3,743 matches
-
fost mereu o tentație recurentă - mai cu seamă în contact cu promisiunea „noului” oferită de orice erezie incipientă. Ca răspuns la teroarea plictisului - tradiția fiind adesea redusă la repetiția goală a unor propoziții sacrosancte -, s-a ivit luxurianța disciplinelor secundare. Abundența filologiilor renascentiste a introdus modelul adevărului-corectitudine. Redescoperirea grecilor păgâni, lipsiți multă vreme de avocați cu aplomb, era un demers mult mai fascinant decât ucenicia în marginea patrologiilor orientale. Reforma a acuzat distorsiunile speculative suferite de tradiția apostolică a Bisericii, validate
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
mărturisirii creștine. Scrisoare către un prieten de departetc "Asceza mărturisirii creștine. Scrisoare către un prieten de departe" Poate că, în afara conversației libere, nu există pentru confesiuni o gazdă mai bună decât epistolarul. În scrisori se dezlănțuie cu ușurință și în abundență întrebări imprudente, neliniști sacre și dragostea îndrăzneață de adevăr. S-ar părea că pentru reabilitarea tradiției antice a „disputațiilor” publice am avea nevoie de o redefinire a categoriilor moderne de „public” și „privat”. Rândurile de mai jos fac parte dintr-
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
care compun o civilizație, preferând oricăror aproximații ideologice decupajul infinitezimal în arii precis determinate. Astfel s-au scris nenumărate monografii despre culturi regionale, cuprinzând un bogat index al vieții private a omului european, pulsând între angoase infernale și nostalgii paradisiace. Abundența studiilor specializate, relevante pentru specialiștii „de meserie”, însă irelevante pentru profani, indică lipsa de conținut formativ a cunoașterii istorice moderne. În plină vârstă atomică a umanității, uitarea totalității se obține din submersia în oceanul amănuntelor. Detaliile se dovedesc uneori la fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
deține mai ales de această experiență invizibilă a interconectării dintre echipă și comunitatea care o deleagă. Același număr de goluri, faulturi, cartonașe galbene sau minute de posesie a balonului pot descrie, în realitate, două meciuri complet diferite, pe care doar abundența ori sărăcia emoțiilor le pot diferenția. Uzul aritmeticii, al statisticii, al prognozei stocastice se dovedește a fi lamentabil atunci când sarcina primită este descrierea fenomenului fotbal. Exactitatea și corectitudinea matematică se înșală aici la fel de ușor ca ochiul unui arbitru de tușă
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cine dă și cine primește” (L. Bloy). Darul e imposibil de obiectivat. Nimeni, în sens juridic sau biologic, nu-l girează. Darul absolut - nu un cadou, nici un simplu accident neprevăzut - are aparența unei creații ex nihilo. Darul se naște din abundența propriei necondiționări. Marion definește donația pură a darului absolut în termeni de autodonație (Selbstgegebenheit), întâlnind astfel cu fidelitate principiile fenomenologiei vieții tematizate de Michel Henry. Corelatul afectiv al experienței dăruirii pure este suferința sau bucuria - în nici un caz o stare
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
opera de artă la statutul de obiect. Pentru Gadamer, modelul interpretării va fi ilustrat cel mai bine de întâlnirea cu arta înțeleasă ca joc și sărbătoare, al cărei mod liturgic de temporalizare fixează certitudinile într-un etaj non-discursiv al limbajului. Abundența mirăriitc "Abundența mirării" Diferența dintre Vorstellung („reprezentare”) și Darstellung („re-prezentificare”) ține de două moduri de apariție în lume a operei. Reprezentarea obiectivează creația, în timp ce re-prezentificarea, cu geniul său liturgic, face posibilă surpriza și chiar revelația. Resursele unei creații sunt inepuizabile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
artă la statutul de obiect. Pentru Gadamer, modelul interpretării va fi ilustrat cel mai bine de întâlnirea cu arta înțeleasă ca joc și sărbătoare, al cărei mod liturgic de temporalizare fixează certitudinile într-un etaj non-discursiv al limbajului. Abundența mirăriitc "Abundența mirării" Diferența dintre Vorstellung („reprezentare”) și Darstellung („re-prezentificare”) ține de două moduri de apariție în lume a operei. Reprezentarea obiectivează creația, în timp ce re-prezentificarea, cu geniul său liturgic, face posibilă surpriza și chiar revelația. Resursele unei creații sunt inepuizabile. Rădăcinile operei
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
ludicității 252 Sensul jocului 252 Detur fenomenologic 253 Apofatica mingii 256 Fotbalul ca eveniment 257 Cine dă și cine privește? 258 Paradisul nostalgiei ludice 259 Despre virtuțile apofatice ale neînțelegerii 260 Răul inexplicabil și refuzul judecății 260 Însemnătatea neînțelegerii 261 Abundența mirării 263 Celălalt sau tărâmul făgăduinței 264 Epilog 266 Capitolul IV Întâlniri monastice Evagrie Ponticul și conflictele interpretării 269 Un avva enciclopedic 269 Exegeza monastică 273 Filologia fără mănuși 275 Situl eclezial al interpretării 279 Limitele pozitivismului 281 Îngerul Silezian
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
genetică joacă un rol foarte important în supraviețuiea și adaptarea speciilor la schimbarea condițiilor mediului înconjurător; 2. diversitatea speciilor (diversitatea speciilor dintr-un ecosistem bine constituit) este un indicator care include numărul de specii într-o zonă dată și totodată abundența relativă a acestora. În general, acest indicator este mult mai utilizat decât bogăția speciilor, care este un indicator definit prin numărul diferitelor specii dintr-o zonă dată. Din diferite motive, cel mai cunoscut și poate cel mai utilizat indicator al
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
considerată prea restrictivă deoarece ea ar interzice succesiunea ecologică. Diversitatea de idei, de păreri și de soluții în astfel de probleme justifică încă odată faptul că diversitatea este un concept delicat! Uneori, biodiversitatea este descrisă și înțeleasă ca fiind o abundență taxonomică (număr de taxoni; taxonul este un grup de organisme vii care provin din același strămoș și au caracteristici comune) a unei zone geografice oarecare și cu o anumită referință la o scară temporală. Într-un astfel de context de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
o scară temporală. Într-un astfel de context de evaluare a biodiversității, biologul american R.H. Wittaker (1972) a considerat trei parametri definitorii care trebuie utilizați pentru a evalua speciile la nivelul biodiversității, atenția acestuia concentrându-se în mod deosebit asupra abundenței speciilor sau asupra uniformității speciilor și implicit asupra gradului concentrării unor specii în anumite ecosisteme din zone sau din regiuni bine delimitate. În general, un indice sau un indicator al concentrării sau al diversității este înțeles și definit ca o
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Cu ajutorul valorilor medii condiționate se introduc și se studiază modelele de regresie care sunt întâlnite în analiza statistică aplicată în demografie, ecologie, economie, finanțe etc. Observație. Dacă este necesar studiului biodiversității, dar nu numai acestuia, atunci, pe baza indicilor de abundență relativă (5.1), se poate alcătui un clasament preferențial după gradul de abundență cantitativă (absolută sau relativă) crescătoare sau descrescătoare al submulțimilor (subsistemelor ecosistemului sau speciilor) mulțimii M, stabilind o relație de ordine pe mulțimea M conform relației (5.2
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
sunt întâlnite în analiza statistică aplicată în demografie, ecologie, economie, finanțe etc. Observație. Dacă este necesar studiului biodiversității, dar nu numai acestuia, atunci, pe baza indicilor de abundență relativă (5.1), se poate alcătui un clasament preferențial după gradul de abundență cantitativă (absolută sau relativă) crescătoare sau descrescătoare al submulțimilor (subsistemelor ecosistemului sau speciilor) mulțimii M, stabilind o relație de ordine pe mulțimea M conform relației (5.2). Relația de dominanță (5.2) poate fi strictă sau nu, după cum avem inegalități
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
conform relației (5.2). Relația de dominanță (5.2) poate fi strictă sau nu, după cum avem inegalități definitorii aferente dominanței stricte sau nu. Relația de dominanță poate fi citită și în sens invers cu semnificația: submulțimea jM este dominată ca abundență de submulțimea iM (simbolul utilizat acum „≥ ” este ales convențional). Din această ordonare de dominanță (din exemplul considerat) rezultă că frecvența cea mai mare o are nota 5, iar frecvența cea mai mică o are nota 2. Aici nu putem vorbi
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
iM (simbolul utilizat acum „≥ ” este ales convențional). Din această ordonare de dominanță (din exemplul considerat) rezultă că frecvența cea mai mare o are nota 5, iar frecvența cea mai mică o are nota 2. Aici nu putem vorbi însă despre abundență, ca în cazul unor studii de ecologie sau de piață, pentru că terminolgia aceasta nu este adecvată situației! Printr-un abuz relativ de limbaj și în sensul calității rezultatelor la examenul amintit, putem spune fără confuzii că la disciplina considerată de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
acest fel prezintă interes în acest context sau în alte situații asemănătoare sau diferite. Observații. Indicele de diversitate Berger-Parker arată că submulțimea kM (depinzând de semnificația acesteia) este partea cea mai abundentă a mulțimii M cu structura (3.1). Uneori, abundența relativă a unui subsistem (subecosistem) al unui sistem (ecosistem) dat poate avea semnificații decizionale deosebite ecologice, economice, culturale, sociale sau de altă natură, ceea ce subliniază importanța indicelui de diversitate Berger-Parker. Observații și comentarii. În practică, cel mai adesea, numerele sunt
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
poate avea semnificații decizionale deosebite ecologice, economice, culturale, sociale sau de altă natură, ceea ce subliniază importanța indicelui de diversitate Berger-Parker. Observații și comentarii. În practică, cel mai adesea, numerele sunt niște frecvențe relative cu diverse semnificații așa cum sunt indicii de abundență relativă de tipul (5.1), iar nivelul sau gradul de concentrare definit și măsurat mai sus prin relația (5.4) se referă în acest caz tocmai la structura mulțimii M corespunzătoare acestor indici sau indicatori. Situația de minimă concentrare a
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
mulțimii M corespunzătoare acestor indici sau indicatori. Situația de minimă concentrare a rezultatelor unui experiment statistic sau a elementelor (componentelor) unei populații (colectivități) corespunde distribuției statistice uniforme, ceea ce arată că într-un ecosistem toate speciile sunt egale numeric (au aceeași abundență) iar într-un anumit sistem că toate subsistemele componente au același număr de elemente. Situația de maximă concentrare a rezultatelor unui experiment statistic sau a elementelor (componentelor) unei populații (colectivități) corespunde distribuției statistice sigure sau certe, ceea ce înseamnă că ecosistemul
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
atunci incertitudinea este nulă. Situațiile extreme sunt intuitive. Observații. Pentru a nu se crea confuzii cu privire la notațiile sau la simbolurile folosite, vom preciza că sunt numărate numai tipurile de specii, nu și exemplarele fiecărei specii [acest număr se referă la abundența speciei contabilizate și este foarte greu (uneori chiar imposibil) de determinat în practică, motiv pentru care se recurge la contabilizare prin sondaj statistic]. Astfel spus, atunci când scriem relația de apartenență EjSi∈ , înțelegem că o anumită specie (Si) este prezentă în
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
prezența speciei în ecosistem. Într-un astfel de context, biologul american R. H. Wittaker (1972) a considerat necesară existența a trei parametri definitorii care sunt utilizați pentru a evalua speciile la nivelul biodiversității, caz în care atenția este îndreptată asupra abundenței sau uniformității (situație complementară) speciilor, ceea ce înseamnă în mod implicit asupra concentrării unor specii în anumite regiuni. După opinia lui Wittaker, există următoarele trei categorii de indici ai diversității utilizați în practică mai ales de ecologiști, dar nu numai de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
aceste trei domenii (pădurice, mărăciniș și câmp arabil), atunci se poate merge aleator (zona aleasă reprezintă un eșantion aleator) prin fiecare din aceste trei ecosisteme contabilizând prezența numărului de specii pe care le vedem (numai ca specie și nu ca abundență pentru fiecare specie), ceea ce ne va da alfa diversitatea fiecărui ecosistem. Observații. Așa cum menționam mai sus, biodiversitatea este definită (descrisă) uneori ca abundență taxonomică sau ca număr de taxoni (taxonul fiind un grup de organisme vii care provin din același
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
trei ecosisteme contabilizând prezența numărului de specii pe care le vedem (numai ca specie și nu ca abundență pentru fiecare specie), ceea ce ne va da alfa diversitatea fiecărui ecosistem. Observații. Așa cum menționam mai sus, biodiversitatea este definită (descrisă) uneori ca abundență taxonomică sau ca număr de taxoni (taxonul fiind un grup de organisme vii care provin din același strămoș și au caractere comune) a unei zone geografice oarecare cu o anumită referință la o scară temporală, iar această abundență poate să
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
uneori ca abundență taxonomică sau ca număr de taxoni (taxonul fiind un grup de organisme vii care provin din același strămoș și au caractere comune) a unei zone geografice oarecare cu o anumită referință la o scară temporală, iar această abundență poate să fie evaluată după anumite reguli și principii pe care le precizează naturaliștii în general și ecologiștii în particular. O astfel de analiză a biodiversității este interesantă în practică în anumite domenii, iar rezultatele ei reprezintă informații decizionale extrem de
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
o analiză mult mai riguroasă ar trebui să aibă în vedere și să ia în calcul riguros și cu multă atenție și numărul de exemplare al fiecărei specii considerate pentru a putea urmări, atât temporal, cât și spațial, nu numai abundența fiecărei specii la un moment dat, ci și evoluția cantitativă sau calitativă a speciilor, în diferite condiții modificabile, pentru adoptarea operativă și optimă a măsurilor necesare de protejare a speciilor aflate în situații dificile. 5.14. Câteva comentarii asupra indicelui
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
au introdus în 2010, în diverse lucrări, indicele pătratic Rich-Gini-Simpson al biodiversității, modificând indicele pătratic Gini-Simpson-Onicescu (5.12) sub următoarea formă simplă legată direct de bogăția (richness, de unde provine primul termen al denumirii indicelui) ecosistemului sau habitatului considerat [exprimată prin abundența absolută reprezentată prin numărul total de exemplare )(n ale acestuia]. Observații. În studiul general al ecosistemelor, numerele reprezintă coeficienții de abundență ai speciilor unui ecosistem. Ca urmare, numărul (7.42) este utilizat adeseori ca o măsură a diversității sau biodiversității
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]