1,462 matches
-
transformă din nou în șoaptă), am auzit pe căi neștiute că membrii unei familii de vază se pregătesc să înfrunte o pierdere tragică. Mortimer Winshaw se stinge repede. — Păcat. E singurul care s-a purtat frumos cu mine. — Adulmec revolte. Adulmec frământări. Cunoști la fel de bine ca mine natura sentimentelor lui Mortimer față de familia lui. Dacă lasă un testament, s-ar putea să conțină câteva surprize urâte pentru ei; și, desigur, dacă va exista o înmormantare, va veni și Tabitha și va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
noastre, Rebecca și cu mine n-am trăit cumpătat. Banii pe care i-am avut, i-am cheltuit. Fără îndoială că ar fi trebuit să-i adunăm, să-i investim, să-i punem la muncă sau să ne dedicăm energiile adulmecându-i și înșfăcând tot mai mulți. Dar nu asta a fost concepția noastră de viață. Am preferat să ne distrăm și urmarea a fost că am făcut datorii: datorii care au rămas neachitate până azi. Datorii atât de mari, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
la câțiva câini în grădină, aduceți puștile și armele de foc pe care le aveți prin casă și asigurați-vă că aveți lumina aprinsă în fiecare cameră. Dar orice ați face, nu intrați în panică. Făpturile astea simt frica. O adulmecă. După ce îi încurajă, își puse chipiul ferm pe cap și se îndreptă spre ușă. Acum plec, dacă nu aveți nimic împotrivă. Mă așteaptă colegul în mașină; și mai avem câteva case de vizitat în noaptea asta. După ce îl conduseră, lăsând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Într-o mașină cu șofer și că, deși Înainte nu cunoscusem niciodată pe cineva cât de cât faimos, stătusem o seară Întreagă În compania unor celebrități de la Hollywood, iar mâna mea fusese adulmecată - da, ăsta era cuvântul potrivit, mi-o adulmecase - de către cel mai râvnit burlac din New York City. Nu, nimic din toate astea nu contează, Îmi repetam eu Întruna. Toate astea fac parte dintr-o altă lume, o lume din care nu ai vrea, de fapt, să faci parte. Din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o vizită În ultima vreme, de la sora ta cea drăguță? — A venit sîmbătă, Îi răspunse Duncat așezîndu-se. — E bună cu tine. Și drăguță pe deasupra. Bărbatul făcu cu ochiul. Și asta nu dă rău, nu-i așa? Duncan zîmbi, dar apoi adulmecă, strîmbîndu-se. De unde vine mirosul ăsta oribil? — Tu ce crezi? zise bărbatul de vizavi. S-a Înfundat din nou canalul ăla nenorocit. La cîțiva metri de masa lor era chiuveta În care bărbații din celulele de la parter trebuiau să-și golească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
oarecum nestatornică. I se spune Trădătoarea. A fugit cu un prieten de-al tatei, iar acum locuiește în Elveția. Îmi pare rău, i-am zis. Vedeți, n-ar trebui să ne băgăm nasul unde nu ne fierbe oala. Riscăm să adulmecăm ceva prea dureros ca să fie spus în cuvinte și apoi nu mai putem să dăm înapoi. —Oricum, nu țin legătura cu ea. O sun doar din când în când s-o salut, dar acum tata s-a recăsătorit și e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
vreo șapte seara? Ce făceau acolo? Cine să știe? El probabil Își scria memoriile. Ea poate se schimba pentru cină. SÎnt sigur că au Încercat să scape, dar flăcările puternice și vaporii de eter i-or fi Împins Înapoi. Am adulmecat aerul jilav, Încercînd să prind mirosul holurilor de spital din copilăria mea, de cînd o vizitasem pe mama la clinica americană din Riyadh. În aerul din sala de recepții pluteau izurile ca de mucegai ale ierburilor din grădină după o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mă luau În seamă, m-am Învîrtit prin apartament, recunoscînd repede motivele art deco și nișele cu spoturi luminoase. Bănuiam că apartamentul fusese Închiriat de realizatorii filmului porno, care Între timp o șterseseră din scenă. Am rămas puțin În antreu, adulmecînd izurile de vopsea proaspătă, solvenți și adezivi; Între timp, motorul de jacuzzi era coborît cu grijă la etajul unde se afla baia. Am intrat În dormitorul principal, pe fereastra căruia se vedeau portul și panorama acoperișurilor din Estrella de Mar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
lui Bobby Crawford se Înrolau În serviciul activ. 22 Sfîrșit de amnezie Residencia Costasol Începea să se Însuflețească. Cadavrul albit de soare al unei comunități, zăcînd țeapăn lîngă o mie de piscine, se ridicase În sfîrșit Într-un cot ca să adulmece vibrația aerului din jur. Ședeam În Citroën, așteptîndu-l pe Crawford să-și Înceapă turul de inspecție matinal, și ascultam corul plin de Însuflețire al ciocanelor care Închegau În cuie avanscena arcuită a unui teatru În aer liber, la mică distanță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Fox. La fel de drogate și la fel de trăsnite. Cred că-i plin de ele În Fuengirola. — Charles... nu intra În panică, spuse Crawford cu voce joasă. Îi revenise simțul ironiei. Își umflă umerii ca un boxer și rînji privindu-și mîinile zdrelite, adulmecînd sîngele. — Nimic nu se compară cu un reflex violent din cînd În cînd, care să-ți regleze sistemul nervos. Nu știu de ce, dar Sanger ăsta mă scoate din pepeni. — E doar un psihiatru cu probleme. Dă-l Încolo. Toți psihiatrii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
ținînd strîns În mînă pistolul și zîmbind pentru prima dată cînd Crawford lăsa racheta În jos și Încerca să-i schimbe hotărârea... Începeau să apară mașini pe alee, În frunte cu Seatul lui Cabrera. Inspectorul se aplecă pe geam, de parcă adulmecase deja mirosul sîngelui În aer. În spatele lui era Mercedesul În care se aflau Elizabeth Shand și Hennessy, așteptînd ca Mahoud, dintr-odată șovăielnic, să tragă limuzina pe tivul de iarbă. Niciunul dintre ei nu era Îmbrăcat de petrecere; veniseră la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
forță! Doar n-o să-și bată singur joc de el! Se îmbracă cu mișcări hotărâte și iese pe stradă, sprijinindu-se în cârje. Pașii îl duc direct spre mare. E prima dată, de când se află aici, când merge la mare. Adulmecă mirosul mării încă de departe și aerul pe care îl inspiră are aceeași consistență sărată și aproape vizibilă de mai devreme, împingându-l parcă din ce în ce mai repede spre mare. Plaja e pustie în această dimineață de început de aprilie. Eduard înaintează
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
la picioare, pentru a nu fi furați de geambașii căldărari, care furnicau în preajma convoiului. Printre tufe de pelin și de Laptele-Câinelui, caii pășteau troscotul Baisei, în răcoarea nopții, până când nasurile pururea iritate ale herghelegiilor, cu ochi roșii de praful copitelor, adulmecau zorile bălane, ce dădeau semnalul pornirii. Nicanor, care descifra ușor, dintr-o narațiune, partea cu miez, pricepu că în noaptea când plantonul Marin Tărniceru alergase, de colo-colo, ca să abată din latura bostănăriei imensa cavalcadă, de fapt, fostul lui camarad de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Pași stingheri răsună sec în prundurile risipiturilor de zidării, de molozuri, de zdrobituri de cărămizi și de tencuieli răscoapte, foșnind uscat, ca niște zurgălăi de ceramică și zvonuri slabe cutreieră, într-o pânză de neliniște. Imaginația hiperactivă a lui Mircea adulmecă involuntar capriciile hazardului și un fior, zgrepțănându-i pe șira spinării, i se urcă în cârcă, pe labe veștede. Un sigiliu de teamă greu explicabilă i se apasă în suflet: Bântuie dărâmăturile astea fel de fel de pierde-vară, ținându-se de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
tocmai venea de la cuhnie, aducând castroane de marmură, care fumegau aromitor de la mâncărurile făcute cu viteza vântului. Mireasma de gâscă friptă se înălța din castroanele încăpătoare, precum aburul de tămâie din cadelnița părintelui, la Sfânta liturghie. Cel cu straiele tărcate adulmeca cu îngrijorare și răbufni precaut: Asta nu Koșon la el? A râs Profetul de îngrijorarea și de frica celui cu straie tărcate. Râdea și Iov, făcându-i semn din cap, a tăgadă: Mănâncă fără grijă, pe săturatelea, că asta nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
ei îl păstraseră din copilărie, o piesă cât un soldățel de plumb, care bravase, de nenumărate ori, fragilitatea lui de porțelan: figurina cruciatului fenta, ca prin miracol, orice manevră greșită, ce avusese drept consecință primejdioase căderi de pe raftul înalt. Vladimir adulmecă efluviile de Carte Noire, care îl treziră de tot, făcându-l să gliseze pe cugetarea-i favorită: Revoluția din decembrie a adus o droaie de schimbări și de lucruri bune în viața românilor: curajul de a vorbi și cafeaua naturală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
lipi, apăsând delicat pe marginile zgârieturii de pe fața Profesorului. Prea bunule Vânător O'Piatră, îți mulțumesc! suspină alinat Profesorul, lăsându-și iar pleoapele, cu un oftat de ușurare și de recunoștință. După unele clipe de tăcere, deschise din nou ochii, adulmecând o incertă boare de probabilă apropiere a cuiva. I se păru, mai întâi, că vietatea înaltă care creștea, apropiindu-se de ei, nu era decât o plăsmuire diafană de ceață. Zefirul, însă, începu să se zbenguie cu veselie, mișcând florile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
inelele de cupru. Ea își coborî privirea asupra Profesorului, învăluindu-l ușor în văpaia neagră a ochilor ei minunați. Pivotă cu suplețe către Vânător, grăindu-i dezmierdător, ca într-un delir sforăitor de pisică alintată: După boarea pe care o adulmec, bărbatul acesta e un străin care vine dintr-un țărm de apă sărată. Oameni ca aceștia trăiesc în case clădite una peste alta, înalte până la nouri. Sunt un neam războinic, fără să-și dea seama de firea lor, fiindcă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
a armei tatălui ei și ducându-și palmele fine la ochi, frecându-i ca și ar fi voit să se trezească la realitate, surâse încântată spre zare. Vânătorul O'Piatră exclamă: Ehei, semeție bărbătească! Mereu ești în toiul tău, dacă adulmeci și te învăluie vraja ochilor de șarpe... I se adresă apoi Profesorului: Oricum, Albert, s-a făcut foarte târziu... Aproape că se tângui, glăsuind cu tulburare și încercând să se explice: Soarele coboară către culcușul său de aur. E prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
și cele de apă tare. Au fost cercetați croitorii, săndălarii, șurubarii, tăietorii de marmură, fierbătorii de vopsele și alți alcătuitori de vrednice bresle. Profitând de învălmășeala dintr-o distilerie renovată, greierele-viorist o luă razna pe străzile rectangulare ale Cetății furnicilor, adulmecând din mers havuzurile cu jocuri de apă de la răscruci și dând târcoale zbenguielilor cuminți ale copilelor-furnici. Se trezi bătut pe umăr de aceeași furnică tânără, care îl studia mustrător cu ochi albaștri de cobalt: Hei, prietene-cântăreț, de ce-ți părăsești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Între niște buci imaculate. Nu știam ce să fac, eram poticnit, am tot admirat-o vreme de câteva minute. Dar știam că trebuie să fac ceva: i-am dat chiloții jos, i-am strecurat o mână Între picioare, i-am adulmecat pulpele, fundul. Simțeam că renasc, mi-am dat jos pantalonii scurți, am rămas În curul gol, În tricou și șosete, extaziat. Între picioarele ei, uscat și rece. Mă munceam degeaba, era prea beată, nu simțea nimic, mormăia din când În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
odată strada, caroseria transformată într-o uriașă armonică a unui tramvai arde înăbușit și împroașcă fum înecăcios. Un coollie apare dintre dărâmături, târâind în urma lui o curelușă din piele. Scăpat ca prin minune, cu urechile ciulite și nările în vânt adulmecă urma stăpânilor săi, dezorientat și speriat asemeni unui copil mic rătăcit de părinți. Oare ... mai trăiește cineva? Întreabă o voce gâtuită. Răspunsul se pierde în zgomotul clopotelor de pe mașinile pompierilor și tânguirile neîncetate ale ambulanțelor. Uitând de soarta propriei lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
greșești? se interesă Ripley. ― Controlul de presiune internă se supraîncarcă, chestia care ține casca pe cap. Ochii implodează și creierul explodează. Drake fixă camera lui Frost pentru a le adresa un zâmbet larg. ― Da' tu ai creier, bă? întrebă Vasquez adulmecând. Drake se aplecă și se prefăcu că-i dă cu bateria în partea dreaptă a căștii. Apone îi chemă la ordine. Nu-și făcea griji cu defecțiunile căștii lui Drake fiindcă știa că operatorul de criblor o să scape de ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
foame, măcar sete ți-o fi. Și pun pariu că nu ți-a fost prea cald în balonul ăla din circuitul de aerisire, de când nu mai funcționează sistemul de încălzire. (Îi ținea ceașca sub nas pentru a o face să adulmece mirosul, cald și aromat al conținutului.) Este cacao. Nu-ți place? Fetița nu se mișcă, iar Ripley strânse mânuțele în jurul ceștii, apoi le ridică spre gură. Dietrich avea dreptate în privința reflexelor motorii. Bău mecanic și fără să privească. Îi curse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
se dilată pupila. Mai încercam o slăbiciune și pentru numele străzilor, fiecare spunea o poveste pe care, dincolo de plăcuța bleumarin cu litere albe, așteptai s-o auzi cu voce tare. Ne sărutam cu vârful limbii pe Lămâiței sau pe Caisului. Adulmecam aerul proaspăt pe Crinul de Grădină sau Crinul de Pădure și întindeam brațele spre Nufărul Galben și Dunărea Albastră. Priveam Bucureștiul altfel, mai mic și gata să cadă, de pe strada Înclinată. Mă simțeam în al nouălea cer pe Profesorilor (nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]