1,907 matches
-
să învețe a coase. „Nu puteam să dorm noaptea dacă știam că altei fete îi iese mai bine nodul decât mie. Stăteam ore-n șir și mă chinuiam până aveam cel mai frumos nod dintre toate“, își amintește artista, astăzi, ajunsă ea însăși la vârsta la care are nepoți. La Arta Populară „a mers bine, că am avut timp și posibilitatea să mă ocup de colecții cum trebuie. Și, în ‘90 am ieșit la pensie. Dar când am văzut câtă pensie
Agenda2004-6-04-d () [Corola-journal/Journalistic/282032_a_283361]
-
în primăvară, la Bodrum, alături de Ates. “Practic, Meryem a aflat că iubitul ei a inselat-o. Se aflau în vacanță, la Bodrum, când s-a întâmplat asta. Bulversată, Meryem s-a urcat în avion, a plecat în Germania și odată ajunsă acolo i-a dat mobilul tatălui ei și a tăiat orice punte de comunicare cu prietenii și colegii”, a povestit un prieten al fostei sultane Hurrem, potrivit enational.ro. Totuși, acest scenariu ridică câteva semne de întrebare, mai ales că
De ce sultana Hurrem a părăsit serialul "Suleyman Magnificul", varianta a treia by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63726_a_65051]
-
și la noi despre Policarp Morușcă, și se va auzi și în America despre cum știm să ne cinstim pe cei a căror viață e pildă peste vremuri“, a conchis părintele Borza, inițiatorul acestei serii de acțiuni. Liant: biserica Românii ajunși dincolo de Ocean și-au pus problema, la un moment dat, să se organizeze religios, ca să-și păstreze tradițiile și ființa. Biserica Română Americană și Canadiană fusese fondată de către laici, care s-au unit, au construit biserici și au chemat clerici
Agenda2005-30-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283991_a_285320]
-
extrădați din Occident și artiști, diplomați și scriitori veleitari. Un univers în care se vorbește enorm, despre viață și moarte, despre Kosovo și bazele americane în România, despre francofonie și despre relațiile adulterine, despre literatură și despre foștii responsabili comuniști, ajunși îmbogățiți ai tranziție. Este o lume pe care o cunoaștem, care poate fi a Iașiului sau a oricărui oraș al României, o lume prin care, de șaptesprezece ani ne târâm speranțele, melancoliile și depresiile. Totul se mișcă într-un ritm
Tranziția la Iași by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9372_a_10697]
-
provincial în care trăiesc, unde marile performanțe intelectuale nu sînt posibile. Și ni se induce, magistral, teama acută a autorului de ratare. În excelenta nuvelă Bunica se pregătește să moară scriitorul surprinde, în tonuri melancolice potrivite, situația fatală a bunicii ajunsă, obosită, dar încă dornică de viață, la vîrsta venerabilă de 80 de ani. "Bunica se teme de moarte! Degeaba se gîndește că bunicul, tovarășul ei de toată viața, o așteaptă și chiar se miră de atîta întîrziere. Gîndul că o să
Proustianul Anton Holban by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16033_a_17358]
-
apele sărate ale mării, iar coloanele grecești de la Histria oferă cadrul ideal pentru a da măreție și dramatism tragediei oamenilor acestui ținut. Totul aici se află sub semnul sării care, în timp, a ros, precum un cancer, piatra vechilor munți ajunși palide coline, dar și sufletele oamenilor. La fel ca în tragedia antică, personajele Irinei Egli sunt niște jucării ale destinului. Lumea lor este una ante-creștină, în care morala nu a fost încă inventată, conștiința nu dă nimănui bătaie de cap
Tragedia antică reloaded by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10192_a_11517]
-
cea mai lungă și mai otrăvită campanie împotriva postului de radio care-l înfuria pe dictator a fost aceea a lui Artur Silvestri din "Luceafărul" condus de Nicolae-Dan Fruntelată și Mihai Ungheanu - alți doi oameni de încredere ai Partidului unic ajunși, firește, și ei politicieni cu funcții după 1989. Sub genericul Pseudocultura pe unde scurte, colaboratorul securiștilor (care îi puneau la dispoziție înregistrările emisiunilor) a publicat pe parcursul anului 1983 aproape săptămînal texte în care "înfiera", cu limbaj din Cursul scurt de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11447_a_12772]
-
mămăligii" devenită figură emblematică a bucătăriei românești. Cafenelele pariziene ale Sandei Nițescu, descrise în cea de-a doua ei carte - un bloc notes de crochiuri literare și grafice - anticipau într-o formă ceva mai ,descărnată" suculentul periplu prin restaurantele bucureștene. Ajunsă acasă, despovărată de nostalgii, înarmată cu reminiscențele ,distilate" ale unor lecturi de specialitate și având memoria perfectă a sutelor de feluri de bucate degustate și savurate din obligație și pasiune, de-a lungul unor decenii, fără a face paradă de
De la firul de mărar la fasolea Bătută by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12577_a_13902]
-
mea că voi intra, ca membru în C.C., ca director al "României literare", ca membru în Biroul Uniunii Scriitorilor, deci ca Ťștabť cu vilă la șosea, trei mașini la scară, în acel con de critică tămîitoare și penibilă. O critică ajunsă, de la Sadoveanu la Preda, în forme absolut penibile". (p. 13). Una dintre surprizele foarte plăcute ale acestei cărți o constituie, fără îndoială, interviul cu poetul Petre Stoica, unul dintre stîlpii boemei scriitoricești dinainte de decembrie 1989, retras după revoluție în micuța
Așteptîndu-l pe Pivot by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12152_a_13477]
-
apăsător, supus greșelii și repetiției obsedante a unor stiluri conservatoare, de succes pentru generațiile anterioare, dar prea puțin relevante pentru fenomenul literar actual. Criticii "bătrîni" în general s-au retras [...]. Generația optzeci, autoarea unei foarte eficiente critici de tip propagandistic, ajunsă acum pe scena principală, se lovește de o incapacitate critică serioasă." Etc. etc. Praful și pulberea, cum se zice, se aleg de toată critica noastră. Mai rămîne ca autorul acestei sumbre descrieri, dl Poenar, să ne ofere și soluția groaznicei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15233_a_16558]
-
Obișnuiți să se "servească" fără să întrebe din frigiderul vecinului de bucătărie, nu le-a fost greu să "privatizeze" fabrici, uzine, ogoare și instituții. Firește că primul lor gând a fost să facă uitat trecutul de ticăloșie, umilințe și frustrări. Ajunși multimilionari, n-ar accepta în ruptul capului că sunt alcătuiți din același aluat cu ceilalți oameni. Ce e valabil pentru aceia - să zicem, egalitatea în fața justiției - se oprește la poarta castelelor inexpugnabile construite, desigur, pe merite proprii, și nu din
V-ați autodenunțat vreodată? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8568_a_9893]
-
în Balta Brăilei, când se întorceau înfrigurați, abia târându-se de oboseală de la muncă, sub vântul și ploaia biciuindu-i în rafale. Când, la un moment dat, vijelia a făcut să zboare peste capetele lor o zdreanță ruptă de ziar, ajunsă cine știe cum pe acolo, Tata a reușit s-o prindă din aer și s-o ascundă cu grijă sub haină, iar apoi, în baracă, s-o întindă pe pat să se usuce ca s-o poată citi. Era o bucată dintr-
Ușile date de perete by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/3069_a_4394]
-
la maximum din economie le fac aproape ilizibile. Oricît s-a păstrat intactă iubirea pentru autorii înscriși pe copertă și emoția primei lecturi, aceste ediții în stare jalnică îți dau disconfortul cu care îi privești pe superbii actori de odinioară ajunși niște bătrîni decrepiți. De aceea, faptul că tot mai mulți editori scot "cărți de viață lungă", rezistente la manipulări, la praf și lumină e un semn bun, de gîndire în perspectivă. Dacă Editura Leda din grupul Corint a reeditat, în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9575_a_10900]
-
chei de lectură: o interogație asupra vinovăției morale și intelectuale, o meditație asupra Dreptului ca mijloc de a regla cursul societății și mersul istoriei, o analiză a istoriei germane pe parcursul unei jumătăți de secol, din perspectiva a trei generații - copiii ajunși la maturitatea deplină, părinții a căror tinerețe a cunoscut anii războiului și ai nazismului, bunicii ușor detașați prin statutul de cetățeni ai unei Elveții neutre. Toate cele trei unghiuri de abordare ale cărții sunt profitabile și demonstrează complexitatea cărții și
Secretele părinților by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/8796_a_10121]
-
Constantin Țoiu Au fost miniștrii, care, direct ori indirect, au amenințat cu moartea oameni ai scrisului. În felul lor, de bestii joviale, ajunse. Inși cu educație precară. Vagmiștrii ai puterii, instalată, cică, pe veci... Ei, nu-i așa! Și Dumnezeu, se știe, nu bate cu parul... Alți dregători, duioși, sentimentali, însă prefăcuți, nu te amenință cu dispariția fizică. Ei încearcă să te câștige
Bruta la putere și scriitorul neonest by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12158_a_13483]
-
Privirea-i critică se înalță și către elogiile consacrării dubioase, dacă nu de-a dreptul false, sub pavăza unor făloase situații politic-administrative. Aci vinovăția e mult mai mare, căci putem detecta atît exploatarea cinică a unor avantaje extraliterare de către autorii "ajunși" în vîrful piramidei sociale, cît și complicitatea amicilor ori a adulatorilor lor de ocazie. Relativei candori a grafomaniei fără "poziții", din mediile periferice, un soi de "vice impuni ", i se substituie impostura calificată, desigur în grade diverse, însă cu același
Dragoste și ginecologie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13868_a_15193]
-
De sfintele paști Mesaj de Paști Dragi credincioși, iubiți frați și surori în Domnul! Iată-ne ajunși, din mila și bunăvoința lui Dumnezeu, încă o dată la - din punctul de vedere al Mântuirii noastre - cea mai importantă sărbătoare creștină: Învierea Domnului nostru Isus Christos. De aceea, cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paști, trebuie să ne gândim mai mult
Agenda2003-16-03-3 () [Corola-journal/Journalistic/280910_a_282239]
-
aceste călătorii: întîlnirile neașteptate, cutremurătoare (mai întîlneam îngeri la vremea aceea!... nepedepsit de dînșii...), florile cărnoase, cu tije unduite, agățătoare... prăfuite sau incredibil de fragede, de pline de miez, îmbrățișînd cîte un burlan ruginit... pata de păcură căzută pe trotuar, ajunsă acolo într-o dezolare stranie, într-o înstrăinare dificil de suportat, persecutată de oamenii din jur... bucățile de tablă zdrăngănind ritmic pe cimentul grădinilor pustii, perfect rotunde, lipsite de plante...imaginile halucinante, strălucind și dispărînd rapid pe geamurile scăpate de sub
Afară să se topească întunericul... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12673_a_13998]
-
dar "n-am de gînd să-l privesc în față, să-l înfrunt: animalele sălbatice și nebunii te atacă dacă te uiți în ochii lor. Iar soarele ăsta e nebun și e animal sălbatic. închid ochii, reîncep să murmur rugăciunea ajunsă ca o piatră verzuie, polisată. De vînt. De valurile mării: "Doam-ne, Doam-ne..." Și respir lent. Ree- spiiir - leeeent. "Ceresc"... "Reee - spiii - iiir- leeeeeeeeent. Reeeeeeeees - spiiiiiiiiiiir - lllllleeeeeent. Inima mea e în același timp: -o cutie goală de conserve izbită într-un
Însemnările unei insomniace by Mariana Codruț () [Corola-journal/Imaginative/14524_a_15849]
-
ne ridica pe un plan estetic, de a socoti lumea o priveliște creată pentru infinita delectare a existenței noastre, noi înșine, fiecare, elemente sufletești originale pentru un alt spectacol, bucurie estetică a cine știe cărui Spirit, din alte lumi." (p. 95) Imaginea, ajunsă simbol, a vînătorilor vînați, se subțiază, iată, căpătînd transparența delicată a jocului prin care se străvăd alte jocuri. Coridoare de oglinzi. Prima parte, polemică drapată în erudiție, se termină cu o întrebare-cheie: Cum mor operile de artă? Nu există cauză
Manuale și manifeste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8071_a_9396]
-
anume declanșează istorisirea, care e miza și finalitatea ei. Aici e și partea șubredă care face ca acest roman să se clatine la fiecare pagină. Cartea începe abrupt cu călătoria la Paris și imediat este găsit și pretextul narativ: odată ajunsă aici, naratoarea descoperă că ar putea căuta o fostă prietenă devenită cocotă celebră, sub numele de Licorna. Prilej de considerații eseistice pe marginea semnificațiilor erotice ale celebrei tapiserii. Mai mult de jumătate din roman sunt, de fapt, note de călătorie
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
acum textul e cu adevărat generos. În primul rând, un câștig este tonul confesiv, firesc, fără volutele stilistice din episoadele anterioare, impresionante, dar având rolul de a farda goliciunea textului în sine. Confesiunea aparține unei femei de 30 de ani, ajunsă abia acum la o conștiință sexuală matură. Korin, bărbatul ei, a ajutat-o să-și descopere identitatea sexuală, dar, având nostalgia condiției uterine și a fertilității, filozofează exaltat pe marginea corporalității și a dublului erotic. Călătoria devine una a percepțiilor
În cheia sexualității by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13467_a_14792]
-
pași de dans! Însă adevăratele legături "sexuale" le aveam cu Profira, servitoarea. Ea mă lăsa s-o "aud". Un adevărat ritual! Cînd se făcea noapte coboram împreună scările (stam într-o haltă, la etaj) pe întuneric. Ne țineam de mînă. Ajunși jos, ea ieșea afară, închidea ușa și se pișa în praful de lîngă zid. Pentru mine era ca o rugăciune! Ceva sfînt și necunoscut! Cu urechea lipită de ușă, ascultam, ascultam la nesfîrșit. Apoi ea deschidea, mă lua iar de
Dumnezeu se uităla noi cu binoclul by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/12465_a_13790]
-
puternice la ușă din față, voci grosolane care zbierau să li se deschidă. - Da-le drumul! am implorat-o, sau vor sparge ușa. Nu te ocupă de mine, sar pe fereastră din spate. Și m-am repezit afară din bucătărie. Ajunsă brusc în întunericul din camera alăturată, am bîjbîit în jur, pînă cînd am putut pipai țesătura groasă a draperiei. Dind-o infim de puțin la o parte, am strecurat o privire scrutătoare în noapte, dar n-am văzut absolut nimic. Trebuia
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
Emil Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Iată-mă ajuns, tîrîș-grăbiș, mai cu haz, mai cu necaz, la a cincizecea scrisoare către dumneavoastră, (seria numerotată!), moment de bilanț, clipă de dovleac cîntărit gospodărește-n palme, secundă cu iz de mărar și-amintire. Totodată, dacă ținem seama că mai trebuie 950
Dea domnul să mă țină trupul și creionul pînă la scrisoarea o mie by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13109_a_14434]