1,299 matches
-
Comisiei Tismăneanu. De ce au apărut discuții? Păi, unii îi reproșează lui Vladimir originea sa familială, faptul că provine dintr-o familie de ilegaliști comuniști, evrei pe deasupra, pentru că unii socotesc și acest simplu fapt un fel de stigmat! Asta este o absurditate, nimeni nu e vinovat de eventualele păcate ale antecesorilor săi. Îmi amintesc că, la începutul anului 1990, îi reproșam și eu lui Petre Roman că e fiul lui Valter Roman. Slavă Domnului, mi-am dat rapid seama că e o
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Bradbury deconstruiește deconstructivismul. Ni se spune: ... datorită Deconstructivismului, adevărul e o chestiune nerezolvată. Bradbury detestă snobismului complicării textului, dar știe că o opoziție deschisă duce la prozelitism, așa că el cochetează cu dușmanii deconstructivismului în șoaptă: Structuralismul-Deconstructivismul, în funcție de modă, sunt "fie absurdități, fie o filozofie remarcabilă". Persiflarea lui ambiguă ne previne în legătură cu "epoca semnificantului incert, când cuvântul nu se mai conectează cu obiectul". Descrie noi direcții "încurcate" care mistifică înțelegerea. Aparent autorul lui Mensonge îl laudă pe Mensonge și semenii lui în
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
dintre cauzele multiple și efectele posibile; * abilități de înțelegere a relației exprimate prin simboluri (matematică, fizică, chimie); * utilizarea fină și nuanțată a limbajului; * capacitatea de analiză abstractă și de definire a fenomenelor aparent foarte dificile; * capacitatea de a sesiza ușor absurditatea; 51 * capacitatea de a colecta informații; * capacitatea de a evalua șanse și de a organiza predicții plauzibile (U. Șchiopu, E. Verza, 1981, p. 200). În ceea ce privește învățarea, Piaget semnalează faptul că, după 10 ani, gândirea are tendința de a genera și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
este Zeul numai și numai bun, și nu respectând această idee trebuie vorbit despre el?" (379a-b) De acum înainte, am reluat eu, sunt imposibil de admis, în privința autorității lui Homer sau a oricărui alt poet, erori cu privire la zei, pline de absurdități ca acestea: Pe pragul lui Zeus sunt așezate două butoaie pline, unul cu destine fericite, altul cu destine nefericite (...) Nu vom permite nici repetarea în prezența tinerilor a versurilor din Eschil în care se spune că Zeul, pe oameni îi
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
formă foarte diferită de cea adoptată în limba vorbită. În sfârșit, scrie el, în ceea ce privește ultima, în care nu sunteți de acord să se vorbească în versuri și chiar în rime31 în teatru, sunt întru totul de acord cu dumneavoastră, și absurditatea acestui lucru mi se pare atât de mare încât numai asta și ar fi destul să mă facă să pierd dorința de a lucra vreodată la poezia scenică chiar dacă aș avea o puternică înclinație. Și în această privință limba noastră
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
le rotunjește în același fel." Unii teoreticieni ai clasicismului, d'Aubignac în special, au încercat să justifice verosimilul perfecțiunii formale a stanțelor prefăcându-se a crede că personajul le-a compus în culise, înainte de a intra în scenă. Corneille subliniază absurditatea unei astfel de explicații. "Însă nu aș putea aproba ca un actor, scrie el în Examen la Andromeda, foarte impresionat de ceea ce i se întâmplă în tragedie, să aibă răbdarea de a forma stanțe, sau să aibă grijă să-i
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
cea mai fericită pe care o putea primi acest ideal era cea care se putea lipsi cu nai multă ușurință de circumstanțele secundare provenite din timp și din loc." (Seara a 38-a) Bazat fiind pe această remarcă, Lessing subliniază absurditatea regulii unității de timp și de loc din momentul în care corul a fost înlăturat de pe scenă. Francezii au păstrat-o, deși ea și-a pierdut orice rațiune de a fi în dramaturgia lor. Cum intrigile lor sunt mult mai
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
și a duratei. De unde trag concluzia că, în cazul în care comedia poate să se desfășoare fără conflicte și fără neconcordanțe într-un loc unic, să o facă; însă dacă trebuie, pentru a obține unitatea de loc, să introducă acolo absurdități, atunci este mai bine să se schimbe decorul și să se păstreze regulile de verosimilitate." (II, 3) Regula îi apare pe lângă asta lipsită de orice fundament. El adoptă, în majoritatea pieselor, "unitatea de oraș" preclasică, situând acțiunea în diferite locuri
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
două la trei ore, că acțiunea durează douăzeci și patru, chiar treizeci și șase de ore, după exigența clasică, sau câteva luni, pentru că, și într-un caz și în celălalt, timpul ficțiunii și timpul reprezentației nu coincid. "Academicianul Ferească Dumnezeu să avem absurditatea de a pretinde că durata fictivă a acțiunii trebuie să corespundă exact timpului material folosit pentru reprezentație. Asta ar însemna atunci ca regulile să fie adevărate poveri pentru geniu. În artele imitației, trebuie să fii sever, dar nu riguros. Spectatorul
by MARIE-CLAUDE HUBERT [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai Întâi readusă la viață (Înviată), iar apoi scoasă din infern, trecând din nou, rând pe rând, prin cele șapte porți și primind Înapoi toate Însemnele pe care le lăsase la intrare. Dar Învierea din morți este pentru mesopotamieni o absurditate mitologică. Este de neconceput ca cineva care a intrat În infern să mai poată ieși: tocmai din acest motiv infernul este numit În sumeriană kur-nu-gi4-a și În akkadiană qaqqar/erÌet l³ târi, „ținutul fără Întoarcere”. Așadar, cum este posibil să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să medităm asupra cîtorva vise mesianice ale mileniului: cum au devenit ele realitate? Încotro a luat-o Revoluția Rusă? A devenit oare naționalismul muncitoresc o stradă cu sens unic? A fost Tito comunist, naționalist, sau și una și alta? Erau absurditățile comunismului albanez motivate de marxism sau de experiențele naționale anterioare? A fost Ho Și Min naționalist? Oferă comunismul vreo explicație în privința lui? Care au fost motivațiile decisive ale politicii lui Fidel Castro, cele naționaliste sau cele marxiste? Care au fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
față de țăranul român. El nu era de acord cu unele științe moderne, numid sociologia un "azil de nebuni". Personal, nu-l dușmănea deloc pe marele sociolog român Dimitrie Gusti, dar făcea remarci sarcastice la adresa acestuia. Respingea și psihiatria, considerînd-o drept absurditatea lui Freud"57, dar aceasta nu înseamnă că nu acorda importanță psihologiei individuale sau celei colective asemenea factori joacă un rol de seamă în scrierile lui Iorga; considera pur și simplu că nu poate exista nici un tratament științific și sistematic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legile Apponyi", contrarii politicii prevăzătoare a lui Farens Deák și Josef Eötvös. Măsurile lui însemnau maghiarizarea învățămîntului primar. Atunci cînd sediul Bisericii Unite a fost mutat de la Blaj la Hajdùdorog, o regiune pur maghiară, Iorga și-a exprimat indignarea față de "absurditatea idealului maghiar al unui stat exclusiv maghiar, pe care acești grofi feudali, cîțiva magistrați megalomani și evreii încearcă să-l instituie atacînd ultima redută a naționalismului românesc, Biserica Unită Română." Vaticanul a cedat presiunilor, numind la Hajdùdorog un episcop ungur
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de cruzime antisemite. După spusele lui Giurescu, evreii voiau să "colonizeze Basarabia". În calitatea lui de deputat, Giurescu "a intervenit prompt și a împiedicat acest lucru". "Mă-ntreb ce ochi vor face "jidanii"", scria el după intervenția sa. O altă absurditate era în opinia lui Giurescu faptul că evreii voiau să exporte pămînt mănos din Basarabia în Pămîntul Făgăduinței. Giurescu a reușit să zădărnicească și acest lucru. Dar cheia caracterului lui Giurescu poate fi găsită într-o scrisoare scrisă de el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Avea peste 80 de ani. Cuza era "sănătos, plin de energie și în cea mai bună dispoziție". L-a rugat pe Iorga să intre în guvern și a încercat să justifice dizolvarea Adunării efectuată "cu anticipație". Iorga a subliniat zadarnic absurditatea măsurilor luate 46. Atunci cînd s-au organizat alegeri noi și a fost declanșată o campanie electorală violentă, în ciuda dezgustului său, Iorga li s-a alăturat de dragul politicii regelui, goga-cuziștilor, partidului lui Vaida și liberalilor doctorului Angelescu, cu scopul de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
vă îmbarcați într-o aventură care va dura patru ani și vă pot asigura că la sfîrșit nu veți fi în stare să cîștigați nici un ban cu ceea ce veți învăța aici, ci doar să vă dați seama cînd cineva debitează absurdități și să-l dați în vileag. Asta-i tot în ce privește educația!" Bismarck și MacMillan se refereau la studiile liberale și la studierea istoriei 4 "Răul făcut unei perspective sănătoase a istoriei Americii de lucrările (lui Bancroft) a fost incalculabil, dacă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
al unora dintre intelectualii englezi în timpul celui de al Doilea Război Mondial. Aceștia aduseseră în discuție patru sau cinci argumente care preziceau victoria naziștilor și a japonezilor. Orwell comenta că nici un om obișnuit nu gîndea astfel la timpul respectiv. "Asemenea absurdități erau crezute doar de către intelectuali" 11 Cît de departe poate ajunge această înțelegere greșită este ilustrat de remarcile a doi mari oameni de stat, B. Disraeli și W. S. Churchill. Disraeli chipurile a încheiat în 1878 "o pace onorabilă". Binedocumentatul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
era văzută de mulți ca o stratagemă prin care se Încerca uitarea sau relativizarea crimelor naziste. În Italia, campaniile zgomotoase ale Vaticanului Împotriva comuniștilor au umbrit argumentele antistaliniste expuse de Silone, Vittorini și alții. Numai În artă și literatură, unde absurditatea politicii culturale staliniste Îi afecta pe poeți și pictori, intelectualii occidentali s-au dezis constant de Moscova - Însă chiar și aici opoziția lor era estompată, de teamă să nu Încurajeze „propaganda” americană 13. Pe de altă parte, În lupta pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
picioare În lupta cu economia sovietică, trebuia să accepte că enigma economiei făcea parte dintr-o situație mai complexă. Uniunea Sovietică era condusă de oameni interesați să mențină pârghiile politice și instituționale ale unei economii de comandă; corupția cotidiană și absurditățile minore, dar extrem de răspândite din economie erau tocmai sursele puterii și autorității lor. Pentru a reforma economia, partidul trebuia să se reformeze mai Întâi pe sine. Nici această idee nu era nouă: epurările periodice din vremea lui Lenin și a
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
entuziasmului mulțimilor din Timișoara, București și din alte orașe, adevărata luptă se dăduse Între „realiștii” din jurul lui Iliescu și vechea gardă din anturajul lui Ceaușescu. Victoria celor dintâi a asigurat României o ieșire din comunism liniștită - chiar suspect de liniștită. Absurditățile din ultimii ani ai regimului ceaușist au dispărut, Însă poliția, aparatul birocratic și mare parte din partid au rămas Întregi și la locul lor. Numele s-au schimbat - Securitatea a fost oficial desființată -, dar nu și premisele și practicile lor
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
un partid predominant turc, avea deja suficientă susținere electorală pentru a influența formarea unei majorități În parlamentul țării. De ce s-a prăbușit subit comunismul În 1989? Nu trebuie să cedăm determinismului retrospectiv, oricât de tentant. Deși comunismul era condamnat de absurditățile lui inerente, puțini au anticipat momentul și felul În care avea să ia sfârșit. Bineînțeles, ușurința cu care s-a destrămat iluzia puterii comuniste a revelat că aceste regimuri erau chiar mai slabe decât se credea, iar acest lucru pune
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
securitate dotat cu un stat, ea dovedea retrospectiv o capacitate remarcabilă de a trezi simpatia și chiar regretul. Pe când cehii Își admirau vechile haine, germanii se Înghesuiau să vadă Goodbye, Lenin, film În care ironia palpabilă față de neajunsurile, dogmele și absurditatea generală a vieții sub Erich Honecker era compensată conștient de o anumită simpatie pentru subiect și o atitudine mai mult decât ambivalentă față de dispariția lui subită. Dar nemții și cehii, ca atâția alții din Europa Centrală, aveau deja prea multă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
căci face parte din ordinea primordială a cosmosului, iar ruperea sa ar duce din nou la haos. Demiurgul nu-i poate oferi moartea pentru că astfel ar produce moartea lumii, ceea ce ar coincide cu negarea de sine. Demiurgul Îi explică Luceafărului absurditatea dorinței lui, prilej cu care este pusă În antiteză lumea nemuritorilor și aceea a muritorilor. Astfel, muritorii nu-și pot croi propriul destin, ei se bazează numai pe noroc, sunt supuși voinței oarbe de a trăi (influența filozofiei lui Schopenhauer
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu noime sărmana lui viață Și arătând la soare-a mizeriei lui față Fața - căci Înțelesul iacelași la toți dat.” Poetul nu este chemat să dea un răspuns gravelor probleme care frământă veacul... el doar meditează pe seama zădărniciei lumii, pe seama absurdității condiției acesteia... Și nu cred că situația poate deveni alta, odată cu abolirea unui sistem social. „Lumea-i cum este și ca dânsa suntem noi...” Conștiința estetică eminesciană la 1874, când apărea poemul, era fundamental deosebită față de cea de până la 1869
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]