KorAP: Find »[drukola/base=agrar & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...157 >

3,907 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786

6. 5. Alte concepții privind cooperația Dacă liberalii considerau că asociația cooperatistă este o întreprindere capitalistă, țărăniștii vedeau în cooperație un mijloc de instaurare a unei societăți necapitaliste, ei susținând că România antebelică era o țară cu o structură economico-socială agrară, necapitalistă. Dintre reprezentanții acestui curent de gândire se remarcă marele economist Virgil Madgearu care vedea în cooperație un instrument care avea menirea de a salva și consolida mica gospodărie țărănească familială și de a menține economia românească drept o economie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
în "organizații cooperatiste în haină cooperatistă". De asemenea statul ar trebui să aibă atribuții în supravegherea, îndrumarea, educația și propagandă, care să favorizeze pătrunderea spiritului cooperatist în toate păturile muncitorești. Virgil Madgearu era de părere că în statele cu structură agrară cooperația țărănească împreună cu cooperația de consum muncitorească va trebui să dobândească înfățișarea unor instituții de interes public. Ele considera că raporturile dintre statul democratic de drept și cooperație vor determina apariția unei politici a cooperației. Această politică, concretizată într-un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
irigare etc. . Aceste ultime dou( forme au un interes general mai sc(zut. Dintre aceste forme asociative, importan(( mai mare o prezint( grupurile agricole de exploatare (n comun, poate (i datorit( faptului c( aceste forme corespund mai bine "politicii structurilor agrare" urm(rit( de Fran(a (n concordan(( cu directivele comunitare. Aceste grup(ri au luat na(tere, (n urma unei legi din 2 august 1962 urmat( de un decret de aplicare din 13 ianuarie 1965, ca societ((i de persoane

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
a schimburilor economice în interiorul comunității presupune atingerea, de către organismele productive, a unei anumite competitivități în interiorul fiecărei economii naționale. Datorită faptului că în agricultură întreprinderile prezintă structuri foarte eterogene, în ultimii ani s-a pus problema aplicării unei politici a structurilor agrare. În cadrul acestei politici a structurilor agrare, cooperația agricolă vest europeană a suferit modificări profunde care să o facă aptă să rezolve problemele cruciale ale agriculturii comunitare. O altă cerință care s-a pus în fața cooperației agricole din UE a fost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
atingerea, de către organismele productive, a unei anumite competitivități în interiorul fiecărei economii naționale. Datorită faptului că în agricultură întreprinderile prezintă structuri foarte eterogene, în ultimii ani s-a pus problema aplicării unei politici a structurilor agrare. În cadrul acestei politici a structurilor agrare, cooperația agricolă vest europeană a suferit modificări profunde care să o facă aptă să rezolve problemele cruciale ale agriculturii comunitare. O altă cerință care s-a pus în fața cooperației agricole din UE a fost aceea a uniformizării statutului cooperației la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
germane, dar constituie o formă de organizare a economiei rurale destul de răspândită în agricultura italiană. 5. Olanda În cazul Olandei cel mai puternic stimul care a dus la nașterea și dezvoltarea mișcării cooperatiste a fost acela al necesității îmbunătățirii structurilor agrare. Cauzele apariției cooperației în agricultura acestei țări le putem găsi în necesitatea de a trece de la o agricultură autarhică, bazată pe autoconsum, la o agricultură orientată spre piață. Ideea înființării de către micii producători agricoli de asociații de tip cooperatist sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
cooperative agricole (flamande, valone, libere sau de altă natură). 7. Danemarca Danemarca este o țară agricolă prin excelență, peste 70% din teritoriul său fiind reprezentat de către terenurile arabile (3140000 hectare). Populația rurală din această țară a beneficiat de o reformă agrară înțelept concepută la care s-a adăugat și obligativitatea unei instruiri elementare prevăzută încă din anul 1814 și pusă în practică prin intermediul școlilor populare superioare (N.F.S. Grundtvig). Aceste școli sunt destinate fiilor fermierilor cu vârste cuprinse între 18 și 25

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
datorită iscusinței și puterii de muncă a acestuia, la dezvoltarea actuală a societății omenești. Datorită bogăției în terenuri fertile a ținuturilor de la nord de Dunăre, favorabile atât culturii plantelor, cât și creșterii animalelor, dar și climei favorabile, agricultura și economia agrară a constituit încă din cele mai vechi timpuri și până la cel de-al doilea război mondial baza economiei naționale a României. Acest aspect este ilustrat de faptul că, înainte de primul război mondial 54, 98% din teritoriul României era ocupat cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
acestora. Acesta fiind cadrul în care este posibilă dezvoltarea ideii de cooperație, se înțelege de ce în țara noastră nu au apărut asociații libere cooperatiste înainte ca țăranul român să devină liber. Până la votarea legii care a condus la înfăptuirea reformei agrare în țara noastră, la 14 august 1864, nu se putea vorbi de o proprietate țărănească, deoarece țăranii, în afara răzeșilor și moșnenilor, nu aveau drept de proprietate nici asupra pământului și nici chiar a locului unde își aveau construite locuințele. În legătură cu

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
statului. În urma aplicării legii rurale din 1864 peste jumătate de milion de țărani au primit 1.194.000 hectare de pământ de pe marile moșii și au avut posibilitatea să cumpere încă 1.378.000 hectare de pe moșiile statului. Cu toate că reforma agrară înfăptuită la acea vreme a fost destul de importantă, totuși ea nu a putut rezolva problema agrară, pe de o parte deoarece pământul dat în proprietate nu era suficient, iar pe de altă parte datorită faptului că aplicarea legii s-a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
194.000 hectare de pământ de pe marile moșii și au avut posibilitatea să cumpere încă 1.378.000 hectare de pe moșiile statului. Cu toate că reforma agrară înfăptuită la acea vreme a fost destul de importantă, totuși ea nu a putut rezolva problema agrară, pe de o parte deoarece pământul dat în proprietate nu era suficient, iar pe de altă parte datorită faptului că aplicarea legii s-a făcut în condiții cu totul nefavorabile clasei țărănești. În legătură cu acest aspect, Constantin Garoflid scria: " reforma de la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
plugar, căci era proprietar și nevoit să fie salariat, căci gospodăria proprie era prea mică. Cum întinderea proprietății nu-i putea îndestula aceste multiple nevoi, el era nevoit să ofere munca lui și a vitelor marelui exploatator. Toți proprietarii legilor agrare fură siliți să ofere în același timp brațele lor în târgul muncii; astfel împroprietărirea în loc să rărească oferta muncii, au mărit-o...."53 3. 2. Evoluția sistemelor cooperatiste în România S-a afirmat în nenumărate rânduri că spiritul individualist al românului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
de la societatea feudală, caracterizată prin marea proprietatea latifundiară și prin manifestarea unor fenomene cum ar fi iobăgia. Nu se putea pune problema înființării unor asociații libere decât în condițiile împroprietăririi țăranilor, astfel încât aceștia să devină liberi. Perioada premergătoare înfăptuirii reformei agrare de la 1864 nu se caracterizează prin înființarea unor cooperative, dar prezintă importanță prin curentele de idei care se manifestau în jurul ideii de asociere și care au pregătit "atmosfera necesară ca aceasta să ia ființă"57 . Această perioadă, care se întinde

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
86 36.0 1916 505 410414 16400000,00 40.0 1917 262 214203,68 9232499,00 43.1 Sursa: C. Moldoveanu, "Organizarea agriculturii prin cooperație", București 1935, prelucrare după tabelele de la paginile 100 și 110 Primul război mondial și reforma agrară care i-a urmat au adus schimbări atât în structura proprietății cât și în modul de exploatare a terenurilor prin intermediul obștiilor. 3. 2. 3. Cooperația agricolă în perioada interbelică După încheierea războiului în viața economico socială a țării și în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
terenurilor prin intermediul obștiilor. 3. 2. 3. Cooperația agricolă în perioada interbelică După încheierea războiului în viața economico socială a țării și în viața cooperației românești s-au produs modificări importante. Aceste schimbări s-au datorat în mare parte profundei reforme agrare care a avut loc în agricultură, care avea să transforme radical structura proprietății asupra pământurilor. Reforma a constat în expropierea totală sau parțială a marilor latifundii și trecerea acestora în proprietatea țărănească. Pentru a putea fi înfăptuită reforma agrară a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
reforme agrare care a avut loc în agricultură, care avea să transforme radical structura proprietății asupra pământurilor. Reforma a constat în expropierea totală sau parțială a marilor latifundii și trecerea acestora în proprietatea țărănească. Pentru a putea fi înfăptuită reforma agrară a fost necesară, însă, modificarea articolului 19 din Constituția României care declara proprietatea privată drept sfântă și înviolabilă. Această modificare s-a produs în vara anului 1917, la propunerea guvernului condus de I. I. C. Brătianu, stabilindu-se cazurile în care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
cazurile în care se poate proceda la expropierea totală sau parțială a proprietății private fie în interes obștesc, fie în interesul statului. Venirea la putere a partidului conservator prin guvernul Marghiloman, la începutul anului 1918, avea să întârzie inițierea reformei agrare până la sfârșitul aceluiaș an, când la putere au venit din nou liberalii. Noul guvern liberal a elaborat prima lege care a dat contururilor noii reforme, și anume Decretul lege 3687 din 15 decembrie 1918. Ideile de bază ale acestui decret

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
liberal a elaborat prima lege care a dat contururilor noii reforme, și anume Decretul lege 3687 din 15 decembrie 1918. Ideile de bază ale acestui decret au dobândit formă definitivă prin adoptarea la 17 iulie 1921 a Legii pentru reforma agrară în vechiul regat. Potrivit decretului mai sus menționat, operațiile de parcelare a terenurilor expropriate și de vânzare a acestora către țărani, urmau să se facă prin Casa Centrală a Cooperației și Împroprietăririi, nou înființată. Această instituție a primit sarcina înființării

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
pământul boeresc, iar de producțiunea agricolă se va îngriji cel de sus"62. Ca urmare a refuzului unei părți a țărănimii de a se asocia în obștii de împroprietărire, acestea au fost puse spre lichidare la sfârșitul anului 1919. Reforma agrară de după primul râzboi mondial, așa cum a fost ea concepută, a produs o importantă schimbare în viața economică și socială a țării, răsturnând însăși concepția privind dreptul de proprietate. Dacă din punct de vedere social reforma a dat rezultatea bune, țăranul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
a dat rezultatea bune, țăranul proprietar fiind considerat un "admirabil element de echilibru social"63, din punct de vedere economic dispariția bruscă a marii proprietăți a produs un mare dezechilibru în economia națională. Efectul economic imediat al creării noului regim agrar în România Mare, și anume regimul micii proprietăți, a fost diminuarea producției, deoarece micul proprietar nu dispunea de inventarul necesar exploatării pământului și nu cunoștea metodele moderne de cultură a pământului. După aplicarea legilor de reformă agrară, proprietatea asupra pământului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
creării noului regim agrar în România Mare, și anume regimul micii proprietăți, a fost diminuarea producției, deoarece micul proprietar nu dispunea de inventarul necesar exploatării pământului și nu cunoștea metodele moderne de cultură a pământului. După aplicarea legilor de reformă agrară, proprietatea asupra pământului se prezenta ca în tabelul 3.3. Tabelul 3.3 Proprietatea rurală în 1924 Dimensiunea proprietății (Ha) Suprafața deținută (ha) % 0 10 6508596 81,45 10 100 869950 10,8 Peste 100 621450 7,75 Total 7990999

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
mare, adică 55,3% din numărul total al cooperativelor existente în acea vreme (7151), o dețineau cooperativele de credit și economie iar restul de 44,7% erau cooperative din celelalte categorii (numite de către autor "Cooperative economice"). Cu toate că în urma înfăptuirii reformei agrare numărul obștilor de arendare s-a redus forate mult, această formă de cooperative a continuat să se dezvolte și după 1920, Dezvoltarea a fost însă mai redusă datorită faptului că o mare parte a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
după 1920, Dezvoltarea a fost însă mai redusă datorită faptului că o mare parte a terenurilor marii proprietăți și latifundiilor au trecut în proprietatea țărănească. Dezvoltarea în continuare a obștiilor de arendare a fost încurajată și prin legea pentru reforma agrară din 1921 care prevedea că la arendarea moșiilor rămase după expropriere aveau prioritate obștiile locale și agronomii de profesie. Un alt aspect care a atras pe țărani către acest tip de cooperativă a fost acela că prin intermediul lor se puteau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
de cooperativă a fost acela că prin intermediul lor se puteau realiza atât aprovizionarea în comun cu mașini și unelte agricole, cât și valorificarea mai bună a producției. Evoluția obștiilor de arendare este prezentată în tabelul 3.4. Cu toate că în urma reformei agrare proprietatea rurală a fost modificată în favoarea proprietății țărănești, lipsa de pământ încă se resimțea. Aceasta a fost cauza pentru care au început să se constituie obștii de cumpărare de pământ. Numărul acestora a crescut foarte mult până în 1929, urmând evoluția

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
care au început să se constituie obștii de cumpărare de pământ. Numărul acestora a crescut foarte mult până în 1929, urmând evoluția obștilor de arendare de dinainte de război. Constituirea acestui tip de cooperative a fost favorizată și de către legea pentru reforma agrară care prevedea dreptul de preemțiune al statului, prin intermediul Casei Centrale a cooperației și Împroprietăririi țăranilor, la cumpărarea conacelor și moșiilor de peste 50 de hectare. Tabelul 3.4 Evoluția obștilor de arendare în perioada 1923 1928 Anul Numărul obștiilor Numărul membrilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]