KorAP: Find »[drukola/base=agricultor & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...51 52 53 ...359 >

8,962 matches

Corola-website/Law/106118_a_107447

15. 6794. Savidis Teodor, 10 apartamente, București, str. Ing. Slaniceanu 30, str. Unirii 28. 6795. Stănescu Maria, 5 apartamente, București, str. Bradului 39 6796. Stan Angela, 5 apartamente, București, str. Bis. Amzei 8. 6797. Spiratos Mihail, 3 apartamente, București, str. Agricultori 54. 6798. Săvulescu Cecilia, 8 apartamente, București, str. M. Ion Racoteanu 14. 6799. Stoiculescu Elenă, 6 apartamente, București, str. Ioniță Cecan 25. 6800. Schanda August, 3 apartamente, București, Parcul Jianu 37. 6801. Sahelarie Ovidiu, 8 apartamente, București, str. Oițelor 8

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
B-dul Robert 1-6; București, str. Aurel Vlaicu 52. 7354. Stanian Ion, 7 apartamente, București, str. Lucaci 44. 7355. Saraidarian Releino, 3 apartamente, București, str. Raune 1, str. Pictor Mirea 12. 7356. Stoian Ștefan, 6 apartamente, București, str. Viitorului 126, str. Agricultori 126. 7357. Succesor Swartz Mante, 9 apartamente, București, str. M. Ion Racoteanu 2. 7358. Sarmiza Sterea, 4 apartamente, București, str. Londra 25 7359. Stoica Alexandru, 7 apartamente, București, str. Vlădescu 7; str. Soldat Croitoru 27-39, Cpt. Preda 25. 7360. Subaseanu

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
2 apartamente, București, Aleea Alexandru 41. 7362. Stein Sabina, 5 apartamente, București, calea Griviței 96, str. Parfumului 39. 7363. Silaghi Ion și Etela, 4 apartamente, București, str. Ion Maiorescu 35. 7364. Stoenescu Ștefan, 5 apartamente, București, str. Mătăsari 24, str. Agricultori 12. 7365. Solomon Iosub, 4 apartamente, Iași, str. I. C. Brătianu 100. 7366. Seciulescu Filofteia, 6 apartamente, București, calea Călărași 265. 7367. Stambilu Gh., 5 apartamente, București, str. Dr. Ghiulamila 1, sos. Panduri 22, str. Popa Nan 62, str. Sft. Ionică

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
7598. Sutescu Pavel și Maria, 4 apartamente, București, str. Crângului 1, str. Horei 12 7599. Șerbănescu Nic. Elenă, 4 apartamente, București, str. Londra 14. 7600. Ștefănescu Emil, 4 apartamente, București, str. Mătăsari 41 7601. Ștefănescu Ștefania, 4 apartamente, București, str. Agricultori 142 7602. Șerbănescu Mihail, 3 apartamente, București, Bul. Gh. Coșbuc 104 7603. Ștefănescu R. și Nae, 5 apartamente, București, str. Cezar Boliac 10, str. V. Braniște 47 7604. Șerban D. Ion, 5 apartamente, București, str. Maica Domnului 48 A 7605

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
str. Tunari 6, str. Transilvania 30 7652. Teodorescu Alexandrina, 4 apartamente, București, str. Spătarului 19, str. Berzei 91 7653. Tosgian Nevart și Tărcam, 10 apartamente, București, str. Română 161, bul. Banu Mantă 62. 7654. Tănăsescu Iancu, 3 apartamente, București, str. Agricultori 37 7655. Todan Ion, 6 apartamente, București, str. Cristian Tell 15 7656. Trosc Eufrosina, 5 apartamente, București, str. Theodor Speranța 163. 7657. Tomescu Ștefan, 9 apartamente, București, str. Berzei 42, str. Barbu Catargiu 4 7658. Ing. Tomescu Valeriu, 8 apartamente

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
Xenopol Radu și Dimitrie, 2 apartamente, București, str. Poenaru Bordea 6. 8472. Xantopol I. Sever, 4 apartamente, București, str. Sf. Ilie 10. 8473. Dinu Aurel, 5 apartamente, București, str. Elenă Matei Voevod 13. 8474. Dumitrescu Neofita, 4 apartamente, București, str. Agricultori 104 B. 8475. Florescu Ion, 3 apartamente, București, str. Călărași 278. 8476. Gruia V. I. Elenă, 3 apartamente, București, str. Ț. Masaryk 1. 8477. Grigorescu I. George, 3 apartamente, București, str. Popa Nan 15, Naum Muscel 8. 8478. Niculescu Constantin

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
8488. Saidel Ion, 2 apartamente, București, str. Finlanda 21. 8489. Siligman H., 2 apartamente, București, str. Urali 10. 8490. Teodorescu Paul, 4 apartamente, București, str. Pop de Bășești 34, str. G-ral Salmen 13. 8491. Teodorescu Pândele, 4 apartamente, București, str. Agricultori 108. 8492. Valausehy D. Ana, 2 apartamente, București, B-dul Ana Ipătescu 48. 8493. Alexandrescu Gh., 3 apartamente, București, str. D-na Oltea 74. 8495. Bancă Negoțului, 2 apartamente, București, str. G. G. Assan 3 8496. Bacal Iosif și Tivia, 3

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
și Nic. Chiparis, str. Barbu Văcărescu 133 91. Necunoscut, str. Victor Hugo 4 92. Andela Nicolae, str. Vârful cu Dor 2 93. Necunoscut, Calea Victoriei 136 94. Constantin Nistor, Calea Victoriei 220 95. Luca Niculescu, str. Washington 16 96. Emanoil Mihail, str. Agricultori 74 97. Emanoil Mihail, str. Agricultori 51 A 98. Clutu Valerizarie, str. Babă Novac 80 99. Necunoscut, str. Boziorul 4 100. Agastini Tulio, str. Caporal Sevastopol 39 101. Lupu Cristache, str. Corabia 74 102. Crocos Nicanor, str. Căminului nr. 11

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
133 91. Necunoscut, str. Victor Hugo 4 92. Andela Nicolae, str. Vârful cu Dor 2 93. Necunoscut, Calea Victoriei 136 94. Constantin Nistor, Calea Victoriei 220 95. Luca Niculescu, str. Washington 16 96. Emanoil Mihail, str. Agricultori 74 97. Emanoil Mihail, str. Agricultori 51 A 98. Clutu Valerizarie, str. Babă Novac 80 99. Necunoscut, str. Boziorul 4 100. Agastini Tulio, str. Caporal Sevastopol 39 101. Lupu Cristache, str. Corabia 74 102. Crocos Nicanor, str. Căminului nr. 11 103. Constantin Papamanjaris, sos. Colentina 103

DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex (1950) [Corola-website/Law/106118_a_107447]
Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563

la forță, exploatând alte colectivități producătoare de hrană. Opțiunea pentru un mod sau altul de obținere a hranei depinde de o mulțime de condiții particulare: configurația mediului natural (prielnic agriculturii, păstoritului sau vânătorii), configurația disponibilităților interne (tradiții și abilități de agricultor, păstor, războinic), particularitățile colectivităților găsite în zonă (existența sau nu a unor asemenea comunități, disponibilitățile lor productive și de apărare). Presupunem că operațiunea este agricultura. Cum se va organiza agricultura depinde iarăși de posibilul acțional existent: condițiile de mediu (surse

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
proces de producție care are loc fragmentat, individual tinde să genereze forme variate de proprietate privată asupra mijloacelor de producție (sclavagistă sau feudală) ca instrument al exploatării. Este cazul agriculturii bazate pe „apa de ploaie”, tipică pentru Europa. Aici, fiecare agricultor își organizează singur procesul de producție. Elitele, care beneficiază de plusprodus, nu se amestecă în general în organizarea procesului productiv. Mijloacele de constrângere constau în variatele forme de proprietate: asupra pământului, uneltelor, a forței de muncă înseși, ca în cazul

Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483

cursului modernizării: oamenii nu se mai ajută „ca Înainte”, nici la fân, nici la clacă, nici pentru a face o casă În câteva zile etc. Acum fiecare este mai mult pentru sine decât cu ceilalți pentru că „lucră”, nu mai sunt agricultori, pentru că sunt tot mai puțini pe crânguri, cu tot mai multe case goale sau cu bătrâni etc. Ajutorul, da, mai este, discontinuu, stimulat de tradiție, la nunți, la Înmormântări. Este un sat care nu mai merge pe logică agricolă și

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
aparțineau păturii burgheze, educația primită de către copii era mai severă decât cea primită de către copiii din familiile populare (sărace) (Attias-Donfut, 2000, 653). Este, după cum afirmă sociologii francezi, de același tip cu evoluția din agricultură, evidențiată În tabelele de mobilitate: tinerii agricultori sunt aproape exclusiv de origine agricolă, dar numai un procent mic din descendenții bătrânilor agricultori devin, ei Înșiși, agricultori (majoritatea tinerilor migrând către alte domenii de activitate - Attias-Donfut, Lapierre și Segalene, 2002). Fenomenul a fost evidențiat și studiat, În 1995

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
din familiile populare (sărace) (Attias-Donfut, 2000, 653). Este, după cum afirmă sociologii francezi, de același tip cu evoluția din agricultură, evidențiată În tabelele de mobilitate: tinerii agricultori sunt aproape exclusiv de origine agricolă, dar numai un procent mic din descendenții bătrânilor agricultori devin, ei Înșiși, agricultori (majoritatea tinerilor migrând către alte domenii de activitate - Attias-Donfut, Lapierre și Segalene, 2002). Fenomenul a fost evidențiat și studiat, În 1995, de către Jean-Pierre Terrail. În studiul său despre trei generații de femei - de la bunicile menajere la

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Attias-Donfut, 2000, 653). Este, după cum afirmă sociologii francezi, de același tip cu evoluția din agricultură, evidențiată În tabelele de mobilitate: tinerii agricultori sunt aproape exclusiv de origine agricolă, dar numai un procent mic din descendenții bătrânilor agricultori devin, ei Înșiși, agricultori (majoritatea tinerilor migrând către alte domenii de activitate - Attias-Donfut, Lapierre și Segalene, 2002). Fenomenul a fost evidențiat și studiat, În 1995, de către Jean-Pierre Terrail. În studiul său despre trei generații de femei - de la bunicile menajere la mamele active necalificate și

Sociologie românească (2005) [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058

PĂUNESCU, Constantin (20.VI.1925, Topoloveni - 6.II.1999, București), poet. Este fiul Teodorei (n. Radu) și al lui Ioan Păunescu, agricultor, fruntaș al mișcării cooperatiste întemeiate de consăteanul său Ion Mihalache. După instrucția primară la Topoloveni, urmează la București, ca bursier al statului, Liceul „Matei Basarab” (1937-1945), unde îl are profesor pe Perpessicius, de care se apropie ca de un părinte

PAUNESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288729_a_290058]
Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053

PĂUN, Stelian (24.II.1913, Turnu Măgurele - 11.X.1992, București), poet și prozator. Este fiul Gherghinei Păun, muncitoare în port, și al lui Marin Păun, agricultor și muncitor portuar. Urmează cursurile primare și liceale la Turnu Măgurele. Între 1933 și 1939 este student la Academia de Înalte Studii Comerciale și la Școala Normală Superioară din București. Numit, în 1943, profesor titular la Liceul de Băieți din

PAUN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române (2004) [Corola-publishinghouse/Science/288724_a_290053]
Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546

la UE contrastează însă cu costurile pe care aceasta le va avea pentru mediul rural. Integrarea va însemna obligativitatea introducerii standardelor UE în domeniul producției agricole, nu numai la nivel de legislație, ci și la nivelul practicii agricole efective. Practic, agricultorii români nu vor mai putea să utilizeze practicile pe care le-au învățat din tată în fiu și nici nu vor mai putea să vândă pe piață ce vor și cât vor. Uniunea Europeană întră în curtea fiecărui sătean și îi

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de suferit din punct de vedere economic în urma restructurării economice, slab pregătită să facă față provocărilor tranziției, populația rurală din România nu se numără printre învingătorii tranziției. În plus, integrarea în UE va avea un impact negativ puternic asupra micului agricultor. Oamenii nu vor mai putea să producă așa cum și cât vor știu ei și să vândă pe piață. UE înseamnă pentru agricultura românească o restructurare din temelii a modului de a produce și procesa. Astfel, multe dintre gospodăriile rurale se

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
și alții, 2005) și cunosc mai bine care sunt costurile reale ale integrării din experiența lor nemijlocită, de aici și reticența crescută. Am testat de asemenea, raportul dintre tipul de activitate agricolă și atitudinea față de integrare, pornind de la ideea că agricultorii cei mai afectați de aderare, în cazul României cei care produc cereale, vor fi mai puțini suportivi comparativ cu cei care au șanse mai mari de a integra și a se menține pe piață după aderare. Datele însă nu au

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Eurobarometrul rural 2005. Modul de construcție al variabilelor incluse în analiză Optimism economic față de integrarea în UE - indice aditiv construit din răspunsurile la întrebările: „Credeți că prin integrarea României în Uniunea Europeană: - șansele gospodăriei dumneavoastră de a vinde produse; - subvențiile pentru agricultori; - posibilitățile de a pune pe picioare o fermă agricolă sau zootehnică; - veniturile dumneavoastră și ale gospodăriei dumneavoastră ar crește, ar scădea sau ar rămâne la fel? Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 indică pesimism, iar 4 optimism. Indicele

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
Sursa: MAKIS, 2004. Modul de construcție a variabilelor incluse în analiză Optimism economic față de integrarea în UE - indice aditiv construit din răspunsurile la întrebările: „Credeți că prin integrarea României în Uniunea Europeană: șansele gospodăriei dumneavoastră de a vinde produse/ subvențiile pentru agricultori/ posibilitățile de a pune pe picioare o fermă agricolă sau zootehnică/ veniturile dumneavoastră și ale gospodăriei dumneavoastră ar crește, ar scădea sau ar rămâne la fel?”. Indicele variază de la 0 la 4, unde 0 indică pesimism, iar 4 optimism. Indicele

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
oamenii nu își pot folosi nici meseriile în care s-au specializat pentru sporirea surselor de venit: „Meseriașii locali nu au șanse să facă ceva pentru că la bazarul local vin cu geamuri, uși, paturi gata făcute” (bărbat, 45 de ani, agricultor). Pe lângă piedicile obiective, cauze ale lipsei de inițiativă par a fi și programele guvernamentale care susțin, într-un fel, neimplicarea. Primirea ajutorului social îi face pe mulți să aștepte, să se mulțumească cu puțin: „Dar oamenii nu se omoară pentru că

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
contribui cu ceva la școală?” - femeie, 63 de ani, pensionar) și dispensarul („Pentru dispensar ș...ț au dat care aveau copii mici, care aveau nevoie... dar care era mai sănătos, eee, dar ce-mi trebuie mie...” - bărbat, 45 de ani, agricultor). La nivel mai general, această lipsă de implicare a cetățenilor în acțiuni cu impact asupra întregii comunități poate fi abordată pe doua paliere. În primul rând există deficiențe cu privire la experiența unor acțiuni comunitare în care inițiativa să fie a cetățenilor

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
de ani). În același timp oamenii simt că sărăcia și un anumit specific al locului a determinat această stare de lucruri: „Oamenii nu sunt ca în alte zone. Nu vine nimeni șsă te ajuteț fără bani” (bărbat, 45 de ani, agricultor). Invidia și ura merg de multe ori până la extrem; nu mai ești invidios doar pe bunurile pe care le are vecinul și tu nu le ai (pământ, casă), ci și pe faptul că vecinul are mai mulți copii și deci

[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]