5,707 matches
-
a studiat minuțios problema a dat publicității în anul 1972 un raport sintetic. Concluzia principală a fost că există, în mare, o relație cauzală între cele două elemente, dar că ea este concludentă numai la anumiți copii (cei înclinați spre agresivitate) și devine operantă numai în anumite contexte. Această imagine, ce sugera lipsa de temei real a îngrijorării față de influența negativă a televiziunii, a fost destul de aspru criticată, în primul rând pe motivul că mulți dintre autorii raportului erau angajați în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
cercetători neangajați în rețeaua TV, conchidea că legătura dintre violența televizată și comportamentul agresiv este clară și evidentă (apud Sears et al., 1991). Studiile de laborator relevă și ele o influență semnificativă a expunerii la scene vizuale violente asupra creșterii agresivității. Cercetările în condiții de observație riguroasă asupra unor tineri delincvenți (internați în instituții speciale) din SUA și Belgia nu au ajuns la rezultate univoce; la același timp și conținut vizionat, pe unele loturi s-a înregistrat o asociere statistică pozitivă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ridică mult deasupra „teoriei” simțului comun, și anume aceea a imitării, aducându-se, totuși, unele clarificări și nuanțări. Figura 5 condensează impactul mesajelor violenței mass-media. După cum ușor se observă, în afară de efectele catharsis, care în anumite condiții funcționează, reducând tendința spre agresivitate (notată în diagramă cu semnul „-”), toate celelalte efecte induse de consumul de violență mass-media conduc la creșterea agresivității (notată cu „+”). Pe scurt, iată cum: prin dezinhibiție, conținutul încărcat de violență promovat prin mijloacele de comunicare în masă acționează în sensul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Figura 5 condensează impactul mesajelor violenței mass-media. După cum ușor se observă, în afară de efectele catharsis, care în anumite condiții funcționează, reducând tendința spre agresivitate (notată în diagramă cu semnul „-”), toate celelalte efecte induse de consumul de violență mass-media conduc la creșterea agresivității (notată cu „+”). Pe scurt, iată cum: prin dezinhibiție, conținutul încărcat de violență promovat prin mijloacele de comunicare în masă acționează în sensul că, deși numeroase acte agresive sunt prezentate ca reprobabile și autorii lor pedepsiți, cele mai multe apar ca mijloace de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pună în aplicare. La copii și tineri îndeosebi, caracterul spectacular al multor scene violente este un element în plus ce trimite la reproducerea lor în viața reală. Studiile experimentale arată că vizionarea frecventă de filme și programe TV saturate de agresivitate afectează procesele cognitive, responsabile la rândul lor pentru acțiunile noastre. Saturate de conținuturi informaționale pe tema violenței, gândirea și memoria indivizilor sunt orientate în sensul violenței. Prin relevanța (proeminența) lor, itemii și scenele de violență mobilizează cogniția - conștient sau subliminal
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pentru acțiunile noastre. Saturate de conținuturi informaționale pe tema violenței, gândirea și memoria indivizilor sunt orientate în sensul violenței. Prin relevanța (proeminența) lor, itemii și scenele de violență mobilizează cogniția - conștient sau subliminal - la interpretări și acțiuni în termeni de agresivitate. La aceasta se adaugă faptul că expunerea la violență prin mass-media presupune și însușirea unor scenarii după care evenimentele se desfășoară. Întâmplări identice sau asemănătoare cu cele din filme vor degaja secvențe acționale identice sau asemănătoare în viața reală. În
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de influența mass-media asupra comportamentului agresiv se adaugă incitarea libidoului sexual. În cazul promovării violenței erotice prin mijloace de comunicare în masă, avem de-a face deci cu un cumul ridicat de efect datorat interacțiunii, asocierii pozitive dintre sex și agresivitate. Iar desensibilizarea are un accent în plus potrivit următorului mecanism social (poate și genetic): suntem „programați” ca bărbații să aibă grijă, să ocrotească, să nu folosească forța față de femei; or, expunerea de lungă durată și sistematică la scene de răpiri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
scene de răpiri, bătăi, violuri din partea bărbaților asupra femeilor conduce la o slăbire a inhibiției și sensibilității emoționale și în acest domeniu. Interesant de remarcat este că studii riguroase pe tema expunerii la materiale erotice au dezvăluit caracterul curbiliniar al agresivității produse: vizionarea de itemi erotici „blânzi” (nuduri atractive, îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
inhibiției și sensibilității emoționale și în acest domeniu. Interesant de remarcat este că studii riguroase pe tema expunerii la materiale erotice au dezvăluit caracterul curbiliniar al agresivității produse: vizionarea de itemi erotici „blânzi” (nuduri atractive, îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
îmbrățișări etc.) reduce nivelul de agresivitate (chiar mai mult decât itemii neutri), în vreme ce materialele erotice puternic și explicit sexuale, cu atât mai accentuat cele pornografice, cresc acest nivel. Explicația constă și în acest caz în relația dintre surescitare, stări afective, agresivitate (Zillmann, 1984). Materialele erotice blânde și delicate generează o surescitare moderată, dar o stare afectivă pozitivă, plăcută, pe când cele explicit sexuale (și „dure”), o surescitare ridicată și stări afective negative, inclusiv repulsie, de unde pornirile agresive. Interesantă și încurajatoare este și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
gravitate au apărut în ultimii ani în peisajul mediatic contemporan: 1) A crescut exponențial practicarea, în special de către copii și tineri, a jocurilor pe calculator, care cuprind din plin și violență. Subiecții în acest caz nu doar privesc scene de agresivitate, ci le produc ei înșiși, angajează eforturi și abilități mentale, participă intens motivațional și afectiv, se bucură de victorii în nimicirea adversarilor. Nu e greu de înțeles că în acest mod apetitul agresional se incrustează mult mai pronunțat și în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
operantă în descrierea și predicția comportamentului agresiv. Persoanele de tip A nu numai că reacționează cu violență supradimensionată la acte minore de provocare (intenționată sau nu), dar sunt înclinate în mai mare măsură decât cele de tip B să inițieze agresivitate atât instrumentală, cât și ostilă. Totuși, și aici se vede cum anumite trăsături de personalitate se manifestă în funcție de situație și de caracteristicile celui cu care se interacționează. Într-un studiu, R. Baron (1989) a rugat un grup mare de manageri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au menționat mult mai multe conflicte cu subordonații și egalii lor decât tipul B, dar nu s-a constatat nici o diferență între cele două tipuri în conflictele cu superiorii. Această asimetrie de comportament dovedește cât de mult e legată și agresivitatea de statutul social și, în ultimă analiză, de putere. Cercetările arată că, la indivizii structural înclinați înspre agresivitate, și atitudinile și credințele favorabile față de ea sunt mai accentuate. În diferite împrejurări tensionate, ei văd ca soluții mijloace agresive. Bărbații în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
constatat nici o diferență între cele două tipuri în conflictele cu superiorii. Această asimetrie de comportament dovedește cât de mult e legată și agresivitatea de statutul social și, în ultimă analiză, de putere. Cercetările arată că, la indivizii structural înclinați înspre agresivitate, și atitudinile și credințele favorabile față de ea sunt mai accentuate. În diferite împrejurări tensionate, ei văd ca soluții mijloace agresive. Bărbații în general agresivi (tipul A) adoptă atitudini și comportamente agresive față de femei, atât în contexte sexuale, cât și nonsexuale
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Bărbații în general agresivi (tipul A) adoptă atitudini și comportamente agresive față de femei, atât în contexte sexuale, cât și nonsexuale (Anderson și Anderson, 1999). Prețuirea (stima) de sine ca variabilă de personalitate joacă un rol divers (nonlinear) în pornirea spre agresivitate: cei cu o joasă stimă de sine devin mai repede violenți, dar și cei cu o înaltă prețuire de sine. Dintre aceștia din urmă însă, numai cei narcisiști, practicând o supradimensionare a propriei persoane și o mare dragoste de sine
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la motivele pentru care se află într-o asemenea situație și la intențiile persoanei în cauză. Dacă el atribuie cauzele împrejurării în care se află unor factori obiectivi, ce nu se înscriu în câmpul responsabilității persoanelor implicate, pornirea lui spre agresivitate va fi mult redusă. Una este, de pildă, dacă unui angajat i se spune - sau deduce el - că a fost concediat fiindcă șefului nu îi place de el, și alta dacă ajunge la concluzia că aceasta se întâmplă din cauza recesiunii
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
deduce el - că a fost concediat fiindcă șefului nu îi place de el, și alta dacă ajunge la concluzia că aceasta se întâmplă din cauza recesiunii. Atunci când atacul ori frustrarea provocate de o persoană sunt percepute ca intenționate, mânia și virtuala agresivitate sunt mult mai puternice decât în caz contrar. Natura și intensitatea însăși a răului provocat trec pe planul doi în funcție de intenție. Acest lucru a fost demonstrat printr-un experiment efectuat de J. Greenwell și H. Dengerink (1973). Subiecții au fost
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mult în intensitatea șocurilor pe care subiecții le-au returnat acestora decât în valoarea reală a intensității șocurilor primite de la ei (de la oponenți). Studii de specialitate sugerează că oamenii diferă semnificativ între ei în atribuirea sau nu a intențiilor de agresivitate din partea celorlalți. La unii dintre noi este prezent ca o trăsătură de personalitate biasul (distorsiunea) atribuirii ostilității (Dodge et al., 1986), adică o adevărată obsesie că orice neplăcere din partea altora a fost cu intenție. Nu se profesează dubii cât de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de personalitate biasul (distorsiunea) atribuirii ostilității (Dodge et al., 1986), adică o adevărată obsesie că orice neplăcere din partea altora a fost cu intenție. Nu se profesează dubii cât de mici în legătură cu acțiunile altora și deseori se răspunde cu mânie și agresivitate. Factorii de mediu fizic au influență asupra declanșării comportamentelor agresive și antisociale. În Statele Unite, o comisie special creată pentru a studia cauzele revoltelor și violențelor de stradă deosebit de dese și dure din anii ’60 în această țară a identificat, printre
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
loc în perioada menționată, au găsit o asociere puternic pozitivă între intensitatea căldurii și frecvența tulburărilor (Carlsmith și Anderson, 1979). Explicația ar consta în aceea că temperatura înaltă determină o stare de iritare, care, la rândul ei, sporește tendința spre agresivitate. Studiile de laborator nu au ajuns la concluzii univoce în privința relației dintre temperatură și comportamentul agresiv, dar ele confirmă ideea că, în condiții de stres fizic, dacă subiecții nu se pot sustrage situației, ei sunt înclinați mai mult spre agresivitate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
agresivitate. Studiile de laborator nu au ajuns la concluzii univoce în privința relației dintre temperatură și comportamentul agresiv, dar ele confirmă ideea că, în condiții de stres fizic, dacă subiecții nu se pot sustrage situației, ei sunt înclinați mai mult spre agresivitate decât în condiții normale. Studiile de laborator, ca și cele corelaționale și de teren arată deci că, pe ansamblu, cu cât temperatura crește, cu atât se intensifică și agresivitatea. Dar numai până laun punct, dincolo de care creșterea temperaturii (un reper
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
nu se pot sustrage situației, ei sunt înclinați mai mult spre agresivitate decât în condiții normale. Studiile de laborator, ca și cele corelaționale și de teren arată deci că, pe ansamblu, cu cât temperatura crește, cu atât se intensifică și agresivitatea. Dar numai până laun punct, dincolo de care creșterea temperaturii (un reper ar fi 25°C) determină o scădere a pornirilor agresive și intervine moleșeala, cu toate corolarele ei fizice și psihice. Alături de temperatură, s-a constatat ca având influență semnificativ
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
până laun punct, dincolo de care creșterea temperaturii (un reper ar fi 25°C) determină o scădere a pornirilor agresive și intervine moleșeala, cu toate corolarele ei fizice și psihice. Alături de temperatură, s-a constatat ca având influență semnificativ agravantă asupra agresivității (tot prin mecanismul stresului) mirosurile neplăcute și fumul de țigară. Ca și în cazul altor procese și fenomene psihosociale, în strădania de a oferi o imagine cât mai holistică asupra lor, specialiștii au recurs la elaborarea unor modele integrative. Proeminent
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fenomene psihosociale, în strădania de a oferi o imagine cât mai holistică asupra lor, specialiștii au recurs la elaborarea unor modele integrative. Proeminent, validat și prin cercetări empirice, este cel propus de C.A. Anderson (1997), numit modelul general al agresivității afective (MGAA - sau General Affective Aggression Model, GAAM), care poate fi descris succint prin figura 6. MGAA mizează pe faptul că actele concrete de agresivitate se produc la întâlnirea dintre anumite caracteristici ale situației (frustrare, provocarea directă, exemplul altor oameni
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
prin cercetări empirice, este cel propus de C.A. Anderson (1997), numit modelul general al agresivității afective (MGAA - sau General Affective Aggression Model, GAAM), care poate fi descris succint prin figura 6. MGAA mizează pe faptul că actele concrete de agresivitate se produc la întâlnirea dintre anumite caracteristici ale situației (frustrare, provocarea directă, exemplul altor oameni care se comportă agresiv, obiecte ce sugerează sau stimulează agresivitatea, temperatura ridicată și altele) cu anumite trăsături de personalitate (iritabilitate, valori, atitudini și structuri cognitive
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]