9,045 matches
-
6.4. Dignosticul feocromocitomului Diagnosticul feocromocitomului Profil clinic Anamneză: -Simptome paroxistice (triada clasică este: cefalee, diaforeză și palpitații); -Istoric de HTA foarte labilă sau HTA refractară; -Istoric familial de feocromocitom, sindrom von Hippel Lindau sau de neoplazie endocrină multiplă; -Tumoră abdominală sau suprarenaliană identificată întâmplător ecografic (rar). Examen fizic -HTA refractară, labilă; -Hipotensiune ortostatică; -Semne clinice ale sindromului Hippel-Lindau sau ale neoplaziei endocrine multiple. Confirmare biochimică (inițial teste urinare) -Catecolamine urinare sau metaboliții acestora (pe 24 de ore sau la 2
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu o frecvență variind de la multiple episoade pe zi, la câteva pe lună sau tipul cel mai des întâlnit, reprezentat de una sau două crize pe săptămână. Simptome mai rar întâlnite în feocromocitom includ anxietatea, tremurături extremități, dureri toracice și abdominale, scădere în greutate. Deși studiile semnalează că mai mult de 89% din subiecții diagnosticați cu feocromocitom prezintă triada clasică, cercetările necroptice arată că 50-70% din tumori nu au fost diagnosticate anterior. Pacienții vârstnici cu feocromocitom sunt adesea asimptomatici. II. Diagnosticul
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
din feocromocitoame sunt situate în abdomen și sunt vizualizate cu tehnicile paraclinice uzuale: CT, RMN și MIBG. Computer tomografia și rezonanța magnetică nucleară sunt tehnici cu sensibilitate mare pentru diagnostic, dar nonspecifice, deoarece vizualizează orice tumoră, nu doar feocromocitomul. Ecografia abdominală este o investigație 217 imagistică utilă, fiind noninvazivă, ieftină și larg răspândită, dar este mai puțin sensibilă comparativ cu CT-ul și RMN-ul. Tehnica MIBG, respectiv scintigrafia cu iod 131 marcat radioactiv, utilizând metaiodbenzilguanidină are specificitate mare, 98% pentru
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
sau macronodulară. Aceeași hiperplazie apare în sindromul Cushing paraneoplazic. O masă tumorală adrenală unilaterală cu atrofie contralaterală se întâlnește în sindromul Cushing prin adenoame secretante de cortizol. Computer tomografia cu substanță de constrast are o sensibilitate inferioară examinării RMN. Ultrasonografia abdominală are sensibilitate mai redusă decât CT în evidențierea modificărilor glandelor suprarenale. Imagistica funcțională include: 222 Scintigrafia suprarenală cu I131 colesterol are valoare limitată în diagnosticul formei etiopatogenice de sindrom Cushing; Scintigrafia cu octreotid marcat este utilă pentru diagnosticul tumorilor generatoare
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
TA un diuretic tiazidic sau orice alt agent antihipertensiv (IECA sunt mai puțin recomandați deoarece este o hipertensiune hiporeninemică). 233 6.6. Coarctația de aortă reprezintă îngustarea congenitală a aortei ce poate apărea la orice nivel al aortei toracice sau abdominale, dar care este situată, de obicei, la nivelul istmului aortic, în porțiunea distală a crosei, sub originea arterei subclaviculare stângi (65). Acest defect este frecvent întâlnit, fiind identificat în 8% din malformațiile congenitale de cord și la 0,2% din
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu senzație de sufocare, somn agitat, nicturie, diaforeză, dificultăți de adormire, somnolență diurnă, dificultăți cognitive, indispoziție. Diagnosticarea obiectivă a OSA se realizează polisomnografic (înregistrare continuă a mai mulți parametric, pe parcursul somnului: presiunea nazală, saturația oxigenului arterial, ECG, EEG, EMG, pletismografie abdominală și toracică). Polisomnografia evidențiază apnea centrală sau obstructivă, hipopneea, microtrezirile, apărute în cursul somnului. Indicele apnee-hipopnee și indicele de desaturare a oxigenului sunt importanți în diagnosticarea OSA. Apneea a fost definită ca oprirea fluxului respirator pentru o durată de cel
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
cu o microtrezire. Apneea obstructivă a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în prezența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Apneea centrală a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în absența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
abdominale și toracice. Apneea centrală a fost definită ca pauza respiratorie cu o durată de cel puțin 10 secunde, însoțită de desaturare de cel puțin 4% față de valoarea anterioară pauzei respiratorii, în absența efortului respirator înregistrat de senzorii atașați centurilor abdominale și toracice. Indicele de apnee-hipopnee reprezintă numărul de evenimente respiratorii, de tip obstructiv, mixt sau central, fie de tip apnee, fie de tip hipopnee, pe ora de somn. Indicele de desaturare a oxigenului a fost definit ca numărul de reduceri
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
1. Flotări progresive ca dificultate. (Fig.1) 2. Tracțiuni progresive ca dificultate. (din atârnat Îndoiri și Întinderi de brațe) (Fig.2) 3. Retroducții progresive ca dificultate. (fig. 3,4) 4. Anteducții progresive ca dificultate.( Fig.5) 5.Exerciții pentru musculatura abdominală. (Fig.6) 6. Exerciții pentru musculatura spatelui.( Fig.7) 7. Răsturnări În sprijin pe bara Înaltă (cu picioarele Întinse) (Fig.8) 8. Rotări de brațe cu maximă amplitudine. 8 Înainte-Înapoi libere, cu un baston, fular, scurtându-se progresiv lungimea aucării
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
dintre bare a crescut foarte mult cât și mai ales pentru că va fi o componentă obligatorie a unor mișcări dificile de viitor (Adler). Varianta cu picioarele apropiate este pretențioasă privind mobilitatea articulației coxofemurale, elasticitatea musculaturii posterioare si a fortei-vitezei celei abdominale Este foarte asemănătoare cu Îndreptarea În sprijin, deosebirile esențiale constând În: -După Întinderea completă de la finele balansului Înainte, Închiderea coxofemuralului se face cu foarte mare viteză și completă amplitudine, cerând gimnastei să plieze picioarele pe piept, pentru a le putea
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
piept, nu sub bară, ceia ce subliniază amplitudinea maximă necesară. - Urmează legarea celor două componente cu ajutoar din lateral,dirijând segmentele pe traectoria necesară, apoi independent- În paralel sunt necesare exerciții pregătitoare pentru mobilitate, elasticitate și forță - viteză la musculatura abdominală, precum și pentru musculatura retroductoare (toate au fost prezentate anterior). Varianta cu picioarele depărtate, necesită mai puțină mobilitate și elasticitate musculară, dificultatea principală fiind menținerea picioarelor Întinse În finalul mișcării, deoarece se ajunge În așezat cu picioarele depărtate, bara fiind
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
dacă poziția de tând pe mâini este realizată prin apucat de jos. Se mai poate efectua un Endo sau un ștalder cu Întoarcere În ax longitudinal, etc. Însușirea mișcării respective pretinde curaj, un stând pe mâini bun, forță la musculatura abdominală, orientare În spațiu. Mișcarea seamănă cu tre cerea de pe bara de sus pe cea de jos cu Întoarcere de 180 grade. METODICA ÎNVĂȚĂRII- Îndreptări În stând pe mâini repetate.-La bara pe groapă, balans Înapoi În atârnat, bătaie la verticală
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
manșon protectoir (din burete). - Mișcarea Întegrală cu ajutor regresiv și corectarea momentului de ăsare a barei de sus, a umerilor Întinși la aterizarea pe bara joasă și a enținerii acestora În timpul balansului Înainte. Sunt necesare exerciții suplimentare pentru fortificarea musculaturii abdominale, În special foarte specifice (Îndreptări repetate din stând pe mâini (japoneze). CAPITOLUL X. TEHNICA ȘI METODICA PROCEDEELOR DE PĂRĂSIRE Șl REAPUCAREA BARELOR 10.1. FIȘE TEHNICO - METODICE A PROCEDEELOR 10.1.1. BALANS ÎNAINTE Șl TRECERE ÎNAPOI PESTE BARĂ PRIN
Paralele inegale: concepte şi metodologii moderne by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1785_a_92283]
-
acidă a sucului gastric. In timpul creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
creșterii presiunii intraabdominale (tuse, strănut, ridicare de greutăți) presiunea gastrică tinde să depășească tonusul cardial, ducând la refluarea conținutului gastric în esofag. Acest lucru este împiedicat prin valva care se crează la nivelul segmentului abdominal al esofagului odată cu creșterea presiunii abdominale. Reglarea deglutiției Calea aferentă a reflexului de deglutiție este constituită din fibrele senzitive ale următorilor nervi micști: trigemen, glosofaringian și vag. Impulsurile sunt conduse la nivelul tractului solitar. La nivelul bulbului și a porțiunii inferioare a punții se găsesc neuronii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
laringele se ridică determinând închiderea glotei și deschiderea sfincterului esofagian superior. Nazofaringele este blocat prin ridicarea palatului moale. In același timp se produce o relaxare a corpului și fundusului gastric, esofagului și contracția antrumului piloric, alături de contracția puternică a musculaturii abdominale. Evacuarea conținutului gastric în cursul vomei se datorește presiunii exercitate asupra lui de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de la exterior și mai puțin contracțiilor proprii. Voma este un act reflex declanșat de stimularea receptorilor răspândiți în diferite organe (stomac, apendice, colecist, intestin, pancreas, căi renale, uter, cord). Fibrele aferente ale arcului reflex cu punct de plecare gastric sau abdominal sunt atașate nervilor vagi și simpatici. Centrii reflexului de vomă (fig. 2) sunt situați în regiunea dorsolaterală a formațiunii reticulate din bulb. In apropierea centrului vomei s-a descris o zonă chemoreceptoare a cărei excitare declanșează voma. Această zonă chemoreceptoare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de țesut nervos în formă de V situată pe pereții laterali ai ventriculului IV. Substanțele emetizante acționează fie prin iritarea mucoasei gastrice, fie prin influențarea zonei chemoreceptoare. De la centri, impulsurile sunt conduse prin nervii frenici, vagi, simpatici, spinali la musculatura abdominală. 2.3. Secreția salivară Fenomenele chimice sunt reprezentate de acțiunea enzimelor din salivă. Saliva este produsă de un grup heterogen de glande: glande salivare principale (parotide, sublinguale și submaxilare) și accesorii, diseminate în cavitatea bucală. Saliva are următoarele roluri. a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
mai descrie și un alt tip de motilitate numită propulsie în masă. Aceasta se caracterizează prin contracții migratoare gigante care se propagă pe distanțe mari de intestin. Ele se pot propaga și retrograd în cadrul vomei. Se pot asocia cu dureri abdominale (crampe) și diaree. Asigură fiziologic propulsia în masă (în special în intestinul gros) și îndepărtarea stimulilor nocivi. Reglarea motricității intestinului subțire a. Reglarea nervoasă Controlul motilitații intestinale se realizează direct și predominant de sistemul nervos mienteric, o rețea neuronală organizată
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
sau fecalelor. Controlul voluntar asupra defecației se câștigă în primii doi ani de viață. Defecația deși este un reflex spinal, poate fi inhibată voluntar, prin menținerea contractat a sfincterului anal extern sau facilitată voluntar, prin relaxarea sfincterului și contracția musculaturii abdominale. Inhibarea voluntară a defecației determină dispariția senzației de necesitate și a reflexului de defecație, reapariția lui fiind semnalată peste câteva ore când materiile fecale revin în rect (fig. 16). Defecația poate fi inițiată voluntar prin creșterea presiunii intraabdominale, care forțează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de ore reprezintă constipația. Multe persoane normale evacuează un scaun la 2-3 zile, deși majoritatea prezintă câte un scaun zilnic, iar unii chiar de 2-3 ori/zi. Simptomele cauzate de constipație sunt puțin alarmante: oboseală, cefalee, insomnii, ușoară anorexie, disconfort abdominal, senzație de plenitudine. Cauza constipației ar putea fi întreruperea peristaltismului în regiunea fără plexuri intrinseci; materiile fecale trec pe aici cu dificultate. Diareea Eliminarea frecventă de scaune neformate care conțin resturi alimentare nedigerate reprezintă diareea. Ea apare din cauza tranzitului accelerat
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
marii circulații (din care 50-80% în vene cu diametru sub 1 mm). Punctul hidrostatic indiferent este reprezentat de atriul drept, existând variații de presiune și de distribuție a sângelui în funcție de poziția corpului. Marile sectoare ale circulației venoase sistemice sunt: supradiafragmatic, abdominal și al membrelor inferioare. In ortostatism sectorul supradiafragmatic se caracterizează presiune redusă, care scade cu înalțimea. Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Venele intracraniene (sinusuri venoase), acoperite de dura mater, prezintă calibru invariabil, iar fluctuațiile de presiune sunt legate de presiunea lichidului celfalo rahidian. In sectorul venos intratoracic au loc variații ale presiunii corespunzătoare ciclului respirator și modificărilor de poziție. In sectorul abdominal: volumul sanguin nu se modifică la schimbarea poziției. La trecerea din clinostatism în ortostatism la nivelul membrelor inferioare are loc o acumulare de 500 ml sânge, cu scăderea volumului în sectorul supradiafragmatic. Ca urmare a creșterii de presiune hidrostatică, debitul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
aceștia se adaugă diverși alți factori: complianța și statusul contractil venos (venoconstricția simpatică scade complianța și crește presiunea venoasă), presiunea hidrostatică și valvele venoase, compresiunea tisulară (contracția mușchiului scheletic), efectul de aspirație al ventriculului drept, pulsațiile arterelor învecinate, modificările presiunii abdominale și toracice (aspirația toracică, determinată de presiunea negativă intratoracică în inspir; se amplifică în efort și este eliminată în respirația artificială). Contracția mușchiului scheletic poate determina o presiune externă de 100-150 mm Hg, în cazul mersului realizând o adevărată pompă
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
domul diafragmatic se mișcă cu ~1 cm, dar în cursul inspirului sau a expirului forțat excursia diafragmului poate ajunge la 10 cm. Când diafragmul se contractă el își micșorează curbura (în plam frontal și sagital), adică se aplatizează spre cavitatea abdominală și astfel crește diametrul vertical al toracelui, în timp ce conținutul abdominal este împins în jos. (fig. 69). In același timp marginile coastelor se mișcă în sus și înafară datorită contracției mușchilor intercostali, astfel încât are loc (împotriva contracției diafragmului, care aducționează rebordul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]