9,793 matches
-
cu codul instrucțiunii de 1 singur cuvânt; -unitate de control cablată; -regiștri de uz general cu facilități identice, ceea ce permite utilizarea lor în orice context și în consecință duce la simplificarea compilatorului; -moduri simple de adresare; -puține tipuri de date acceptate direct de către hardware; -finalizarea execuției instrucțiunilor succesive se face la fiecare ciclu de tact (execuția instrucțiunilor este asigurată de o structură de tip conductă - pipeline). Pentru definirea arhitecturii unui set de instrucțiuni trebuie ținut cont de următoarele lucruri: -tipurile de
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
de către hardware; -finalizarea execuției instrucțiunilor succesive se face la fiecare ciclu de tact (execuția instrucțiunilor este asigurată de o structură de tip conductă - pipeline). Pentru definirea arhitecturii unui set de instrucțiuni trebuie ținut cont de următoarele lucruri: -tipurile de date acceptate (binare, zecimale, virgulă flotantă, etc). Funcție de acestea se definesc și caracteristicile UAL și mecanismele de acces la ele. Pentru fiecare tip de date reprezentabil direct trebuie proiectate operații aritmetice de adunare, înmulțire sau operații de transfer. Sunt disponibile mai multe
Arhitectura Calculatoarelor by Cristian Zet () [Corola-publishinghouse/Science/329_a_567]
-
de dezvoltare diferite; structura unei nișe de dezvoltare vizează: a) obiectele și locurile accesibile copilului la diferite vârste; b) răspunsurile și reacțiile anturajului față de copil; c) cerințele adultului vizând competențele încurajate, vârsta la care sunt solicitate și nivelul de performanță acceptat; d) activitățile impuse, propuse copilului sau acceptate la acesta; culturi diferite folosesc nișe de dezvoltare diferite, ceea ce explică în parte diferențele în dezvoltarea bio-psiho-socială; este de subliniat impactul reprezentărilor sociale despre copil și copilărie în structura conținutului nișei de dezvoltare
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
cele două forme de anormalitate sunt reproduse în tabelul de mai jos. Tipul de anormalitate Boala somatică Boala psihică Are reprezentare spațială în raport cu schema corporală/imaginea de sine. Nu are reprezentare spațială, dar afectează imaginea de sine. Este recunoscută și acceptată ca alteralitate. Nu este recunoscută și nici acceptată ca alteralitate. Este trăită ca suferință personală, autentică și obiectivă. Este trăită ca o schimbare a naturii proprii. Este comunicată celorlalți. Nu este comunicată celorlalți. Produce compasiune din partea celorlalți. Produce teamă și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tabelul de mai jos. Tipul de anormalitate Boala somatică Boala psihică Are reprezentare spațială în raport cu schema corporală/imaginea de sine. Nu are reprezentare spațială, dar afectează imaginea de sine. Este recunoscută și acceptată ca alteralitate. Nu este recunoscută și nici acceptată ca alteralitate. Este trăită ca suferință personală, autentică și obiectivă. Este trăită ca o schimbare a naturii proprii. Este comunicată celorlalți. Nu este comunicată celorlalți. Produce compasiune din partea celorlalți. Produce teamă și repulsie din partea celorlalți. Se poate obiectiva. Este parțial
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la relațiile dintre aceste conduite ritualizate și nebunie. Rolul nebuniei în cazul ritualurilor culturale este de a realiza un catarsis colectiv. În cazul acesta nebunia trebuie înțeleasă ca fiind o formă de „descărcare pulsională colectivă”, desfășurată după anumite norme, reguli, acceptate și instituționalizate, ce revin periodic în viața unei societăți. Fiind manifestări „acceptate”, dar și „necesare”, ele au o funcție catartică, fapt care face ca „nebunia culturală” să se înscrie, în mod paradoxal, în seria unor forme de „psihoterapie colectivă”, ca
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ritualurilor culturale este de a realiza un catarsis colectiv. În cazul acesta nebunia trebuie înțeleasă ca fiind o formă de „descărcare pulsională colectivă”, desfășurată după anumite norme, reguli, acceptate și instituționalizate, ce revin periodic în viața unei societăți. Fiind manifestări „acceptate”, dar și „necesare”, ele au o funcție catartică, fapt care face ca „nebunia culturală” să se înscrie, în mod paradoxal, în seria unor forme de „psihoterapie colectivă”, ca o „supapă catartică”. Orice ritual implică un „act de trecere”, un contact
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
tulburare paranoică sau paranoidă. În ceea ce privește natura personalității bolnavilor deliranți există o mare varietate de aspecte, care prefigurează un anumit „model de personalitate” caracterizată printr-o hipersenzitivitate, ca reprezentând o condiție esențială de receptivitate la boala respectivă. În sensul acesta trebuie acceptată existența unei „personalități premorbide” specifică bolnavilor deliranți și care reprezintă terenul obligatoriu al dezvoltării psihozei respective. În sensul acesta, tulburările caracteristice ale personalității delirante sunt următoarele: psihorigiditate emoțional-afectivă, tendință la introspecție, mizantropism și egocentrism cu supraevaluarea propriului Eu, relații interpersonale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
convingătoare, insinuant, acuzator, demascator, exprimă o atitudine precisă care răspunde așteptărilor maselor, având prin aceasta o mare audiență, oferă soluții și face promisiuni referitoare la problemele, conflictele sau nedreptățile sociale, oferă modele de sensibilitate, gândire și comportament care sunt imediat acceptate și imitate, influențează atitudinile emoționale ale maselor pe care le dirijează într-o direcție intenționată, țintită către grupurile culpabilizate în vederea descărcării agresivității colective asupra acestora, organizează societatea în grupuri comunitare conduse de un lider în vederea realizării unor acțiuni colective. Mecanismele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
produce o „descărcare pulsională” a inconștientului colectiv manifestată prin acte de violență heteroagresivă, delincventă etc. În afara acestor două situații, vizând raportul Supra-Eului colectiv/Inconștient colectiv, pulsiunile inconștientului colectiv se descarcă și prin forme sublimate. Acestea au caracterul unor „conduite colective” acceptate social, cu caracter organizat și ritualizat. Ele sunt reprezentate prin competițiile sportive, festivalurile muzicale sau de artă tradițională, dans, carnavaluri, chermeze, divertisment etc. Supra-Eul colectiv este produsul factorilor modelului socio-cultural. Spre deosebire de inconștientul colectiv care este constant, Supra-Eul colectiv suferă influențele
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
atitudinea statului față de anormalitate ne apare plină de ambiguități, ca o formă mascată de auto-protecție a instituțiilor sociale și a organizării politice în raport cu „ordinea” statuată. Cui se datorește această atitudine, pe care, de altfel, nimeni nu o contestă, fiind unanim acceptată și considerată ca fundamentul unei conviețuiri sigure în societate? La această întrebare J. Maritain răspunde: acțiunii de represiune și control pe care o exercită asupra Națiunii, considerată ca grup comunitar-uman, corpul politic și statul. Acest punct de vedere este acceptat
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Manole și variantele ei transilvănene, „National” et „universel” dans les recherches roumaines contemporaines sur le folklore littéraire, Corpusul folclorului românesc: Cimilitura..., Miorița în Transilvania, Miorița și riturile funerare la români ș.a. Sunt propuse ipoteze de lucru și soluții interpretative noi, acceptate, în bună parte, de literatura de specialitate. Lucrarea care l-a impus este Meșterul Manole, volumul întâi fiind intitulat Contribuție la studiul unei teme de folclor european (1973), o „contribuție fundamentală, de indiscutabilă originalitate, la cunoașterea unuia dintre miturile esențiale
TALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290040_a_291369]
-
un proces mecanic sau productiv; are mai multe căi de referință, afectează societatea mai profund și este un proiect de dezvoltare umană. (*) - Teza 3: Soluție exhaustivă. Proiectarea curriculară trebuie să țină cont de toate interesele, să respecte toate valorile universal acceptate și să satisfacă toate cerințele majore. (*) - Teza 4: Transparență totală. În procesul proiectării curriculare transparența trebuie să nu fie limitată de nimic și de nimeni și toate deciziile să fie cunoscute de toți cei interesați. (**) - Teza 5: Informare completă. În
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
multiple. Se poate admite însă că, în preajma și pentru începutul mileniului trei, cel puțin în ceea ce privește civilizația europeană, există și cristalizări conceptuale filosofice care pot servi drept temeiuri pentru opțiuni filosofico-educaționale juste. Avem în vedere drepturile omului, ca valori umane unanim acceptate, și valorile societății democratice. Ele pot fi armonizate într-o filosofie educațională aptă să contureze un model sociouman și un ideal educațional pe care generațiile de astăzi să le îmbrățișeze pe scară largă. (Este tocmai ceea ce promite sinteza „supramodernă” în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
dintre eu și celălalt. Pedagogia critică postmodernă a fost definită ca o creație a interacțiunilor dintre sine (self) și altul (another); ea apare ca o pedagogy of difference în care celălalt nu mai trebuie să fie exorcizat și demonizat, ci acceptat. Principala misiune a pedagogiei critice postmoderne devine localizarea diferențelor produse de diverse specificități culturale și formarea abilităților de angajare a lor în relații sociale și practici culturale. S-ar putea spune că, din „critică”, noua pedagogie devine o pedagogie a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
făceau „deliciul” vieții cotidiene în comunism, să înregistrăm modul în care propaganda oficială a acționat ca mijloc de persuasiune, felul în care frica de zi cu zi a creat mecanisme de apărare, iar delațiunea a devenit un fenomen banal, aproape acceptat. În urma unor discuții cu experți, am identificat opt „teme” ale vieții cotidiene (utilizăm aici tipologia lui H. Thomae, făcută cunoscută la noi de către profesorul Andrei Cosmovici) și am construit un ghid de interviu corespunzător: 1. „serviciul”: viața în organizații profesionale
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
am așa viață șs.n.ț”. Cuplul, ca mulți alții, învață arta adaptării și „competența” de a se debarasa de povara responsabilității, nu pune nici un preț pe libertatea individuală și nici nu face caz de dreptul la opinie. Singura valoare acceptată este asigurarea unui trai satisfăcător, indiferent cu ce preț. Timpul lor de aur este acela când puterea le oferea șansa situării într-o ierarhie clară. Regretul după Ceaușescu („...păcat că l-a împușcat ca pe un câine...”) e rezumat convingător
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
luate cu japca și aveau la dispoziție toate camerele; nu puțini invadau casele altora, care erau strămutați la marginea orașului sau în vreun subsol insalubru - în cazul în care nu fuseseră de-a dreptul arestați). Nici nu era o conviețuire acceptată - adesea, pentru a câștiga bani în plus, ca, de pildă, prin „subînchiriere”; iar cel care intra în apartament nu venea ca un chiriaș care plătește și își limitează pretențiile la ceea ce s-a convenit sau, în orice caz, nu ocupă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pudic cenzura, are obiecții. Pe șpalt, am văzut că fuseseră tăiate cu stiloul mai multe fragmente - în unele eram prea entuziasmat de „sociologia americană”, în altele spuneam că am avea câte ceva de învățat de la sociologii americani, în fond, sociologia redevenise acceptată doar de vreo trei-patru ani și, de altfel, pentru puțină vreme! În sfârșit, îi aduceam și unele obiecții autorului, pentru evitarea unor zone, credeam eu, interesante ale sociologiei de peste ocean. Nu înțelegeam de ce se efectuaseră tăieturile. Cineva cu experiență mi-
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
propriu-zisă aplicată tot mai frecvent jurnaliștilor și spiritelor libere. Indiferența nu este obligatorie ori Sluțirea măsuriitc "Indiferența nu este obligatorie ori Sluțirea măsurii" Laurențiu șoitutc "Laurențiu Șoitu" Analiza oricărei perioade parcurse oferă șanse pe care, de regulă, le încadrăm în acceptate, neacceptate sau generatoare de indiferență. Intervalul istoric la care ne întoarcem nu poate excela între „oferte” lipsite de importanță pentru cel care a fost în interiorul plin de evenimente. Detașarea - nici ca exercițiu - nu este posibilă în întregime. Amânarea întoarcerii nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
este una echilibrată, întrucât dominanta a fost negativă. Orice analiză - oricât de obiectivă s-ar anunța, de către inițiatori - va întâlni răspunsurile subiecților influențați de percepțiile proprii. A vorbi despre viața în comunism înseamnă, de fapt, a prezenta o imagine cvasiunanim acceptată - până și de către cei ce devin mai greu de crezut de „restul” populației cunoscătoare a rolului pe care l-au avut, dar au uitat. Interesant este că, în perioadele considerate de tranziție, aproape toți vorbitorii își însușesc același limbaj acuzator
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
indiană - în variantă occidentală, deci nu în sari -, foarte subțire și cu cizme bej, de piele groasă, amintind de cizmele de cowboy, ea aducea un aer exotic, cu tot ceea ce fusese în perioada Flower Power noutate și modă. Totul părea acceptat și chiar recomandat de direcție și evident că psihologii au mușcat din momeală mai mult decât pedagogii cu care ne uniserăm instituțional de câțiva ani, coexistând într-o dulce ignorare reciprocă. De altfel, la psihologi s-a apelat în calitatea
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
terapeutice denumite „amenințarea neprecizată”, folosită atunci când se vizează rezolvarea unui conflict părinți-copii. Dacă ameninți un copil cu o pedeapsă concretă și precisă, se poate întâmpla ca el să accepte consecințele stipulate și să-și continue rebeliunea. Mult mai dificil de acceptat sunt însă urmările unei pedepse neprecizate, deoarece se pune în funcțiune fantezia negativă și ea poate depăși cu mult inventivitatea celui care amenință. Secretul pedepsei poate declanșa, în fiecare dintre noi, scenarii de groază și ele pot fi întreținute de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
aibă incluse și funcții de securitate; • asigurarea că sistemele bazelor de date implementate satisfac și cerințele de securitate. Grupul de lucru WG11.4 - Securitatea rețelelor, constituit în 1985, revizuit în 1992, 1997 și 2003. Scopuri: • să studieze și promoveze procesele acceptate internațional care să permită echipelor de conducere și specialiștilor să înțeleagă deplin responsabilitățile ce le revin pe linia exploatării cu încredere și în condiții de securitate a rețelelor informaționale, care vin în sprijinul organizațiilor, clienților acestora sau publicului larg; • să
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
al unui contabil este bine-venit pentru a nu fi contestate cifrele), c) amenințări-vulnerabilități, d) estimarea riscurilor; 5. reducerea/eliminarea/externalizarea riscurilor: a) selectarea măsurilor de protecție, b) costuri asociate, c) eficiență, d) soluții alternative; 6. recomandări/livrabilele proiectului: a) riscuri acceptate, b) reducerea efectelor, c) documentarea procesului, d) aprobarea managementului. 4.2.4. Exemple de politici de securitatetc "4.2.4. Exemple de politici de securitate" Încă de la început, trebuie să spunem că nu există două organizații care să aibă politici
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]