1,384 matches
-
înțelepciunii, a stării de seninătate a spiritului și de liniște a sufletului: cine ascultă rațiunea ordonatoare a Universului și înțelege necesitatea lucrurilor supunându-se rămâne indiferent față de tot ceea ce ar distruge armonia lumii. Indiferența în acest anume înțeles înseamnă înlăturarea afectelor, a pasiunilor haotice, nefolositoare și distructive în favoarea judecății raționale; aceasta este și trebuie să fie nepăsătoare, la cerințele lipsite ale temei: să dorești să fii nemuritor, să vrei ceea ce nu este necesar, și să crezi, de pildă, că faima, banii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
toate criteriile de diagnostic ale sindromului de stres posttraumatic”(Ceballo et al., 2001, p. 928). Simptomele ce indică sindromul de stres posttraumatic la copii includ: jocuri dezvoltate de copil și vise în care evenimentele traumatice sunt retrăite; restrângere, aplatizare a afectelor; scăderea interesului pentru activități de recreere și plăcere; reacții de alertă; probleme de somn; comportamente de evitare. Nu trebuie să uităm că adesea copiii expuși violenței în comunitate au propriile experiențe de victimizare, în familie sau în afara familiei, iar violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru Minte și Viață, care a luat ființă în anul 1990, cooptând diverși savanți de notorietate internațională (apud Bennet Goleman, 2005). Apelând la o tehnologie de ultimă generație în investigația creierului uman, profesorul universitar doctor R. Davidson, expert în neurologia afectelor, a evidențiat printr-un EEG ultraperformant, aflat în dotarea laboratorului Universității Wisconsin, că starea meditativă la o persoană cu o practică bogată în domeniu induce o activare a lobului prefrontal stâng, și apariția undelor gamma în zona respectivă. Este important
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
defensive și formulează astfel următoarea definiție: „mecanismele de apărare sunt procese psihice inconștiente care țintesc reducerea sau anularea efectelor neplăcute ale unor pericole reale sau imaginare, prin modificarea realităților interne și/sau externe și ale căror manifestări comportamente, idei sau afecte pot fi inconștiente sau conștiente”. Cartea menționată trece în revistă 29 de mecanisme de apărare, arătându-le valențele în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului, ca și în psihopatologie. Mecanismele defensive sunt reacții construite la situații provocatoare, de stres, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în psihiatrie și în psihologia copilului maltratat intră în conceptele de pasagge à l'acte sau acting out; 6. disocierea, frecvent descrisă în situații traumatice, când, pentru a le face față, persoana nu mai integrează la nivel conștient stimulii percepuți, afectele generate de aceștia și comportamentele neuromotorii reactive la stimuli. Este o caracteristică a sindromului de stres posttraumatic prin care individul fuge de o realitate care este de nesuportat în mod conștient. Există copii care, bătuți de părinți, nu au nici un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
m și reprezint] o versiune extrem de articulat] a cerinței respectului pentru individ. În loc s] se pretind] verificarea universalit]ții principiului, ni se cere în mod mai puțin direct s] action]m astfel încât s] respect]m sau cel puțin s] nu afect]m capacit]țile altora de a acționa (oferindu-le posibilitatea de a acționa pe baza maximelor pe care noi înșine le adopt]m). Formulă „Scopului în Sine” este, de asemenea, folosit] pentru a distinge dou] formă de eșec moral. A
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu caracter diacronic) și subiectivă la Cooley și Weber (accentul fiind pus pe comparație și interacțiune individuală); are caracter preponderent afectiv la Wundt, Durkheim și Cooley (avem acea identificare afectivă cu întregul comun, toți cei trei vorbind de sentimente și afecte) și cognitiv la Weber (e rezultatul unor judecăți subiective asupra asemănărilor și deosebirilor); Weber este singurul care introduce ideea construcției prin comparație inter-societală; tot el este singurul care vorbește de asemănări fizice și de acțiune politică. În plus, din aceste
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
memorii comune ș.a. -, reprezentațională în sens de "granițe", de percepție sau imagine -, politică în sens de acțiune de inculcare a elementelor culturale și valorilor -, afectivă în sens de atașamente, emoții și biologică (în sens de ereditate); iar componenetele sale sunt: afecte, cogniții, reprezentări, practici, atașamente culturale ș.a. În general, se spune că esențialiștii accentuează ideea de suprastructură pe continuitate istorică și culturală, în sensul că identitatea colectivă preexistă actorul, iar acesta fie și-o însușește prin socializare, fie se naște cu
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
pur (Wunenburger 19). Imaginile se adună precum fațetele unei prisme (îl urmăm pe Wunenburger), pentru că tipologiile adiacente pot fi subsumate mentalului, verbalului, vizualului și sensibilului. Altfel spus, imaginea se configurează pe patru versanți ai reprezentării: gândirea abstractă, limbajul, proiecția vizuală, afectul și senzația (acestea, împreună). Ca procedeu general, în constituirea imaginii se poate porni de la un impuls, de la semn și de la semnificație, cu potențialul lor infinit de combinare și de creare de mesaje; singurele limitări sunt cele date de coduri și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
tipologii rămân senzorialul, respectiv corpul și percepția, în toată complexitatea lor. Imaginea senzo-motorie generează structuri verbo-iconice care, odată încadrate pe schemele de memorare, dau naștere imaginarului corporal, bagajului de amintiri provocate de simțuri, precum și unei întregi game de senzații și afecte ce constituie interfața primară cu lumea sensibilă. Procesul de memorare este mai simplu și solicită cel mai redus interval pentru transformarea informației externe în interpretarea ei, însă acest lucru nu înseamnă că imaginarul aferent lui este mai puțin important decât
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
victoria "istorică" a gândirii contemplative (teoretice) asupra practicilor, obiectul ei originar, era sărbătorită (instituită fusese, se-nțelege, cu mult timp înainte).2 Totodată, psihologic vorbind, și victoria gândirii asupra tuturor faptelor pe care le socotim a fi "sufletești" și "subiective": afecte, acte de voință etc., integrate, toate, în scenariile formale ale gândirii. Prin urmare, ideea autonomiei gândirii are susținere "natural-istorică"; dar unele dintre elementele sale sunt cu adevărat a priori? Iar susținerea istorică este suficientă? În plus, acest fapt, care se
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
cum am putea lua lucrurile în ceea ce sunt ele, atâta vreme cât omul are o identitate determinată, adică posedă "forme" de preluare și prelucrare a "lucrurilor"? Aminteam și mai devreme că în Etica nicomahică, încercând să stabilească statutul fericirii, Aristotel diferenția între afecte (pathos / pathe), facultăți (dynamis / dynameis) și dispoziții habituale (hexis / hexeis)207; este vorba despre un context filosofic în care, prin cercetare aplicată, se încearcă formularea unui răspuns la o asemenea problemă. Cele două din urmă facultățile și habitualitățile sunt precondiții
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
departe de adevăr. Sigur, asistăm la o criză a cuplului, numai că această criză nu este provocată de rutina care, de obicei, face dintr-un cuplu erotic unul administrativ. Altele sînt cauzele care îi tîrăsc spre derizoriu; pierzîndu-și identitatea ca afect al unei continue dedublări și mistificări a propriei persoane cele două personaje Mina și Ilie ajung să fie nimeni, își puteau închipui că sînt oricine. În mod firesc, această falsificare contaminează și realitatea înconjurătoare imediată sau îndepărtată. Astfel e cu
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
coral, scriitura, în general, fiind de tip omofonic; - evidențierea vocilor umane solistice, căutându-se în special efecte vocale care să fie în sintonie cu textul și cu sentimentele exprimate de acesta sau cu sentimentele care se doreau a fi exprimate (afectele); - influența considerabilă a stilului teatral și a celui melodramatic; - dezvoltarea autonomă a instrumentelor, fie a orgii, fie a instrumentelor de coarde și de suflat, care încep să se grupeze în complexe (consertus, concentus, ensemble ...); - invenția și aplicarea constantă a tehnicii
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
obiectiv au declanșat acest eveniment. b) Comprehensiunea presupune un determinism subiectiv: fenomenele sociale și umane sunt acțiuni umane sau produse ale acestor acțiuni. Acțiunea umană are însă un specific în raport cu fenomenele naturale. Realizarea sa este prezidată de subiectivitate: scopurile, intențiile, afectele actorilor. A înțelege un anumit fapt social înseamnă a determina ce a fost în mintea autorului său, în ce stare de spirit se afla acesta, ce intenții avea, ce urmărea, care erau opțiunile sale valorice. Accesul la acești determinanți subiectivi
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ființa acestui trup”. (Eusebiu de Cezareea, Istoria Bisericească, cartea I, II, 23, în PSB, vol. 13, p. 36) 54 „Avea un trup adevărat și nu prin nălucire 54. Domnul îmbrăcând trupul, l-a îmbrăcat pe acesta întreg cu toate pătimirile (afectele) lui, încât, precum spunem că trupul era al Lui, așa trebuie să se spună că și afectele trupului erau ale Lui, deși nu atingeau dumnezeirea Lui55. Căci dacă ar fi fost trupul altuia, s-ar fi spus că și pătimirile
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
36) 54 „Avea un trup adevărat și nu prin nălucire 54. Domnul îmbrăcând trupul, l-a îmbrăcat pe acesta întreg cu toate pătimirile (afectele) lui, încât, precum spunem că trupul era al Lui, așa trebuie să se spună că și afectele trupului erau ale Lui, deși nu atingeau dumnezeirea Lui55. Căci dacă ar fi fost trupul altuia, s-ar fi spus că și pătimirile erau ale aceluia 56. Dar dacă trupul a fost al Cuvântului (căci Cuvântul trup S-a făcut
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
dacă ar fi fost trupul altuia, s-ar fi spus că și pătimirile erau ale aceluia 56. Dar dacă trupul a fost al Cuvântului (căci Cuvântul trup S-a făcut, In. 1, 14), e necesar să se spună că și afectele trupului erau ale Lui, al Căruia era și trupul. Iar fiind ale Lui afectele (pătimirile), cum sunt mai ales: a fi judecat, a fi biciuit, a înseta, crucea și moartea și celelalte slăbiciuni ale trupului, ale Lui sunt biruințele și
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale aceluia 56. Dar dacă trupul a fost al Cuvântului (căci Cuvântul trup S-a făcut, In. 1, 14), e necesar să se spună că și afectele trupului erau ale Lui, al Căruia era și trupul. Iar fiind ale Lui afectele (pătimirile), cum sunt mai ales: a fi judecat, a fi biciuit, a înseta, crucea și moartea și celelalte slăbiciuni ale trupului, ale Lui sunt biruințele și harul. De aceea în mod consecvent și cuvenit se numesc acestea afecte (pătimiri) ale
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
ale Lui afectele (pătimirile), cum sunt mai ales: a fi judecat, a fi biciuit, a înseta, crucea și moartea și celelalte slăbiciuni ale trupului, ale Lui sunt biruințele și harul. De aceea în mod consecvent și cuvenit se numesc acestea afecte (pătimiri) ale Domnului și nu ale altuia, ca și harul să ne poată fi dat de El. Și să nu ne facem închinătorii altuia, ci cu adevărat închinători ai lui Dumnezeu, pentru că nu chemăm nici Mântuitor pe nimenea dintre cei
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
finală (Mouffe, 2005b). Astfel, ar fi eronat să credem că procedurile deliberative pot oferi o soluție adecvată problemelor curente ale democrației și asta deoarece procesul deliberativ se sprijină pe ideea consensului rațional care nu lasă niciun loc pentru examinarea pasiunilor, afectelor și a luptelor pentru putere. Prin urmare, teoria democrației radicale argumentează că dimensiunea conflictuală a politicii este unul dintre principalele izvoare care impulsionează democrația. Acest lucru implică faptul că antagonismul social nu poate fi domesticit și nici nu trebuie eliminat
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
activitatea schemei cognitive specifice evocate. Această interacțiune dintre stimuli, schemă și cogniție este precizată astfel: „In formarea unei cogniții, schema oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor simptome motivaționale. Relația dintre cogniție și motivație Dacă există o contiguitate temporală între gândire și afect, răspunsul afectiv este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care subiectul își structurează din punct de vedere intelectual
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
oferă cadrul conceptual în cadrul căreia detaliile particulare sunt furnizate de stimulii externi. „Cogniția depresivă, la rândul său, antrenează apariția unui afect depresiv și a unor simptome motivaționale. Relația dintre cogniție și motivație Dacă există o contiguitate temporală între gândire și afect, răspunsul afectiv este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care subiectul își structurează din punct de vedere intelectual experiența. Pentru pacient, intensitatea reacției depinde de caracterul plauzibil al cogniției depresive. Invers, cu cât activarea unui afect depresiv prin
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
gândire și afect, răspunsul afectiv este, de fapt, produs și determinat prin maniera în care subiectul își structurează din punct de vedere intelectual experiența. Pentru pacient, intensitatea reacției depinde de caracterul plauzibil al cogniției depresive. Invers, cu cât activarea unui afect depresiv prin intermendiul unei cogniții este mai intens, cu atât mai mult aprecierea „rezonabil” privitor la validitatea acestuia devine dificilă pentru pacient. Mai mult chiar, caracterul plauzibil al distorsiunilor cognitive depresogene ulterioare este amplificat. Această interrelație este concepută de către Beck
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
asupra modelelor ulterioare este evidentă. Grila BASIC ID Modelul lui Lazarus, numit BASIC ID, își propune să evidențieze un profil de acțiune terapeutică care să permită o intervenție multimodală. Datele sunt grupate, de asemenea, în șapte dimensiuni: - comportament manifest (B); - afecte (A) și senzații (S) ce însoțesc acest comportament; - imagerie mentală (I) în relație cu acest comportament; - cogniție (C) ce corespunde ideilor și credințelor în raport cu comportamentul și posibilitățile de schimbare; - relații interpersonale (I) în conexiune cu comportamentul; - droguri (D) precizând starea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]