5,887 matches
-
preferată. Omul bătrân este înțelept. O fată frumoasă traversează strada. Copilul curajos poate învinge. Omul leneș moare de foame. Culoarea albă este simbolul curățeniei. a) Identifică adjectivele, marchează legătura cu substantivele pe care le determină b) Elimină substantivele determinate de adjective și scrie din nou propozițiile, respectând mesajul. Ex. Galbenul este culoarea mea preferată. 4. Citește propozițiile: Voinicul învinge totdeauna greul. Înțeleptul cedează în fața prostului. Bogatul nu-l crede pe cel sărac. Albastrul este simbolul apelor. Tânărul prețuiește pe cel bătrân
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
este culoarea mea preferată. 4. Citește propozițiile: Voinicul învinge totdeauna greul. Înțeleptul cedează în fața prostului. Bogatul nu-l crede pe cel sărac. Albastrul este simbolul apelor. Tânărul prețuiește pe cel bătrân. Crează alte propoziții în care substantivele subliniate să devină adjective. Ex. Omul voinic învinge treaba grea. 5. Alcătuiește două propoziții în care să folosești cuvintele: familiar, familial. 6. Formează adjective, adăugând la substantivele date grupul de litere “os”. Butuc, frunză , copil 7. Alcătuiește un text descriptiv despre natură. (Vara) TESTUL
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
cel sărac. Albastrul este simbolul apelor. Tânărul prețuiește pe cel bătrân. Crează alte propoziții în care substantivele subliniate să devină adjective. Ex. Omul voinic învinge treaba grea. 5. Alcătuiește două propoziții în care să folosești cuvintele: familiar, familial. 6. Formează adjective, adăugând la substantivele date grupul de litere “os”. Butuc, frunză , copil 7. Alcătuiește un text descriptiv despre natură. (Vara) TESTUL NR. 14 1. Citește textul: “Dacă vrei, eu sunt tânăr, oprește-mă pe mine dar dă-i drumul să se
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
i-ai spune Măscăriciului dacă ați fi colegi de clasă? 5. Scrie propoziții cu ajutorul ortogramelor: ți-a; ți-ai; de-a; dea. 6. Memorează versurile poeziei. TESTUL NR. 21 1. Încercuiește propozițiile în care sunt: a) două substantive și două adjective; Albinele harnice adună polenul din flori. Păsările vesele zboară peste grădina înforită. b) trei substantive și un pronume personal; Zglobii copiii se joacă în parc. Ei au jucării, mingi și corzi. 2. Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
substantive și un pronume personal; Zglobii copiii se joacă în parc. Ei au jucării, mingi și corzi. 2. Alcătuiește câte o propoziție în care să folosești : a) un pronume personal, persoana I, numărul singular. b) un substantiv propriu. c) două adjective. d) un verb la persoana a III-a, numărul plural. 3. Scrie o compunere despre o întâmplare deosebită din vacanța mare. Dă-i un titlu potrivit. TESTUL NR. 22 1. Completează cu părți secundare de propoziție spațiile libere, astfel încât să
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
TESTUL NR. 22 1. Completează cu părți secundare de propoziție spațiile libere, astfel încât să răspundă la întrebările scrise în paranteză: Soarele răsare Florileau înflorit Tosamna se aude ciripitul păsărilor Oamenii harnici culeg roadele pământului 2. Alcătuiește propoziții după schemă: Substantiv, adjectiv, verb, pronume personal. 3. Descrie o dimineață de vară. Găsește un titlu potrivit. TESTUL NR. 23 1. Treceți pe spațiile punctate părți de propoziții potrivite ca înțeles pentru a obține proverbe cunoscute: Pomul se cunoaște primăvara. Omul se cunoaște bine
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
bază anumite reguli pe care elevii trebuie să le respecte, iar timpul de realizare este de 5-7 minute. Tehnica presupune: se lege un substantiv - personajul sau evenimentul referitor la subiectul în discuție; al doilea vers e format din două cuvinte, adjective, care descriu ceva; versul al treilea are trei cuvinte, care exprimă acțiuni; al patrulea vers are patru cuvinte și exprimă sentimente față de subiect; ultimul vers are un singur cuvânt - sinteza, care să conțină întreaga semnificație a mesajelor transmise prin celelalte
Metode moderne de predare-învăţare-evaluare din ciclul primar. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Curelea Anica-Adriana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1146]
-
cinci versuri, este sintetizat un conținut de idei. Se poate adăuga un desen. Primul vers e un cuvânt cheie referitor la discuție, de obicei un substantiv. Al doilea vers e alcătuit din două cuvinte care descriu substantivul în discuție, fiind adjective. Al treilea vers e alcătuit din trei cuvinte care exprimă o acțiune, fiind, de regulă verbe la gerunziu. Al patrulea vers conține patru cuvinte și exprimă sentimente față de subiect. Al cincelea vers este un cuvânt care sintetizează cele prezentate. “*” Scaunul
Utilizarea strategiilor activ-participative în activitatea de predare- învăţare. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Popinciuc Flaviana () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1167]
-
Experți 5 1.Schimbă categoria gramaticală a următoarelor cuvinte din poezia ,,Adam și Eva”: frumoși, cinstiți, nevinovați, somnoros, scăpătat. Construiește cu ele contexte potrivite. 2.Realizează conversiunea următorilor termeni, folosindu-i apoi în contexte potrivite: albă - substantiv, grație - prepoziție, bine - adjectiv, of substantiv De reținut! Schimbarea categoriei gramaticale este un procedeu de îmbogățire a vocabularului prin care cuvântul nou se formează prin simpla trecere de la o parte de vorbire la alta. CIORCHINELE. Este o metodă de brainstorming neliniară. Încurajează elevii la
Metode de predare – învăţare centrate pe elev. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Geta Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1163]
-
conotații Aetas currit („Timpul fuge”). Și mai însemna și „a străbate” sau „a răzbate” - ca în memorabila expresie Vastum currimus aequor („Străbatem întinsul nesfârșit”). Aceste frumoase subînțelesuri erau însă însoțite și de altele, peiorative. Într-o situație specială se afla adjectivul curólis, care însemna ceva legat „de șezut” sau „de scaun”. Expresia sella curólis desemna „scaunul” înalților demnitari (consuli, pretori, cenzori etc.), numit astfel în modul cel mai jignitor. În fine, adjectivul se transforma în substantivul curulis pentru a-l desemna
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
de altele, peiorative. Într-o situație specială se afla adjectivul curólis, care însemna ceva legat „de șezut” sau „de scaun”. Expresia sella curólis desemna „scaunul” înalților demnitari (consuli, pretori, cenzori etc.), numit astfel în modul cel mai jignitor. În fine, adjectivul se transforma în substantivul curulis pentru a-l desemna pe lașul (sedentar bogat și lipsit de bărbăție) de la Roma, pentru a-l distinge de curajosul soldat care înfrunta primejdii la granițele Imperiului, departe de Roma. Astfel încât supărătoarea similitudine fonematică a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
aceste expresii cu sensul lor latin, în chip riguros și strict. „Principiul optimismului” nu este o simplă metaforă încurajatoare. Ca urmași ai romanilor, e bine să ne reamintim aceste sensuri. Este vorba de o familie de cuvinte derivate de la adverbul/adjectivul bonus („bine”, „bun”). De aici am derivat „îmbunătățire”, adică acțiunea de „a corecta ceva care nu mai merge bine sau nu mai este bun”. Gradul comparativ al lui bonus este melior („mai bine”, „mai bun”), de la care am derivat cuvântul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
a respecta regulile gramaticale cu privire la sintaxă); - greșeli de topică - așezarea cuvintelor în propoziție este influențată în numeroase situații de topica limbajului mimico‑gestual; - dezacorduri frecvente între părțile de propoziție sau părțile de vorbire (dezacorduri între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement etc.); - absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și conjuncțiilor; - utilizarea incorectă a desinențelor, respectiv a sufixelor și prefixelor; - predispoziție către exprimări în construcții simple, fără prea multe sinonime, redundante din cauza unui vocabular activ destul de sărac. Față de copilul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
dificultăților de învățare a limbajului de către L. Bloom: 1. Dificultățile de învățare a formei limbajului se referă la aspectele fonologice, morfologice și sintactice: - învățarea fonologică presupune însușirea fonemelor, silabelor și prozodiei (accent, intonație); - învățarea morfologică presupune însușirea de cuvinte (substantive, adjective, verbe, adverbe, conjuncții, prepoziții etc.); - învățarea sintactică presupune însușirea ordinii, ierarhizării și raporturilor convenționale consacrate de logica lingvistică în limbă. 2. Dificultățile de învățare a conținutului limbajului se referă la aspectele semantice ale limbii; asimilarea cuvintelor limbii (vocabularul, fondul lexical
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
cutii la fel: una goală, una plină cu cuie (se așază în câte o mână fiecare). Consemn: Se prezintă copilului, succesiv, obiectele/imaginile, spunându‑i: Această ciupercă este mare (i se arată imaginea), iar aceasta este... (copilul trebuie să spună adjectivul). Evaluare: Nu este luat în considerare alt calificativ/adjectiv. Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. Se reia proba invers; se prezintă mai întâi imaginea ciupercii mici și se așteaptă de la copil să spună adjectivul. Se consemnează răspunsurile exacte, se adună
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
se așază în câte o mână fiecare). Consemn: Se prezintă copilului, succesiv, obiectele/imaginile, spunându‑i: Această ciupercă este mare (i se arată imaginea), iar aceasta este... (copilul trebuie să spună adjectivul). Evaluare: Nu este luat în considerare alt calificativ/adjectiv. Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. Se reia proba invers; se prezintă mai întâi imaginea ciupercii mici și se așteaptă de la copil să spună adjectivul. Se consemnează răspunsurile exacte, se adună punctele obținute în cele două etape și se face
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
aceasta este... (copilul trebuie să spună adjectivul). Evaluare: Nu este luat în considerare alt calificativ/adjectiv. Se consemnează numărul de răspunsuri corecte. Se reia proba invers; se prezintă mai întâi imaginea ciupercii mici și se așteaptă de la copil să spună adjectivul. Se consemnează răspunsurile exacte, se adună punctele obținute în cele două etape și se face media. • Proba 2: Completarea lacunelor dintr‑un text (rostit de evaluator) Consemn: Evaluatorul se adresează copilului astfel: Îți voi spune o mică poveste. Acolo unde
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Execută ordine verbale simple. 16. Vorbește utilizând timpul trecut (am fost, m-am jucat etc.). 17. Înțelege întrebările și dă răspunsuri simple. 18. Înțelege foarte puține ordine și nu formulează răspunsurile. 19. Face acordul între subiect și predicat. 20. Folosește adjectivele. 21. Folosește cuvintele de legătură (și, cu, din etc.). 22. Folosește corect singularul și pluralul. 23. Poate enumera 5 obiecte în prezența lor. 24. Poate enumera 5 obiecte în absența lor. 25. Îi place să asculte povești. 26. Poate relata
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
diferite, încă din prima parte a secolului al XX-lea - istoricul englez Arnold Toynbee, bunăoară, numea postmodernă epoca de după anul 1870 -, mai târziu tot mai frecvent, vizând evoluții din domeniul artelor (arhitectura și literatura, dar și artele plastice și muzica), adjectivul „postmodern” (împreună cu derivatele sale) s-a specializat în desemnarea unui anumit tip de literatură americană din perioada de după al doilea război mondial, și în special după 1960 (literatura unor autori ca Thomas Pynchon, John Barth, William Gass, Donald Barthelme, Kurt
POSTMODERNISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288986_a_290315]
-
și a spune/ cucernică fierbinte rugăciune,/ tu Frumusețe, tu minune, tu minune!”). Este observabilă însă nu numai tonalitatea desuetă, ceremonios-grandioasă, ci și o inventivitate lexical-semantică frecvent forțată. Se întâlnesc construcții lexicale proprii: substantive (floriș de trandafir, strănoapte, prejmet, zi-noptime, trud-albină), adjective (copăcin, zorin, stelin, înstafiat, rainic, noianic, talaznic, văpainic) și în special verbe (a împăcura, a împroura, a înscrina, înzori, se însmirnă, se încrină, și-ndoldură, mă înarbor, mă învultur, mă înflutur, mă înspulber, mă împsaltir, mă întulpin, te înlir, mă împurură
MURNU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288321_a_289650]
-
varietății și vastității informației, dar rămâne în urma lor prin „îngustimea percepției estetice”: acceptă teoretic noutatea, dar în practică se manifestă ca adversar al ei (de exemplu, apără legitimitatea expresionismului, totuși teatrul lui Lucian Blaga i se pare „bizar, straniu, fantastic”, adjectivele având un sens minimizator); proclamă, în teorie, ca discipol maiorescian, primatul esteticului, însă nu distinge istoria literară de cea culturală, aproape toate monografiile sale ocupându-se de figuri istorice, tangențial (și) literare (Gheorghe Lazăr, Simion Bărnuțiu, Eftimie Murgu ș.a.); pledează
PETRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288784_a_290113]
-
românesc continuă cu „sentimentul ființei”, cu „rațiunea ființei”, unde ilustrarea se face cu poemul eminescian Luceafărul și cu basmul Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte. În Modelul cultural european (1993) autorul pune în joc „morfologia culturii” dimensionată prin substantiv, adjectiv, adverb, numeral, conjuncție și ajunge la „timpul cel blând al culturii europene”. Importantă este această atitudine târzie față de „era conjuncției”, atitudine expusă în Prefață, subintitulată Scrisoare către un intelectual din Occident. Cu diverse prilejuri N. a comentat creația literară a
NOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288472_a_289801]
-
conjuncțiile adversative, menite să sublinieze anumite opoziții („Să nu mă-ngroape / În dosul stânii, / Unde latră cânii, / Ci în strunga oilor”). Diminutivele, numeroase, pun în valoare tonalitatea afectivă a legăturilor dintre mioară și stăpân sau dintre mamă și fiu. Antepunerea adjectivului, asupra căruia cade accentul emoțional, apare cel mai adesea în cazul vocativelor „dalbă mioriță”, „mândră mioriță”, „mândru ciobănel”. În portretistica din versiunile moldo-muntene, accentele sunt predominant lirice, ca în descrierea ochilor tânărului cioban: „Ochișorii lui, / Mura câmpului, / Coaptă pe sub foi
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
lui M. nu este unul structural (Pompiliu Constantinescu), ci unul formal, de suprafață, cu o muzicalitate exterioară (E. Lovinescu), „o formă a limbii declamate” (Tudor Vianu). Poetul resonorizează cuvintele comune printr-o sumă de tehnici simbolice retorizante (abstractizarea prin trecerea adjectivelor și adverbelor în clasa substantivelor, comparația abstractizantă, cu inversarea termenilor, utilizarea majusculei ca grafem simbolic, polisemia ș.a.), prin paralelisme, repetiții și refrene, dar mai ales printr-o recuzită specifică poeticii simboliste: misterul numerelor fatidice (mai ales cifra 3), enigma estetizantă
MINULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288163_a_289492]
-
corectitudinii politice vor vedea în tirada lansată de Iisus împotriva fariseilor doar un abuz de interpretare. La urma urmei, au existat printre farisei și caractere excepționale: Nicodim, bunăoară (Ioan 3, 1). Părinții Bisericii însă - dintre care nu puțini mânuitori ai adjectivului - ne cer să vedem în Evanghelie documentul care proclamă de sus valoarea infinită a excepției, în contra gândirii masificate. Atunci când riscă să spună prea mult, această carte nu vrea decât să confirme înțelepciunea tradiției, care vede în teologie un comentariu la
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]