4,851 matches
-
Legea nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, a dezvoltat cadrul legislativ necesar prevenirii abandonului școlar. Secțiunea a 5-a din capitolul V Educația incluzivă de calitate pentru toți beneficiarii primari ai educației din actul normativ anterior menționat, este destinată reducerii abandonului școlar. Obiectivul strategic Reducerea ratei de părăsire a sistemului de învățământ face parte și din proiectul "România Educată" al MEC. Printre măsurile propuse este și aceea de identificare timpurie a elevilor în situații de risc de abandon școlar. Un alt
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
este destinată reducerii abandonului școlar. Obiectivul strategic Reducerea ratei de părăsire a sistemului de învățământ face parte și din proiectul "România Educată" al MEC. Printre măsurile propuse este și aceea de identificare timpurie a elevilor în situații de risc de abandon școlar. Un alt obiectiv strategic este acela de "Susținere a copiilor cu părinții plecați să lucreze în străinătate, prin ajutor psiho-emoțional și prin asigurarea participării acestora la o educație de calitate". Deși în proiectul "România Educată" nu se regăsește un
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
familii crește riscul de sărăcie pentru că de obicei se pierde venitul adus anterior de părintele deținut, ba mai mult, apar cheltuieli suplimentare generate de susținerea acestuia sau a relației cu acesta pe durata detenției, și alte riscuri asociate, precum abandonul școlar." *20) *20) Strategia națională pentru protecția și promovarea drepturilor copilului "Copii protejați, România sigură" 2023-2027, adoptată prin Hotărârea nr. 969/2023, p. 41. Prevenirea recidivei la minorii care au comis fapte penale Această prioritate presupune identificarea grupurilor de minori care
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
săvârșit nicio faptă penală, au fost selectate grupuri de risc din cadrul grupurilor identificate în Studiul integrat privind cauzele recidivei ca fiind vulnerabile pentru infracționalitate: minorii față de care s-au dispus măsuri de ocrotire specială, minorii cu risc de abandon școlar, minorii care sunt expuși violenței domestice, minorii care au cel puțin un părinte cu probleme legate de consumul de substanțe psihoactive sau alcool sau au cel puțin un părinte față de care s-au dispus măsuri privative de libertate
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
infracțional. Scopul unor astfel de abordări va fi sensibilizarea societății referitor la vulnerabilitățile persoanelor care au comis fapte penale și dezvoltarea unor atitudini de incluziune a acestora. Sensibilizarea opiniei publice față de situația copiilor vulnerabili ce prezintă un risc de abandon școlar și au un potențial criminogen simultan cu crearea instituțională a unor programe de voluntariat pentru prevenire poate fi mai atractivă pentru actorii sociali decât deschiderea pentru adulții infractori. Obiectivul general 1 are de asemenea în vederea îmbunătățirea intervențiilor de
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
1.2.1. Derularea unor campanii de informare cu privire la consecințele stigmatizării și ale excluziunii sociale a unor categorii vulnerabile cu risc de infracționalitate cu privire la factorii care contribuie la manifestarea comportamentului infracțional (spre exemplu: consum de substanțe și alcool, abandon școlar, violență, probleme de sănătate mintală); ... 1.2.2. Includerea în cadrul întâlnirilor periodice ale experților din sistemul judiciar a unor activități de informare privind impactul sancțiunilor privative de libertate, în special în cazul minorilor și tinerilor și al măsurilor și sancțiunilor
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
nonviolente înainte de 18 ani; ... g) expunerea la violență domestică: îi face pe copiii de două ori mai predispuși riscului de a prezenta ulterior comportamente delincvente. ... În privința educației, infracționalitatea la minori se asociază cu: a) dezangajarea școlară, respectiv absenteismul, abandonul școlar; ... b) frecventarea unei școli cu un mediu defavorabil, reprezentat de un nivel ridicat de neîncredere între elevi și cadre didactice, reguli neclare și inconsecvență în sancționare, sancțiuni frecvente și încurajări rare; ... c) performanță academică scăzută, care este asociată cu
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
parte, minorii sub 14 ani nu răspund penal. Foarte frecvent, comportamentele antisociale și încălcarea normelor, chiar și a celor penale, apar înainte de 14 ani. Un studiu recent realizat la nivelul Administrației Naționale a Penitenciarelor (Studiul privind incidența și cauzele abandonului școlar în rândul minorilor și tinerilor care execută o măsură educativă, cu accent pe persoanele de etnie romă și alte grupuri vulnerabile, 2022, elaborat în cadrul Proiectului CHILD "Reintegrarea socială a minorilor prin învățare și dezvoltare personală") asupra minorilor condamnați
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
fi complet eradicat. Sărăcia și lipsa de educație a părinților cauzează multe dintre problemele care devin factori de vulnerabilitate pentru copii. Statul poate interveni totuși asupra anumitor aspecte. Ne vom opri asupra violenței domestice, monitorizării minorilor în familie și asupra abandonului școlar. Obiectiv specific 2.1: Îmbunătățirea colaborării între instituții, în vederea asigurării sprijinului de specialitate pentru prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Măsuri: 2.1.1. Dezvoltarea unor măsuri de susținere a copiilor cu părinți față de care s-au luat măsuri sau
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
de specialitate pentru prevenirea infracționalității la nivelul grupurilor vulnerabile Măsuri: 2.1.1. Dezvoltarea unor măsuri de susținere a copiilor cu părinți față de care s-au luat măsuri sau pedepse privative de libertate, în vederea prevenirii și combaterii neșcolarizării și a abandonului școlar; ... 2.1.2. Elaborarea unui instrument de lucru pentru evaluarea riscului de reiterare a comportamentului în cazul copiilor care comit fapte de violență verbală, fizică, psihologică (bullying); ... 2.1.3. Consolidarea colaborării interinstituționale în vederea referirii cazurilor minorilor care se confruntă cu probleme
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
domestice, femei private de libertate etc. - cu acțiunile de identificare a riscurilor asociate adoptării sau reiterării comportamentelor infracționale, dovedite în cadrul literaturii de specialitate sau în cadrul cercetărilor sociologice derulate de MJ în scopul elaborării Studiului integrat privind cauzele recidivei - abandonul școlar, consumul și abuzul de substanțe interzise și alcool etc.; ... 3. la nivelul persoanelor sancționate cu măsuri sau pedepse neprivative de libertate, prin dezvoltarea colaborării interinstituționale în vederea implementării unor măsuri de stimulare a inserției persoanelor în cauză în sistemul
STRATEGIE NAȚIONALĂ din 30 aprilie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298015]
-
-și continue studiile la nivel postliceal și/sau universitar. Educația va fi motorul mobilității sociale, al inovației și dezvoltării economice sustenabile, prin asigurarea unui sistem de învățământ centrat pe elev, echitabil și incluziv, sprijinit de profesori motivați și corespunzător formați. Rata abandonului școlar și cea a analfabetismului funcțional nu depășesc media europeană. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educației). Măsurile vor viza în principal creșterea calității educației
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
și cea a analfabetismului funcțional nu depășesc media europeană. Până în 2030 se urmărește atingerea țintei din legislație de 15% pentru educație din bugetul general pe cheltuieli (pentru tot domeniul educației). Măsurile vor viza în principal creșterea calității educației, reducerea abandonului școlar și a analfabetismului funcțional prin reforme (1) curriculare - planuri-cadru actualizate și flexibile, axate pe cele opt competențe-cheie, integrând competențe digitale și programe care să promoveze gândirea critică, creativitatea și adaptarea la meseriile viitorului; (2) de evaluare (de exemplu, standarde
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
UE (PNRR și Coeziune) 1. Absorbția a 100% din granturi și credite din cadrul PNRR renegociat ... 2. Reorganizări la nivelul ministerului, pentru o coordonare mai bună, în accesarea și implementarea acestor fonduri/ programe ... Programe - măsuri transversale 1. Se prioritizează prevenirea abandonului educațional prin programe ca PNRAS, PNRAU, „Școală după școală“ și mese sănătoase în școli ... 2. Dezvoltarea și susținerea programului „Școală după școală“, prin asigurarea unui cadru legal clar, care să stimuleze și să încurajeze primăriile și agenții economici să investească
HOTĂRÂRE nr. 25 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299203]
-
înscrie în învățământul primar, gimnazial sau liceal. ... 30. Programul „A doua șansă“ reglementat de prevederile art. 20 din lege reprezintă doar o posibilitate, o facultate lăsată la latitudinea statului, fără să existe garanția că un elev aflat în situație de abandon școlar la o vârstă precoce va mai putea să revină în învățământul preuniversitar și să își finalizeze studiile. În ciuda faptului că țara noastră se confruntă cu o rată ridicată a abandonului școlar în medii defavorizate, textul de lege adoptat
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
garanția că un elev aflat în situație de abandon școlar la o vârstă precoce va mai putea să revină în învățământul preuniversitar și să își finalizeze studiile. În ciuda faptului că țara noastră se confruntă cu o rată ridicată a abandonului școlar în medii defavorizate, textul de lege adoptat ignoră această realitate, „eliminând din sistem“ acele persoane care nu au avut șansa accesului la învățământ de la „vârsta clasei“ și încălcând astfel art. 32 din Constituție referitor la dreptul la învățătură
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
și pentru învățământul gimnazial și liceal, pentru persoanele care au depășit vârsta corespunzătoare clasei potrivit dispozițiilor art. 17 alin. (2), indiferent dacă persoana respectivă a mai fost sau nu înscrisă în sistemul de învățământ preuniversitar sau de momentul și motivele abandonului școlar. înscrierea în program se face prin intermediul unei solicitări transmise online sau prin depunerea acesteia la sediul unității de învățământ din localitatea de domiciliu a solicitantului sau la cea mai apropiată unitate de învățământ. (2) Programele educaționale «A doua
DECIZIA nr. 340 din 21 iunie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271770]
-
de părăsire timpurie a școlii de către copiii dezavantajați pentru care accesul la educație și servicii sociale este limitat și având în vedere faptul că acordarea rechizitelor școlare este unul din principalii piloni ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, prevăzut de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare. Ținând cont de faptul că scăderea ratei de școlarizare și creșterea ratei abandonului școlar pentru aceste grupuri indică o polarizare a educației care ar putea să contribuie la o
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 83 din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275311]
-
că acordarea rechizitelor școlare este unul din principalii piloni ai Programului național integrat de reducere a abandonului școlar, prevăzut de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările ulterioare. Ținând cont de faptul că scăderea ratei de școlarizare și creșterea ratei abandonului școlar pentru aceste grupuri indică o polarizare a educației care ar putea să contribuie la o rată mai ridicată a sărăciei și pentru atenuarea riscului de părăsire timpurie a școlii se impune continuarea Schemei naționale de sprijin pentru elevii cei
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 83 din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275311]
-
la art. 1 reprezintă atât o formă de stimulare a elevilor care obțin performanțe educaționale, artistice și sportive, cât și o formă de sprijin al elevilor din medii dezavantajate socioeconomic, în vederea participării la educație a acestora și a prevenirii abandonului școlar, respectiv de stimulare a participării la învățământul tehnologic, în cazul bursei tehnologice. Articolul 3 Bursele se acordă în fiecare an școlar, pe perioada cursurilor școlare, inclusiv pe timpul pregătirii și susținerii evaluării naționale de către absolvenții clasei a VIII
METODOLOGIE-CADRU din 8 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274420]
-
Capitolul IV Acordarea burselor sociale Articolul 9 (1) Bursa socială reprezintă o formă de sprijin a elevilor din medii dezavantajate socioeconomic sau din grupuri vulnerabile sau cu situații medicale speciale, în vederea susținerii participării la activitățile didactice și a prevenirii abandonului școlar. (2) Bursa socială se acordă la cerere, în funcție de situația materială/socială/medicală a elevului, a familiei sau a susținătorilor legali. (3) Elevii care beneficiază de bursă socială au dreptul la păstrarea confidențialității asupra identității, datelor cu caracter personal și
METODOLOGIE-CADRU din 8 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274420]
-
25 de zile calendaristice de la începerea cursurilor anului școlar. Capitolul VI Acordarea burselor pentru mamele minore Articolul 15 (1) Bursa pentru mamele minore reprezintă o formă de sprijin a mamelor minore în vederea susținerii participării la educație, a prevenirii abandonului și a nereușitei școlare. (2) Cuantumul minim al bursei pentru mamele minore este 700 lei/lună. (3) Bursa se acordă elevelor din învățământul preuniversitar de stat, reintegrate într-o unitate de învățământ, care frecventează cursurile de zi și au copil/copii propriu/proprii
METODOLOGIE-CADRU din 8 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/274420]
-
organizațiilor neguvernamentale de conectare a sistemului educațional românesc la tendințele internaționale din domeniile dezvoltării și implementării curriculumului, dezvoltării continue a competențelor profesorilor, asigurării compatibilității dintre curriculum și evaluare, eficientizării managementului educațional. Cu toate acestea, calitatea rezultatelor școlare este încă scăzută, abandonul școlar nu este diminuat, iar relevanța educației față de nevoile pieței muncii și față de cerințele societății în general este limitată. Calitatea infrastructurii școlare și a procesului didactic nu reușește să asigure succesul școlar. Există un număr mare de copii
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
infrastructurii școlare și a procesului didactic nu reușește să asigure succesul școlar. Există un număr mare de copii care eșuează în dorința de participare la educație pentru o durată cât mai mare de timp. Eșecul școlar îmbracă forme variate, precum abandonul școlar, repetenția, rezultatele slabe la evaluări naționale sau internaționale. Astfel, procentul copiilor care au absolvit învățământul gimnazial scade de la 85,1% în 2014-2015, la 82% în 2018-2019*98). Repetenția este un fenomen răspândit în sistemul educațional românesc, care contribuie la sporirea
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]
-
școlar, repetenția, rezultatele slabe la evaluări naționale sau internaționale. Astfel, procentul copiilor care au absolvit învățământul gimnazial scade de la 85,1% în 2014-2015, la 82% în 2018-2019*98). Repetenția este un fenomen răspândit în sistemul educațional românesc, care contribuie la sporirea abandonului școlar. La finalul anului școlar 2018/2019, 47.400 dintre elevii din învățământul primar și gimnazial au fost declarați repetenți, reprezentând 2,9% din totalul elevilor*99). *98) Raport privind starea învățământului preuniversitar din România, 2019-2020, p. 53 *99) Institutul Național de Statistică (2020
STRATEGIA NAȚIONALĂ din 12 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/275594]