6,575 matches
-
M., 2011); combinarea solicitărilor aerobe, specifice alergării tip jogging cu solicitările aerobe specifice activităților acvatice de durată face din joggingul acvatic un mijloc excelent de îmbunătățire a fitnessului aerob (Reilly, T.P., Dowzer, C.N., Cable, N.T., 2003). Efectele joggingului acvatic sunt accentuate și de faptul că prin alergarea în apă adâncă, asupra organismului „lucrează” hidromasajul (masaj generat de mișcările segmentelor corporale sub presiunea hidrostatică a apei), cu efecte de stimulare a circulației sangvine, ceea ce duce la eliminarea tensiunilor musculare, la eliminarea toxinelor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
lungul secolelor, odată cu dezvoltarea societății, tot mai mulți specialiști au încercat și, uneori, au și reușit să descopere metode și mijloace eficiente pentru dezvoltarea și îmbunătățirea prin mișcare a capacităților fizice, psihice, motrice și sociale ale oamenilor. Datorită efectelor sale accentuate asupra biologicului și psihicului uman, diferitele forme de mișcare corporală au devenit subiect de analiză și cercetare la început cu scop medical sau militar (a se vedea spre exemplificare datele referitoare al civilizația celor două mari orașe antice Sparta și
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
în momentul când au început negocierile de aderare (februarie 2000). Chiar dacă decizia includerii României (și Bulgariei) în procesul negocierii de aderare a avut un puternic substrat geo-politic, efectul principal intern al acestuia a fost accelerarea modernizării țării, favorizarea unei mobilizări accentuate pentru îndeplinirea criteriilor de aderare.44 Scepticimul extins cu care a fost primită această decizie a făcut ca aderarea României (și Bulgariei) să fie privită ca un adevărat test pentru abilitățile instituțiilor comunitare, un caz situațional și o experiență care
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
România să adere, la data stabilită, în condiții optime, pentru a satisface așteptările cetățenilor la întâlnirea cu Uniunea Europeană. Pornind de la realitatea existentă a diferențierii, strategia de negociere a aderării României a introdus și ținte intermediare (anuale) care aveau menirea să accelereze progresul intern și să recupereze întârzierile, decalajele față de celelalte state candidate, să faciliteze atingerea obiectivului fundamental aderarea la Uniunea Europeană, în 1 ianuarie 2007. Astfel, pentru anul 2001, strategia de negociere a indicat concentrarea asupra elaborării tuturor documentelor de poziție și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
în 1997. Totodată, s-a apreciat că ambele țări erau aproape de finalizarea negocierilor de aderare, ceea ce făcea realist obiectivul ca ele să devină membre ale Uniunii Europene, "în ianuarie 2007".87 Documentul Strategic amintit conchidea că "procesul transformării a fost accelerat, în cele două țări, de perspectiva aderării" și, în consecință, Comisia Europeană promitea să depună orice efort pentru a fi realizat obiectivul Consiliului European, anume "de a încheia cu succes negocierile cu Bulgaria și România, pe baza meritelor lor, și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
că rezultatul principal care se putea obține din negocierile de aderare era atingerea obiectivului strategic al acestui tip de negocieri aderarea României la Uniunea Europeană, în termenul pe care și l-a propus. Este îndeobște acceptat că negocierile de aderare au accelerat și structurat procesul de modernizare și dezvoltare a țării 93, prin dinamizarea procesului de pregătire internă a aderării care, la rândul lui, a fost un "factor catalizator pentru creștere economică și modernizare în Uniunea Europeană".94 Deci o situație win-win, care
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
public, apolitică, non-profit, membru cu drepturi depline al Comitetului European de Standardizare (CEN) și al Comitetului European de Standardizare pentru Electronică (CENELEC). Până în 2004, au fost adoptate ca standarde naționale SR EN peste 3.000 de standarde EN. ASRO a accelerat ritmul de preluare a standardelor europene, urmărind ca până la sfârșitul anului 2006 să fie adoptate celelalte standarde europene, care să conducă la îndeplinirea condiției de 80% din standardele europene adoptate. În domeniul achizițiilor publice, încă din anul 2000 a fost
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de notificare și să efectueze evaluarea riscului, conform Directivei. UE aștepta de la România un plan și un calendar complet și detaliat de transpunere totală a acquis-ului în domeniul produselor medicamentoase pentru uz uman. În special, se insista ca România să accelereze procesul de reducere a perioadei necesare pentru finalizarea procesului de autorizare, de la 18 luni la 210 zile, cât prevede acquis-ul. UE cerea României să furnizeze informații detaliate privind procedurile centralizate și specifice (alternative simplificate) pentru acordarea autorizației de punere pe
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
necesare eforturi suplimentare pentru a reduce timpul necesar de analizare a dosarelor. A fost transpus acquis-ul referitor la sticlă, ca și Directivele privind încălțămintea și lemnul. În legătură cu siguranța alimentelor și legislația referitoare la produsele alimentare, procesul de transpunere a fost accelerat considerabil. Au fost transpuse elemente majore ale Directivelor verticale, referitoare la alimente, în paralel cu transpunerea acquis-ului în domeniile privind etichetarea, contaminarea, aromele și solvenții. De asemenea, au fost făcute progrese în transpunerea acquis-ului din domeniul chimic, cu referire directă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
însușirea lui de către Guvernul României. Dialogul cu Uniunea Europeană (2000) Uniunea Europeană a subliniat importanța respectării de către România a Acordului de Asociere, ca și a Parteneriatului de Aderare care reprezintă elemente esențiale ale strategiei consolidate de pre-aderare. UE a solicitat României să accelereze alinierea legislativă și implementarea efectivă a acquis-ului în acest domeniu. UE a luat notă de faptul că România acceptă acquis-ul și că se angajează să-l implementeze până la data aderării.(CONF-RO 21/00). S-a recomandat să se acorde o
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
concurenței și ajutorului de stat reveneau compartimentelor specializate din cadrul administrației publice. Dialogul cu Uniunea Europeană (2003) A fost subliniată importanța pe care România trebuia să o acorde respectării Acordului European de Asociere și a Parteneriatului de Aderare. Uniunea Europeană încuraja România să accelereze procesul de armonizare a legislației, dar mai ales implementarea efectivă a acesteia. Uniunea Europeană reamintea că este important să se asigure transparența în domeniul ajutorului de stat așa cum a fost prevăzut în Acordul European de Asociere. Totodată, Uniunea Europeană a subliniat importanța
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
îmbunătăți utilizarea fondurilor SAPARD, cât și pentru a pregăti Agenția în vederea implementării programului de dezvoltare rurală, după aderare. La acel moment, era în curs de pregătire un plan general pentru IACS și rata de absorbție a fondurilor SAPARD a fost accelerată, însă eforturile în acest sens trebuiau continuate substanțial. Erau necesare eforturi importante pentru a înființa mecanismele necesare pentru managementul organizațiilor pieței comune, în special în ceea ce privește stabilirea periodică a sistemului de cotă la lapte și pentru a asigura o capacitate administrativă
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acvacultura, în momentul în care acquis-ul va fi implementat în totalitate. Legislația asupra sistemului de monitorizare a vaselor de pescuit, odată intrată în vigoare, va contribui, de asemenea, la îmbunătățirea activității de inspecție și control, dar aceasta numai în măsura în care era accelerat procesul de angajare de nou personal de către Inspecția Piscicolă. Totodată, trebuia încheiată cât mai repede posibil activitatea de realizare a unei baze de date privind statistica în sectorul pescuit. Stadiul transpunerii și implementării acquis-ului România a realizat progrese în procesul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
detalii privind eliberarea acestor documente către cetățenii români și măsurile de perfecționare a elementelor de securitate pentru documentele de călătorie eliberate refugiaților sau persoanelor fără cetățenie. Evidențiind progresele înregistrate în alinierea la acquis-ul comunitar, UE a solicitat clarificări privind procedura accelerată de acordare a azilului și procedura specifică aplicată solicitanților de azil din state incluse în lista statelor unde nu există risc serios de persecuție, recomandând României revizuirea acestei liste în concordanță cu prevederile acquis-ului. Pentru domeniul azilului, au fost solicitate
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
granița albastră și punctele de trecere a frontierei, îmbunătățirea, în continuare, a capacității de analiză a riscului operațional. Toate acestea trebuiau incluse intr-un plan unic multianual de investiții, care trebuia să fie elaborat până în martie 2005. România trebuia să accelereze considerabil punerea în practică a planurilor sale de recrutare a agenților și ofițerilor de poliție și să asigure un nivel de acoperire cu personal, până la aderare, pe cât posibil până la nivelul de 100%, de-a lungul granițelor cu Ucraina, Moldova și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
acest domeniu depindeau de reforma generală a instituțiilor, care deriva din procesul politic. În intervalul 1997- 2002, România a făcut "progrese stabile", în special în ultimii 2 ani (2001-2002), când fuseseră începute reformele fundamentale în cele mai multe domenii și a fost accelerat procesul de aliniere la acquis. România desfășura strategii multidisciplinare variate și a început reforme importante, urmărind să îmbunătățească funcționarea instituțiilor însărcinate cu aplicarea legii. O excepție notabilă în această direcție o reprezintă sistemul judiciar. Cu toate că se înregistraseră progrese, au rămas
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
contingentelor tarifare, plafoanelor și suspendărilor, bunurilor cu dublă utilizare (Regulamentul 1334/2000 al CE) și al scutirilor de taxe vamale. ==> Se semnala faptul că nu au fost încheiate acordurile de comerț liber cu Letonia și Estonia. ==> România era încurajată să accelereze reforma internă și reorganizarea DGV. ==> Instalarea și operarea completă a aplicațiilor IT urma a fi asigurată cu cel puțin un an înaintea aderării, pentru asigurarea interconectării cu sistemele IT vamale ale UE. ==> Trebuiau aplicate măsuri de reducere a timpului de
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
de securitate a României era orientată înspre obiectivul integrării europene, aderarea la UE și NATO fiind principalele priorități ale Guvernului, sprijinit de vasta majoritate a populației. România era partener asociat la UEO și, ca membru al Parteneriatului pentru Pace, a accelerat pregătirile pentru aderare la NATO, în contextul Planului de Acțiune pentru Aderare (MAP), al cărui element central îl constituia modernizarea și dezvoltarea eficienței capacității de apărare. Prin Documentul de poziție, România și-a exprimat disponibilitatea de a participa, pe deplin
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
c) Fondul European de Orientare și Garantare Agricolă (FEOGA)- instrument financiar PAC; (d) Instrumentul Financiar de Orientare a Pescuitului (IFOP)- vizează adaptarea și modernizarea echipamentelor acestui sector, dar și diversificarea economiilor din zonele dependente de activitate de pescuit. Pentru a accelera convergența economică și teritorială, UE a instituit, în 1994, un Fond de coeziune. Acesta este destinat țărilor al căror PIB mediu pe locuitor este sub 90% din media comunitară. Fondurile de coeziune se adresează proiectelor de infrastructură, de mediu și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
realiza, o prefigurare ideală a ceea ce se dorește. Ca fază pregătitoare a acțiunii, proiectarea este un prilej de explorare și căutare a variantei potrivite. Prin gândirea proiectivă, esențială spiritului uman, activitatea devine controlabilă iar acțiunea previzibilă. Dobândirea priceperii proiective ușurează, accelerează și explicitează acțiunea, asigurând trecerea de la experiența bazată pe instinct la cea reflexivă. Metoda se bazează pe necesitatea de a stabili relații între acțiune și consecințele sale, pentru ca previziunea să fie posibilă. Metoda proiectelor are numeroase avantaje: * Asigură testarea și
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
noutate, deschizînd un drum a cărui importanță nu poate fi încă evaluată. Această filosofie pleacă de la știință și apoi revine spre știință, pentru a o fertiliza, pen-tru a o înnobila printr-o viziune unificată a lu-mii, care nu poate decît accelera marile descoperiri științifice. Dar ar putea fi imediat formulată o obiec-ție majoră: cum poate filosofia, în dorința sa de stabilitate și de permanență, să accepte ca fundament știința, care se află într-o stare de perpetuă fierbere, de schimbare continuă
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
mașina mea merge cu 100 km/h" sau "Smith are părul brunet" în opoziție cu așa-zise propoziții evaluative, de genul: "mașina mea este bună" sau "Smith nu este o persoană plăcută". Evident că aceste propoziții sunt diferite. Diferența este accentuată de faptul că în cazul propozițiilor descriptive se poate stabili în mod obiectiv dacă sunt adevărate sau false, în timp ce în cazul celor evaluative acest lucru nu este posibil. În realitate, diferența dintre cele două categorii de propoziții rezidă în faptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cuvinte/realități denumite de acestea 68 (gădiniță pentru grădiniță, ocogon pentru octogon, mesuță pentru măsuță în asociere cu forma de plural mese etc.); * ritmul vorbirii, intonația etc. sunt motivate cel mai frecvent de starea de spirit a copilului; * pot fi accentuate greșit anumite cuvinte/structuri; * la nivel lexical-semantic * se constată prezența preponderentă a cuvintelor ,,concrete", trimițând către referenți din realitatea apropiată universului cunoscut de copil: obiecte din mediul obișnuit de viață, elemente ale naturii etc.: apă, masă, creion, soare, ploaie etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
înainte de orice, așa cum se întâmplă și la Lévi-Bruhl, aceea a unui mod de existență autonom, structurat original, activ în anumite condiții sociale și plasat într-o perspectivă istorică. Filosoful român accentuează alte elemente ale sufletului mistic față de cele care apar accentuate în descrierile lui Lévy-Bruhl. Acesta din urmă insistă pe mentalitate, C. Rădulescu-Motru pe sistemul de aptitudini care definesc munca omului primitiv; căci ceea ce definește o formă stabilă a energiei personalizate, după socotința sa, este munca. Filosoful român găsește în operele
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
om o ființă programată la un comportament care, în semnificația lui cosmică, nu-i întărește identitatea existențială. "Omul" lui Renouvier, fie el personalizat, de fapt, nu este. Dimpotrivă, "omul" personalismului energetic își afirmă continuu identitatea-de-sine printr-o personalizare tot mai accentuată în sensul armonizării aptitudinilor sale, al prezenței sale culturale, pentru întărirea propriei unități existențiale în diferență de condiționatul natural și de Absolut. "Omul" personalismului energetic este. Discursul antropologic personalist energetic determină un model de ontologie umană; cel renouvierist, unul de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]