1,587 matches
-
bisericii se află mormântul boierului Constantin Rolla (1818-1879), fost militant unionist pentru Unirea Principatelor Române și ministru în mai multe rânduri în guvernele Moldovei. Pe crucea sa funerară se află următoarea inscripție: ""Constantin Rolla 1818 +1878"". Lângă peretele sudic al absidei altarului, au fost depuse osemintele a 12 persoane asasinate de autoritățile comuniste în 1949 în Pădurea “Dealul Mărului”, Asociația Foștilor Deținuți Politici Neamț ridicând în 1991 o cruce deasupra mormântului. Biserica "Sf. Dumitru" din Gâdinți este construită în stil bizantin
Biserica Sfântul Dumitru din Gâdinți () [Corola-website/Science/321745_a_323074]
-
Escu pe Ioan V. Danciu, de loc din Trestia. În timpul acestui preot are loc începerea lucrărilor la noua biserică de zid. Despre biserică ca și edificiu ni se păstrează puține informații. Fotografia surprinde imaginea unei biserici de dimensiuni reduse, cu absida altarului retrasă. Accesul în biserică se făcea prin intrarea de pe latura de sud. În perele de lemn de pe această latură a bisericii au fost realizate două ferestre. Edificiul era protejat de un acoperiș unitar care se întindea peste toate încăperile
Biserica de lemn din Escu () [Corola-website/Science/323270_a_324599]
-
cupolă este unită la răsărit și la apus cu câte o semicupolă cu dimensiuni asemănător de ample, acelea concurând la amplificarea grandioasă a spațiului. Cupola centrală este unită cu alte trei semicupole mai mici, dintre care cea din mijloc acoperea absida altarului. Lungimea navei centrale, incluzând absida altarului, măsoară 79,30 metri, astfel că împreună cu nartexurile edificiul atinge lungimea de circa 100 de metri. Nava centrală măsoară 32,27 metri, iar împreună cu navele laterale oferă edificiului o lățime de 70 de
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
la apus cu câte o semicupolă cu dimensiuni asemănător de ample, acelea concurând la amplificarea grandioasă a spațiului. Cupola centrală este unită cu alte trei semicupole mai mici, dintre care cea din mijloc acoperea absida altarului. Lungimea navei centrale, incluzând absida altarului, măsoară 79,30 metri, astfel că împreună cu nartexurile edificiul atinge lungimea de circa 100 de metri. Nava centrală măsoară 32,27 metri, iar împreună cu navele laterale oferă edificiului o lățime de 70 de metri. În total, construcția acoperă, cu
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
de marmură gravată, asemănătoare cu cele de deasupra "Porții imperiale". Gravurile reprezintă delfini stilizați și Tridentul zeului Poseidon, simboluri emblematice ale Imperiului Roman de Răsărit. În diverse puncte ale bisericii s-au păstrat mozaicuri splendide cu vârstă milenară. Pe semicupola absidei altarului se găsește o magnifică reprezentare a "Fecioarei cu Pruncul în brațe" încadrată de cei doi Arhangheli, dintre care numai Gabriel este foarte bine păstrat. Frumusețea chipurilor din acest tablou este încântătoare. Partea stângă a navei centrale este prevăzută cu
Catedrala Sfânta Sofia din Constantinopol () [Corola-website/Science/321437_a_322766]
-
sau de una de lemn menționată ca fiind construită în 1700. Arhitectural, acest edificiu, cu puternici pereți din piatră, este o originală și valoroasă expresie a stilului romanic transilvan. Naosul dreptunghiular, cu bolta semicilindrică, are pe latura de est o absidă semicirculară decroșată, pentru altar, iar în latura vestică pronaosul. Ieșirea se face prin latura sudică a pronaosului, printr-un portal romanic, ce dă într-un pridvor deschis. Acoperișul acestui pridvor, aflat de-a lungul naosului și pronaosului, se sprijină pe
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
în secolul al XVIII-lea, a fost ridicat un turn-clopotniță care, degradat fiind, în 1977, a fost refăcut, din lemn, cu foișor și coif alungit, acoperit cu șindrilă, ca întregul edificiu. Cu ocazia lucrărilor de restaurare, pe peretele nordic al absidei și naosului, au fost găsite câteva palide urme de pictură murală, iar în jurul bisericii mai multe morminte vechi. De acest lăcaș, de cult mai aparținea și un clopot, de mici dimnensiuni, spart, care are gravată pe el, în relief, cu
Biserica Sfântul Nicolae din satul Mănăstirea, Cluj () [Corola-website/Science/325952_a_327281]
-
Figurează pe lista monumentelor istorice 2010, , cu următoarele obiective: Ca majoritatea localităților aflate pe Pământul crăiesc în Dealu Frumos exista o bazilică romanică încă din prima jumătate a secolului al XIII-lea, bazilică care avea un cor pătrat și o absidă semicirculară, cu trei nave fără clopotniță. Ulterior s-au construit cele două turnuri principale. Pentru construirea acestora s-au impus modificări de structură cum ar fi la nava centrală care inițial era acoperită cu un tavan, ulterior devenind boltită în
Biserica fortificată din Dealu Frumos () [Corola-website/Science/326438_a_327767]
-
rotundă pentru ustensile, într-o încăpere mai spațioasă (camera comorii) și în sfârșit în pod. Pronaosul are o lungime de 16,48 m și o lățime de 8,6 m și este prevăzut cu o ușă de ieșire din biserică. Absidele laterale din naos și absida altarului sunt semirotunde și destul de mari și se află cu trei trepte respectiv câte o treaptă mai sus decât naosul. În naos, pe lângă incintele semirotunde a absidelor laterale, se află două tronuri: unul destinat episcopului
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
încăpere mai spațioasă (camera comorii) și în sfârșit în pod. Pronaosul are o lungime de 16,48 m și o lățime de 8,6 m și este prevăzut cu o ușă de ieșire din biserică. Absidele laterale din naos și absida altarului sunt semirotunde și destul de mari și se află cu trei trepte respectiv câte o treaptă mai sus decât naosul. În naos, pe lângă incintele semirotunde a absidelor laterale, se află două tronuri: unul destinat episcopului, iar celălalt destinat conducătorului țării
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
prevăzut cu o ușă de ieșire din biserică. Absidele laterale din naos și absida altarului sunt semirotunde și destul de mari și se află cu trei trepte respectiv câte o treaptă mai sus decât naosul. În naos, pe lângă incintele semirotunde a absidelor laterale, se află două tronuri: unul destinat episcopului, iar celălalt destinat conducătorului țării în eventualitatea prezenței sale. Catapeteasma bisericii a fost realizată din lemn de tisă la Viena, în anul 1905. Ferestrele mari ale bisericii sunt prevăzute cu vitralii. Biserica
Biserica Sfântul Gheorghe din Bosanci () [Corola-website/Science/317313_a_318642]
-
fost stabilită în urma săpăturilor arheologice din 1976, precum și a altora, de dată mai recentă (2003-2004). Construcția realizată din piatră nefasonată legată cu mortark are un plan dreptunghiular (lățime: 7,5 m în interior și 10 m în exterior), prezentând o absidă pentagonală și contraforți dreptunghiulari în exterior. Aceștia susțineau o boltă în cruce pe ogive. Fundațiile măsoară 1,30 - 1,40 m grosime, iar construcția în ansamblu prezintă similitudini cu cele de tip cistercian de la Cârța și din Bartolomeu. Acest fapt
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
capela și construcțiile anexe sunt dărâmate, peste fundațiile ei fiind construite școala elementară și internatul studenților. Astfel, zidul de nord al capelei coincide cu fundația școlii (iar astăzi a clădirii edificate pe același loc între 1786 și 1793), iar zona absidei a fost ocolită prin arce de descărcare. De asemenea, osemintele aflate în acel loc au fost înhumate la loc în interiorul capelei și în cripte construite în ziduri la subsolul noilor construcții. Ele au fost regăsite în urma săpăturilor arheologice din 2003-2004
Capela Sfânta Ecaterina din Brașov () [Corola-website/Science/310430_a_311759]
-
Vasile, ca și donator al acesteia. Se pare că el însuși a cioplit bârnele de stejar, din copacii care se aflau în curtea bisericii, din care au fost făcuți pereții bisericii. Formă lăcașului de cult este simplă, de navă, cu absida altarului haxagonală, la fel și cea a pronaosului, cu acoperiș înalt; bârnele care alcătuiesc pereții sunt încheiate până la bolta, cu cheotori bisericești, netede, si brâu median. Fiecare bolta din naos, pronaos, altar este octogonala și are în partea superioară o
Dorohoi () [Corola-website/Science/296983_a_298312]
-
cioplită și rânduri de câte trei cărămizi, care conferă monumentului o policromie. Pereții bisericii sunt susținuți de nouă contraforturi de piatră, în trepte și anume: doi în diagonală la exonartex, doi în dreptul zidului dintre pridvor și pronaos, câte doi pe absidele laterale și unul sub ferestra din mijloc al absidei altarului. După modelul creat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în Țara Românească (la Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Snagov, Biserica domnească din Târgoviște etc.), fațada bisericii a fost împărțită
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
monumentului o policromie. Pereții bisericii sunt susținuți de nouă contraforturi de piatră, în trepte și anume: doi în diagonală la exonartex, doi în dreptul zidului dintre pridvor și pronaos, câte doi pe absidele laterale și unul sub ferestra din mijloc al absidei altarului. După modelul creat în a doua jumătate a secolului al XVI-lea în Țara Românească (la Mănăstirea Dealu, Mănăstirea Snagov, Biserica domnească din Târgoviște etc.), fațada bisericii a fost împărțită în două registre separate de un brâu median continuu
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
o ușă săpată în zid, prin care se poate urca pe un șir de trepte din piatră într-o încăpere secretă, aflată deasupra bolții sepulcrale. O inovație în arhitectura religioasă din Moldova o reprezintă prezența a trei ferestre în fiecare absidă, ceea ce face ca această biserică să fie mai luminoasă decât cele de dinainte. Deasupra pronaosului și naosului se află câte o turlă octogonală zveltă, care se sprijină în exterior pe o bază pătrată și pe două stelate. Biserica Mănăstirii Galata
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
au desfăcut-o și transportat-o pe locul actual. În noua așezare, bisericii i s-au făcut reparații cu modificări, importantă fiind alungirea sa printr-o travee intercalată în navă. O singură boltă, semicilindrică, acoperă partea originară a navei, bolta absidei fiind intersectată de timpanul continuat direct prin peretele de est. Planul bisericii este dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată , vădind preluarea de la lăcașul anterior, a acestei străvechi forme a ahitecturii de lemn. Clopotnița, pe două nivele, a fost așezată, conform obiceiului
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
făcut reparații cu modificări, importantă fiind alungirea sa printr-o travee intercalată în navă. O singură boltă, semicilindrică, acoperă partea originară a navei, bolta absidei fiind intersectată de timpanul continuat direct prin peretele de est. Planul bisericii este dreptunghiular, cu absida decroșată, pătrată , vădind preluarea de la lăcașul anterior, a acestei străvechi forme a ahitecturii de lemn. Clopotnița, pe două nivele, a fost așezată, conform obiceiului, separat de pereții lăcașului. Știrile despre pictură, data, ctitorii, aflate din pisania mai sus-amintită, de pe peretele
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
preluarea de la lăcașul anterior, a acestei străvechi forme a ahitecturii de lemn. Clopotnița, pe două nivele, a fost așezată, conform obiceiului, separat de pereții lăcașului. Știrile despre pictură, data, ctitorii, aflate din pisania mai sus-amintită, de pe peretele de nord al absidei, pe reprezentarea ,Plângerea lui Isus”, se completează cu numele artistului, popa Nicolae zugravul sin Iacov, cules de pe icoanele împărătești (Deisis, datată și semnată; Sfântul Mare Mucenic Gheorghe; Cuvioasa Paraschiva; Maria cu pruncul; Sfântul Nicolae; Arhanghelul Mihail), realizate în 1777, marcând
Biserica de lemn din Găbud () [Corola-website/Science/315698_a_317027]
-
Balcani a secolelor al XIV-lea și al XVI-lea, a fost adoptat, de asemenea, in Țara Românească in secolul al XVI-lea, la Bucovăț, dar sub formă mai modestă. La Arnota, în naos, scenele au fost distribuite pe semicalotele absidelor laterale, pe boltă în leagăn și pe timpanul de vest, continuându-se pe registrul cu scene, despărțit de friza sfinților în picioare printr-un rand de medalioane. În altar și pronaos, împărțirea suprafețelor pereților este mai mult sau mai puțin
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
monumentelor istorice, . Potrivit tradiției, biserica ar fi fost înălțată în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea în satul Mermești (județul Arad), de unde s-ar fi mutat pe amplasamentul actual în anul 1804, dată sugerată de pisania decorului iconografic al absidei: „Acest altar s-au zugrăvit cu plata acestor oameni Horga Ion cel bătrân, Horga Ion, Petru Lup, Trifan cel tânăr, Busdan Rista, Horga Blaj, pentru sufletele lor și ale părinților, anul 1804 octombrie în 14 zile”. Această etapă este atribuită
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
de brad, adus din locul numit „Gruiul Rusului”, a fost incendiată de tătari la 1717, fiind salvată de o femeie care a cărat apă cu găleata până a stins focul, spune legenda. Monumentul se aseamănă cu Biserica Bulenilor ca siluetă. Absida altarului este de formă dreptunghiulară și acoperită cu o boltă semicilindrică. Naosul este și el acoperit cu o boltă semicilindrică supraînălțată, astfel că acoperișul are dublă poală. Peste pronaosul tăvănit se înalță turnul-clopotniță cu silueta sa sveltă. Biserica păstrează parțial
Biserica de lemn din Săliștea de Sus, Nistorești () [Corola-website/Science/313621_a_314950]
-
este construită din piatră brută, cu asize de câte trei rânduri de cărămidă, dispuse orizontal. Planul construcției este triconc, după tradiția bizantină. Biserica este susținută de 7 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Absidele laterale sunt pentagonale și încadrate de câte două contraforturi, iar absida altarului este heptagonală. Absidele sunt împodobite cu arcade oarbe, având deasupra lor două rânduri de ocnițe (mari și mici
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
câte trei rânduri de cărămidă, dispuse orizontal. Planul construcției este triconc, după tradiția bizantină. Biserica este susținută de 7 contraforturi: două se află în colțurile exonartexului (pridvorului), câte două încadrează cele două abside laterale și un picior de contrafort susține absida altarului. Absidele laterale sunt pentagonale și încadrate de câte două contraforturi, iar absida altarului este heptagonală. Absidele sunt împodobite cu arcade oarbe, având deasupra lor două rânduri de ocnițe (mari și mici). Ocnițele mari se întind de la o absidă laterală
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]