1,383 matches
-
un interviu semistructurat cu 537 de întrebări, care evaluează tulburările de personalitate în raport cu criteriile DSM-IV-TR și ICD-10. E necesar ca trăsăturile patologice să se fi manifestat înaintea vârstei de 25 de ani. Este organizat pe domenii: muncă, sine, relații interpersonale, afecte, testarea realității, controlul impulsurilor. Aplicarea sa cere ca evaluatorul să aibă o experiență apreciabilă. Există și o variantă de screening cu 77 de întrebări de tipul „Adevărat/Fals”, pe care subiectul le completează înainte de interviu. • Personality Disorder Interview IV (PDI-IV
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
studii epidemiologice, fiind primul folosit în The Epidemiologic Catchment Area Project (Regie et al., 1984Ă. • Revised Diagnostic Interview for Borderlines (DIB-R; Zanarini et al., 1989Ă este un interviu structurat ce constă din 105 itemi ce investighează patru arii: controlul impulsurilor, afectele, cogniția și relațiile interpersonale. Se referă la ultimii doi ani și servește pentru a evalua TP de tip borderline în conceptualizarea lui Gunderson (1981Ă, similară, dar nu identică cu cea din DSM-IV-TR. • Diagnostic Interview for Narcissism (DIN; Gunderson et al
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatologice își au rădăcina în structurile psihismului normal. O astfel de teză au susținut și dezvoltat doi cercetători orientați spre un model bio-psihologic: SIEVER și DAVIS (1991Ă. Autorii propun un model dimensional bazat pe domeniile centrale ale organizării cognitiv-perceptuale, reglării afectelor, controlului impulsurilor și modulării anxietății. Fiecare dimensiune ar avea corelații biologice și se întinde pe un continuum, de la normalitate la patologic. Anormalitățile extreme a mai multor dimensiuni se pot combina și manifesta pe Axa I. Combinarea unor forme de patologie
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Checklist Revised - PCL-R, HARE, 1992, 1996Ă. Itemii cuprinși în PCL-R sunt: 1. Farmec, șarm superficial; 2. Grandiozitate (sentimentul de capacități crescute, aroganțăă; 3. Nevoia de stimulare continuă; 4. Minciuna patologică; 5. Manipularea altora; 6. Lipsa remușcărilor sau a vinovăției; 7. Afect superficial; 8. Răceală interpersonală și lipsa empatiei; 9. Stil de viață parazitar; 10. Slab autocontrol comportamental. 11. Comportament sexual promisc; 12. Probleme comportamentale timpurii (de la vârste tinereă; 13. Lipsa unor scopuri relevante pe termen lung; 14. Impulsivitate; 15. Iresponsabilitate; 16
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
termen lung 5 Manipularea altora 9 Stil de viață parazitar 6 Lipsa remușcărilor și vinovăției 12 Probleme comportamentale timpurii 8 Lipsa empatiei 18 Delicvență juvenilă 16 Neacceptarea responsabilității pentru propriile acțiuni 19 Recidivism 1 Farmec, șarm superficial 14 Impulsivitate 7 Afect superficial 3 Nevoie de stimulare 10 Slab control comportamental Psihopatia, așa cum poate fi ea circumscrisă prin PCL-R poate fi relativ ușor de identificat, cu o bună concordanță între diagnosticieni. Ea este însă un construct ce rezultă parțial din instrument. În raport cu
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
situație declanșează instantaneu o reacție dominantă. Fenomenul despre care vorbește Guthrie pare similar cu ceea ce ni se întâmplă atunci când ne facem „prima impresie” despre o persoană sau situație nouă. Aceasta rămâne dominantă și influențează orice alte reacții/răspunsuri ulterioare. „Legea afectului” formulată de Thorndike este, în acest fel, contrazisă sau, cel puțin, relativizată. Iar „legea exercițiului”, a aceluiași cercetător, este pur și simplu abolită. „Învățăm spontan”, „învățăm instantaneu”, „învățăm într-o clipă” - iată ce susținea în 1935 Guthrie. Oteorie care părea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
22. Această poziție fermă a lui Descartes marchează o turnură în atitudinile față de animal: dacă anticii și medievalii le contestaseră adesea poziția de egalitate cu omul, ei nu le refuzaseră cu totul capacitatea de memorie, inteligența rudimentară ori posibilitatea unor afecte. Oricum, nu respinseseră faptul că animalele au o anumită formă de suflet. Cu aceasta, intră în impas și perpectiva alegorizantă specifică Evului Mediu creștin care atribuia animalelor virtuți sau vicii omenești. Oricum, această teorie câștigă cu greu teren, ea având
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
toate criteriile de diagnostic ale sindromului de stres posttraumatic”(Ceballo et al., 2001, p. 928). Simptomele ce indică sindromul de stres posttraumatic la copii includ: jocuri dezvoltate de copil și vise în care evenimentele traumatice sunt retrăite; restrângere, aplatizare a afectelor; scăderea interesului pentru activități de recreere și plăcere; reacții de alertă; probleme de somn; comportamente de evitare. Nu trebuie să uităm că adesea copiii expuși violenței în comunitate au propriile experiențe de victimizare, în familie sau în afara familiei, iar violența
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru Minte și Viață, care a luat ființă în anul 1990, cooptând diverși savanți de notorietate internațională (apud Bennet Goleman, 2005). Apelând la o tehnologie de ultimă generație în investigația creierului uman, profesorul universitar doctor R. Davidson, expert în neurologia afectelor, a evidențiat printr-un EEG ultraperformant, aflat în dotarea laboratorului Universității Wisconsin, că starea meditativă la o persoană cu o practică bogată în domeniu induce o activare a lobului prefrontal stâng, și apariția undelor gamma în zona respectivă. Este important
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
defensive și formulează astfel următoarea definiție: „mecanismele de apărare sunt procese psihice inconștiente care țintesc reducerea sau anularea efectelor neplăcute ale unor pericole reale sau imaginare, prin modificarea realităților interne și/sau externe și ale căror manifestări comportamente, idei sau afecte pot fi inconștiente sau conștiente”. Cartea menționată trece în revistă 29 de mecanisme de apărare, arătându-le valențele în dezvoltarea și funcționarea sănătoasă a individului, ca și în psihopatologie. Mecanismele defensive sunt reacții construite la situații provocatoare, de stres, în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în psihiatrie și în psihologia copilului maltratat intră în conceptele de pasagge à l'acte sau acting out; 6. disocierea, frecvent descrisă în situații traumatice, când, pentru a le face față, persoana nu mai integrează la nivel conștient stimulii percepuți, afectele generate de aceștia și comportamentele neuromotorii reactive la stimuli. Este o caracteristică a sindromului de stres posttraumatic prin care individul fuge de o realitate care este de nesuportat în mod conștient. Există copii care, bătuți de părinți, nu au nici un
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
încă nu există. Altfel spus, ca o calitate de a anticipa progresul omenirii prin forța imaginației. În al doilea rând, prin capacitatea de a transmite mesajul într-o manieră sensibilă către mase, prin mobilizarea unor mijloace estetice care se adresează afectelor, spre deosebire de limbajul raționalizant al oamenilor de știință: "Promovarea artiștilor ca avangardă a Industriei și ascensiunea Noului Creștinism nu sunt două fapte separate. Dezvoltarea religioasă a utopiei științifice nu se poate face pe un alt teren decât acela al sensibilității estetice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
va vedea că rămân lui îndestule prilejuri de a înălța acolo câte un monument. * * * Vreau să insist asupra acestei prime figuri a angajamentului afectiv în literatură recurgând la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea sociabilității umane 25. Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la un text clasic. Spinoza este cel care a reflectat asupra imitației de afecte și asupra rivalității în structurarea sociabilității umane 25. Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Toate textele care mă interesează se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza, principiul de bază al imitației în societate e cel al percepției unei asemănări. Reacționăm mimetic față de cei care simțim că ne seamănă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
se găsesc în Etica, mai exact în secțiunea referitoare la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza, principiul de bază al imitației în societate e cel al percepției unei asemănări. Reacționăm mimetic față de cei care simțim că ne seamănă într-un fel sau altul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
la Originea și natura afectelor. E mai întâi Propoziția 27: "Dacă ne imaginăm că un lucru care ne seamănă și față de care n-am încercat niciun afect e mișcat de un afect oarecare, prin chiar aceasta suntem mișcați de un afect asemănător"26. Pentru Spinoza, principiul de bază al imitației în societate e cel al percepției unei asemănări. Reacționăm mimetic față de cei care simțim că ne seamănă într-un fel sau altul. E de ajuns să concepem că avem ceva în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
o imitație simplă (cel care își trage mâna pentru că l-a văzut pe altul arzându-se) și o imitație prin concurență (animată de idealuri etice, de rațiuni utilitare sau de plăcere). Odată ce reduce relațiile cu "Celălalt" la un transfer de afect, toate devin raporturi de rivalitate. Societatea nu construiește imitație decât pe baza concurenței, în dependență de prezența unei alterități afectate de o cauză care ajunge să ne intereseze în mod direct. Consecință a acestui fapt, dorința presupune construcția mentală a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să ne intereseze în mod direct. Consecință a acestui fapt, dorința presupune construcția mentală a unei relații privilegiate cu altcineva. Angajarea într-o rivalitate implică proiecția prealabilă a unui "seamăn". De altfel, prima propoziție în care Spinoza vizează transferul de afecte se referă la o persoană iubită. Ne lăsăm afectați de afecțiunea persoanei iubite și ceea ce i se întâmplă în rău sau în bine celui pe care îl îndrăgim, ne atinge și ne mișcă în același sens. Pe acest model, al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
experiențe după cum de multe ori nu ne-am putut stăpâni lacrimile, revolta, stupoarea și indignarea. Or, bagajul afectiv a fost constant o barieră în obținerea de informații și date obiective: revolta, indignarea, stupoarea, tristețea, mâhnirea, dorința de răzbunare și alte afecte care nu s-au stins încă, sunt vii și intense, selectează, orientează și colorează prin ele însele o relatare și o conduc pe căi labirintice. Astfel încât, una dintre precauțiile pe care mi le-am luat a fost aceea să nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Prin etichetă, societatea de curte procedează la autoreprezentare, fiecare distingându-se de celălalt, toți împreună distingându-se de persoanele străine de grup, fiecare și toți împreună administrându-și dovada absolută a existenței lor"420. Asemenea reguli merg în sensul controlului afectelor și servesc la acea refulare a iraționalului și a pulsionalului care constituie pentru Norbert Elias procesul însuși de civilizare. În viața indivizilor, eticheta servește pentru a opera în mod foarte vizibil ceea ce Bourdieu numește distincție. Boitard scria în mod foarte
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
crescut în această limbă "străină" a cărei artificialitate și stranietate o simte: germana este o limbă seacă, abstractă, cea a educației și a domesticirii, cea pe care maimuța Rotpeter se străduiește să și-o însușească. Dar ea nu poate spune afectul, sentimentul, iraționalul senzației și al emoției. Germana este mai întâi limba birocrației austro-ungare, germana oficială, germana de cancelarie (Kanzleideutch) care asigură coeziunea dublei monarhii. Admirația sa pentru Goethe nu este separabilă de acest aspect clasic al germanei zeului din Weimar
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
stau pe vas cu străini atât de ciudați", scrie el în septembrie 1911), idișul, altă limbă disprețuită de către congenerii săi "avizi de respectabilitate" (M. Robert) pare să fie o limbă mai puțin falsă, mai adevărată și mai strâns legată de afect. Discursul său asupra limbii idiș de pe 18 februarie 1912 la Casa comunității evreiești din Praga prezintă unui public burghez evreiesc această limbă care suscită "o frică amestecată cu respingere" pentru că este nu numai o limbă populară dar și, cum ne
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
udă între luciditate și pierderea oricărui reper. Afrim e regizorul însinguraților care bâjbâie după pielea caldă, după corpul vibrant al celor de lângă ei, care ating din disperarea vulnerabilă de a fi atinși. O obsesivitate termic-carnală unește definitiv personajele până la arderea afectelor, până la consumul senzitiv total. Corpogenia fragilă e link-ul celor pe care iubirea și dăruirea îi transformă în învingători. Nevoia de a bloca procesul dureros al alienării, de a găsi pe cineva care să sprinteze în iubire fără plasă de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 41. 37 Bertrand Russel arată: ,,Una dintre cele mai redutabile cauze ale nefericirii este imediat după grija temătoare, invidia. Aș spune despre invidie că este unul dintre cele mai universale și mai adânc înrădăcinate afecte umane". În căutarea fericirii, Editura Humanitas, București, 2011, p. 74. 38 Mises avertizează: ,,Conceptele moderne de fericire, utilitate, satisfacție și alte asemenea includ toate scopurile omenești, indiferent dacă motivele acțiunii sunt morale sau imorale, nobile sau josnice, altruiste sau egoiste
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]