3,386 matches
-
acoperite cu păduri (Vermont - 80%) ajunseseră în secolul XIX să fie aproape complet transformate în terenuri agricole. Astăzi, cele mai multe din economiile din zona temperată însă nu se mai bazează pe activitățile agricole din spațiile rurale, ceea ce a însemnat și o abandonare pe scară largă a spațiilor agricole și reconversia multora în spații forestiere. Incendiile de pădure Deși pentru pădurile de foioase din zona temperată incendiile de pădure nu au reprezentat un pericol la fel de mare ca pentru pădurile de conifere, totuși, în
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
gînd sau poate interogînd stihiile, parcurge același drum ca furnica. Numai că, ultima Întrebată, stînca, Îi spune că mai puternic decît ea este tăietorul de piatră care reușește să o spargă. Revenind la poem, șevaletul uitat poate fi echivalat cu abandonarea pasiunii, a sursei entuziasmului care ne Împrospăta ființa. Se pare că Înnorarea vieții e mai puternică decît pasiunea noastră pe care o pune În umbră, o eclipsează. Proiectul vieții - schița soarelui - rămîne astfel nefinalizat. Poemul cumulează parcă aceste eșecuri ceea ce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ce dorește cooperarea vulnerabil celui mai prost deznodământ cu putință (să primească pedeapsa cea mai mare știind că partenerul este cel care l-a trimis în închisoare). Fiecare se poate asigura împotriva dezastrului mărturisind (defectând cooperarea). Astfel, alegerea rațională este abandonarea cooperării, chiar dacă amândoi știu că ar ieși mai bine cooperând. Amândoi sfârșesc cu alegerea numărul trei, deoarece acesta este singurul mod să se asigure că amândoi evită deznodământul cel mai prost cu putință. În acest caz, conflictul nu survine din cauza
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
apăra interesele clienților lor, deși deseori acestea sunt contrare dreptății și adevărului. Ne așteptăm pe bună dreptate ca liderii naționali să atribuie o importanță specială intereselor naționale. Ar fi nu numai iresponsabil din punct de vedere politic, ci și o abandonare a eticii ca în formularea și implementarea politicii externe să se ia în considerare doar preceptele religioase, principiile morale universale, dreptul internațional sau un interes uman lărgit. Supraviețuirea, în special, este o prioritate absolută în asemenea măsură, încât până și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
internaționale de după 11 Septembrie. Tickner (1991) susține că idei și concepte cheie precum cel de "raționalitate", "securitate" sau "putere" ar putea reprezenta pilonii explicativi ai teoriei feministe a Relațiilor Internaționale. Nu e nimic inerent acestor termeni care ar putea sugera abandonarea lor. Mai degrabă, înțelesurile lor și conotațiile lor genizate în teoria și practica relațiilor internaționale reprezintă o problemă pentru analiza feministă. Runyan și Peterson (1991:70) susțin că gândirea dihotomică (interior-exterior, suveranitate-anarhie, intern-interna-țional) împiedică teoria Relațiilor Internaționale să "conceptualizeze, să
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
state și susțin în primul rând descentralizarea comunităților politice sub nivelul statului-națiune, mai degrabă decât noi forme de autoritate politică globală. Aceasta implică descentralizarea nu numai a organizării politice, dar și a organizării economice și sociale. Ei pledează și pentru abandonarea sistemelor și practicilor tradiționale, în favoarea unor localizări mixte ale autorității. Ecologia globală complementează această idee arătând detaliat cum practicile politice contemporane subminează sustenabilitatea societăților umane, și cum aceste structuri ale puterii trebuie reevaluate pentru a crea societăți durabile. Concentrarea lor
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
real spre imaginar și de modul în care improvizația, ficțiunea transcend cotidianul pentru a se elibera de sub hegemonia restrictivă a unui timp și spațiu date. Pamfletarul este polemistul ale cărui percepții senzoriale s-au "pervertit" (simte enorm și vede monstruos). Abandonarea argumentelor de autoritate ad rem, ad locum, ad verecundiam în favoarea evadării în imaginar fac din pamfletar un estet al polemicii. Și pamfletul, și polemica se adresează unui anumit tip de cititor cu disponibilități selective, capabil să decodifice subtilități de fond
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
e preocupat de inventarierea gamei de procedee lexicale, care conferă unicitate scrisului arghezian; de asemenea, într-o perspectivă diacronică, indică metamorfozele stilului publicistic în consonanță cu cele din lirica lui, în fond, mutații care au făcut posibilă literaturizarea pamfletului arghezian: abandonarea cursivității specifice gazetăriei, comprimarea discursului, nu în sensul jurnalistic actual, dat de imperativul conciziei, ci în acela al dozării ideii-esență, într-o expresie pe cât de scurtă, pe atât de percutantă. Una din observațiile care au cunoscut o cvasicirculație încă din
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
un teren neutru, în care rigorile etice sunt transparente și îi vizează în egală măsură pe preopinenți. Prin incipitul și finalul exagerat de politicoase, polemistul recurge la o formulă circulară aparent închisă și supusă unui general valabil cod al onoarei. Abandonarea acestui spațiu presupune o variabilă doză de prudență, pentru a evita sancțiunea publicului. Prin urmare, vehemența (cu figurile sale extreme: invectiva, anatema, imprecația) trebuie suprimată în favoarea unui atac subtil, care se bazează în exclusivitate pe jocul disimulărilor și pe o
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
intradiscursivă. Dacă prima ne relevă proteismul abordării polemice, în funcție de conjunctură, dar și de evoluția dispoziției umorale a polemistului, cea de-a doua ne indică schimbarea de macaz în chiar interiorul textului, trecerea de la un registru la altul sau, altfel spus, abandonarea cadrului referențial și accederea în spațiul ludic al creației, unde sensurile redobândesc noi dimensiuni și valențe. 1) La nivel intrediscursiv, am observat, privind diacronic atitudinea argheziană, o schimbare de tonalitate: dacă, până în 1914, textul nu depășește cadrul polemic, menținându-se
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
detaliul incriminant este, asemeni "cireșei de pe tort", dacă ne e permisă asocierea, lăsat la final; el face obiectul unei culpe minore și, de aceea, perspectiva enunțării se poate schimba radical. O tendință constantă și firească, în publicistica polemică argheziană, este abandonarea discursivității retorice în favoarea unui lirism iconic al agresivității, care preia dubla funcție (expresivă și argumentativă) a metaforei, fapt semnalat, de altfel, și de o însemnată parte a exegezei. Într-un articol amplu (prin raportare la cele mai multe din gazetăria sa), publicat
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
combătut de : Toppeltinus Troster care afirmă că „ românii de azi ce trăiesc În Țara Românească, Moldova și Munții Transilvaniei nu sunt decât urmașii legiunilor romane” prin urmare “ cei mai vechi locuitori ai acestei țări „Benko Iozsef (1778) arată că la abandonarea provinciei traiane „mulți români Împreună cu dacii indigeni au rămas pe loc.’’ În 1781, Franz Sulzer lansează teoria imigraționistă. Teoria imigraționistă a fost susținută și de I.C. Eder, Bolla Marton, Î. Hr, Engel. Aceștia identificau absența surselor scrise asupra românilor În
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
efect de cadru, purtătoare a unei grații proprii, nu împrumutate din registrul religios, a fost nevoie de o educare morală a ochiului și de o deprindere tehnică a mâinii. De o întoarcere a privirii spre pământ, adică părăsirea Cerului. Și abandonarea metaforelor. Dacă natura este pretutindeni, peisajul nu se poate naște decât în ochiul citadinului care-l privește de departe fiindcă nu trebuie să lucreze zi de zi în mijlocul lui. Țăranului nu-i pasă de peisaj, fiindcă e sufocat de nevoi
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
a mediului înconjurător, dar și că locuirea de calitate ridicată atrage oameni cu venituri ridicate, care pot pune în mișcare economia locală. Ei acuză faptul că acum sunt mari degradările datorate circulației tramvaiului, parcării mașinilor pe trotuare, în locuri improprii, abandonării deșeurilor etc., dar nu consideră prioritară schimbarea modelului de dezvoltare urbană. Ei recunosc importanța folosirii eficiente a terenului, a dezvoltării locale și sunt dispuși să participe la unele acțiuni (de exemplu, strângerea deșeurilor). În ultimii ani, ați sprijinit acțiuni de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
habitat predominant rezidențial, cu identitate socioculturală erodată. Numeroase teritorii rurale au populație îmbătrânită, dependentă de asistență medicală și socială, în care sunt vizibile declinul economic si social, rata scăzută a ocupării, o slabă punere în valoare a teritoriului, chiar o abandonare a capitalului patrimonial, un nivel de atractivitate insuficient pentru a reține tinerii. Competitivitatea economică a teritoriilor rurale prezentate poate fi rezultanta: capacității de a asigura o gestionare eficientă a resurselor locale, publice și private, capacității actorilor locali de a pune
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de revalorizarea vieții economice specifice, de reînvierea limbii și culturii Țării Galilor. Proiectul a obținut un imens sprijin popular și a deschis noi perspective de dezvoltare, în special în domeniul turismului cultural. Lassithi (Creta) a fost puternic afectată de depopulare și abandonarea activităților agricole, în special a celor circa 14 000 de mori de vânt folosite și pentru pomparea apei necesare irigațiilor. Un grup de inițiativă a mobilizat oamenii pentru recuperarea acestor mori ca simboluri ale identității zonei. Lansat inițial la scară
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
controlul asupra copilului, în scopul exploatării sexuale, prostituției, folosirii în industria pornografică, a exploatării prin muncă sau servicii forțate, exploatării în sclavie sau în condiții similare sclaviei, folosirii în activități criminale, în scopul prelevării de organe sau țesuturi pentru transplant, abandonării în străinătate etc. Sunt copii supuși exploatării sexuale datorită creșterii cererii consumatorilor de plăceri sexuale cu copii. În aceste cazuri există riscul infectării copilului cu HIV/SIDA sau cu alte boli venerice. Sunt copii traficați pentru a fi puși să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
permitea diferențierea între formele "științifică" și, respectiv, "narativă" ale acesteia -, postmodernitatea implică apariția unei noi epistemologii, în care legitimarea cunoașterii este urmarea performanțelor sale de natură tehnologică. Despărțirea de modernitate, pe care o asumă condiția postmodernă, înseamnă, deloc întâmplător, și abandonarea formei de cunoaștere proprie acesteia, care este înlocuită cu una în care "cunoașterea științifică este supusă (...) unui joc de limbaj care nu îi mai este propriu: miza sa nu mai este adevărul, ci performativitatea în sensul celui mai bun raport
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
care regăsim cel de-al doilea termen ce aparține tensiunii inițiale. Internaționalizarea, mai întâi, care s-a caracterizat prin schimburi comerciale între entități economice și politice particulare, iar apoi transnaționalizarea, o fază superioară în care apar investițiile străine, înseamnă practic abandonarea etapei istorice a eterogenității etatice. Negându-se pe sine ca element autocentric, prin aderare la comunitatea internațională, statul-națiune a dat naștere celui de-al doilea termen al acestei dezvoltări dialectice. Este vorba despre omogenitatea internațională, care există între națiuni ce
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
impune cu necesitate și o cultură globală, deși globalizarea culturală este în plin avans. Între aceasta din urmă și globalizarea economică nu există relații de interdependență, ci de interconexiune. Întrebarea care se ridică în continuare este următoarea: globalizarea politică, adică abandonarea concepției potrivit căreia statul-națiune este unitatea primară în cadrul relațiilor internaționale, este o consecință necesară a globalizării economice? Cu alte cuvinte, poate globalizarea economică să influențeze, în vreun fel, principiile moderne care conferă statului-națiune calitatea de unitate politică primară în cadrul relațiilor
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
faptul de bază pentru el: el este motivat de o incapacitate de a se alătura, sau de a împărtăși, sau de a comunica, de o dezamăgire față de alții sau de viața publică, de un anumit refuz al alterității, de o abandonare a dialogului sau de un acut sentiment de incompatibilitate (cu ceilalți) care îl fac rezervat în a participa" (Idem, p. 14). Pe de altă parte, "un individualist vrea să se emancipeze de dominația celorlalți sau a comunității, și nu să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Journal of Political and Social Theory / Revue canadienne de théorie politique et sociale, Vol. 7, nr. 1-2, iarnă-primăvară 1983, pp. 21-24. Într-o lucrare ulterioară, teoreticianul oferă explicații suplimentare: Caracterul incomplet al oricărei totalități ne conduce în mod necesar spre abandonarea, ca teren al analizei, a premisei "societății" ca totalitate suturată și autodefinită. "Societatea" nu este un obiect valid al discursului. Nu există niciun principiu fundamental care să fixeze și care deci să constituie întregul câmp al diferențelor" (Ernesto Laclau, Chantal
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
în care și-a afirmat convingerile că „românii de azi ce trăiesc în Țara Românească, Moldova și munții Transilvaniei nu sunt decât urmașii legiunilor romane”. Benko Iozsef, în lucrarea „Trasilvania, sive magnus Transilvaniae Principatus” (1778), în care arăta că la abandonarea provinciei traiane „mulți romani împreună cu dacii indigeni au rămas pe loc”. -Istoricii și lingviștii români din sec. XIX (M. Kogălniceanu, A.D. Xenopol, B.P. Hașdeu, Gr. Tocilescu), au demonstrat că argumentele lui Roesler nu sunt adevărate, adunând dovezi referitoare la: o
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
care Înregistrează suficient profit contabil În anul când se face investiția, celelalte firme putând beneficia mai puțin sau deloc de avantajele respective. 3.3.3 Impozitarea profitului și implicații ale acesteia În condițiile reconversiei la economia de piață În România Abandonarea fostei economii socialiste, etatiste și, implicit, privatizarea acesteia prin apariția agenților economici cu capital privat 231 sau mixt, urmărind crearea unei economii de piață funcționale, după 1989, au impus și Înlocuirea sistemului rezidual al vărsămintelor din beneficii, cu un sistem
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
aflat În ultimele două-trei decenii și continuă să se afle În centrul dezbaterilor economice, ecologice, sociale, politice, culturale, etc., manifestându-se În toate domeniile vieții colectivităților umane. Una dintre interpretările date globalizării se referă la liberalizarea economică, „dezarmarea” vamală și abandonarea restricțiilor de circulație internațională a bunurilor, serviciilor, capitalurilor și tehnologiilor moderne, fenomene care conduc la dislocarea sistemului național, al cărui infrastructură este axată pe națiune, iar motorul Întregului proces devine capitalul investițional internațional Împreună cu societățile transnaționale. Pe acest fundal, globalizarea
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]