1,673 matches
-
gata sunt“; „Îi aduc îndată“; „Ca gândul am venit“; „Sorb aerul din față-mi și mă-ntorc / Cât ai clipi din ochi“. Pe această temă intonează chiar un cântecel: „«Pleacă» până să rostești, / Să vezi cum te pomenești / C-un alai grăbit de măști“ (Before you can say „come“ and „go“ / And breathe twice and cry So, so, / Each one, tripping on his toe, / Will be here). Iar Prospero nu-și precupețește laudele și alinturile, văzând bine cât de așteptate sunt
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
expresiei pentru unitate din cea de întreg se înscrie și turcicul ulus „popor”, atestat în rusa veche cu sensul de „așezare, localitate tătărească”, apoi „loc de staționare a nomazilor”, „câmpii care se țin una de alta”. Vechii greci denumeau prin Alai, cu spiritul aspru în deschidere, care se poate interpreta prin galai, două demuri din Atica. Pentru greci, forma sufixată cu n, Alanoi, însemna „populație din Sarmatia”, ca și pentru latini Alani, formă atestată la Plinius. Având în vedere alternanța l
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
forma sufixată cu n, Alanoi, însemna „populație din Sarmatia”, ca și pentru latini Alani, formă atestată la Plinius. Având în vedere alternanța l/r, formele Aria și Ariens, denumiri antice pentru populația Indiei (vezi GE, art. Inde), sunt egale cu Alai și Alanoi. Aceste forme, împreună cu gali, celți, welsh, valah, Galiția, Halici etc., reprezintă evoluții diferite, sufixale și prefixale, ale miezului lichid. Vocalizarea lui l în formele sufixate cu n și contragerea cuvântului (cf. rs. pólon „plin” cu srb. pun) au
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
încet, încet, apărură fulgi albi, lăptoși, care acoperiră întreaga întindere cu o mantie argintie. Zgribuliți, băieții și vârstnicul însoțitor, îndurau vântișorul care se pornise din spatele mănăstirii Sângeap. Ajunseră la Podu de Lut și văzură casele sătenilor împodobite cu zăpada albă, alaiuri de copii, care se bucurau de venirea iernii, făcându-și vânt pe apa înghețată a iazului. Intraseră în sat ca niște bravi eroi, dar, nu mică le-a fost mirarea, când tatăl lor îi luă la rost: De ce ați dat
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
de soi, aduși, pe căi ocolite, de geambași zaporojeni, fiind ingrijiți de robi țigani, deprinși cu acest vrednic mestesug. Pe la mijlocul lunii aprilie, pe când creștinii catolici din ținut ciocneau ouăle cele roși, închinând și căni cu vin galben de Cotnar, un alai se cobora dinspre vechea mănastire a lui Zagavei. Prostimea se înghesuia să primească binecuvântarea mitropolitului, care ținuse slujba mare, împaratească, la schitul vestitului calugar. Toată suflarea astepta, cu infrigurare, sosirea Domnului, care dorea sa tina primul Divan in noua capitala
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
buzdugan de aur curat, apoi, alți mari boieri, în frunte cu Miron Barnovschi hatmanul și portarul Sucevei. Lângă domnitor, ascultând slugarnic, vistiernicul Hrize se căznea să priceapă înțelesul slovelor citite de stolnicul Neculai Ureche, asudând sub dulama cumpărată de la Liov. Alaiul, care se încheia cu cei cincizeci de slujitori tătari, aduși din câmpiile Buceagului de hatmanul Barnovschi, se îngustă la trecerea Bahluiului, lățindu-se la vederea Bisericii Sf. Gheorghe, aflată în apropierea Curții. Domnul descălecă și păși în întunecimea sălii tronului
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
ultima oară, îmbărbătându-l, însă, pentru încercările la care va fi supus. Toată așezarea se adunase în fața casei starostelui, așteptând porunca acestuia. Dar starostele nu-și făcu decât cruce, murmurând „schimbarea cere jertfe, iar copilul meu va fi mielul Domnului”. Alaiul porni pe drumul de întoarcere și, după o oră, zăriră sălașul țiganilor de la intrarea în târgul Hîrlăului. Domnul era la sfat, iar, la auzul prinderii fugarilor, se lumină la față, poruncind să-i fie înfățișați. Două trupuri căzură în genunchi
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
și cel mai nobil. Timp de un an, opt preoți îl învățau arta de a trăi ca un rege. Era venerat ca un zeu și patru dintre cele mai frumoase fete îi erau soții. În ziua sacrificării, condus de un alai sărbătoresc, își lua rămas bun de la cele patru soții și de la cei opt preoți și, urcând scara templului, spărgea pe fiecare treaptă câte un fluier sacru. Totuși, cerul mexican e limpede cum numai în munți am întîlnit un asemenea cer
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
aproape o sută de metri ca și cum ar fi rostite la un pas de noi. Când tace. liniștea însorită acoperă din nou ruinele. Nu m-ar mira să văd săpată aici inscripția pe care am văzut-o cândva la Teba: "Ascultă alaiul morților, cu zumzetul lui de albine"... " Ce poate un om"?, îl aud spunând pe dr. Huerta, care a revenit, între timp, la noi. Nu-mi dau seama la ce se referă. Aș vrea să-l întreb, dar mă intimidează faptul
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
aud pași ușori în pridvor, urcă treptele de piatră, mâna pe clanță, amândoi tulburați, îi bate inima că i-o aud până aici, în creierii gândurilor, totuși vine, poate nu-i mai place să se arate ca altădată cu tot alaiul de, ușa se dă lent în lături și intră părintele Ioan, groaza din privirea lui Theo se stinge brusc făcând loc, Bună seara! Bună seara, părinte! mă ridic în întâmpinarea lui și-l poftesc să șadă, Am văzut lumină, zâmbește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
îmi duc mâna la buzunar, la batista dată de mama, mi-a înfășurat în ea lumânarea, Da! vom ieși să înconjurăm biserica și de aceea am nevoie de lumânare, de trei ori se înconjoară biserica, părintele în odăjdii în fruntea alaiului, urmat de slujbașii apropiați, în urma lor bărbații și apoi femeile, după primul tur însă părintele ajunge din urmă coada femeilor care nu se grăbesc, de ce s-ar grăbi?! timpul și-a pierdut în noaptea asta dreapta măsură, numai părintele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
cu ei numai franceza, Nicolae, Nicolae e cel mare, e în clasa întâi, e cel mai bun din clasă și frate-său, femeia vorbește întruna, mă ia de braț și trecem din nou prin holul întunecat în salon cu tot alaiul după noi, are probabil între cincizeci și șaizeci de ani, energică, s-a născut și a crescut la București, trece de la una la alta fără nici o legătură, aveam mereu casa plină, oaspeți, slugi, a uitat ce voia să-mi spună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
toată în capotul strălucitor și-n panglici, Și acum la masă! cum se pare că sunt singurele cuvinte pe care toți copiii le înțeleg la unison, începe din nou țopăiala și gălăgia bucuroasă a anunțatului eveniment și trecem cu tot alaiul neobișnuit la bucătărie, doamna Angela ca amfitrioană la brațul meu, 10 aprilie, e plecat la Hong Kong, va rămâne câteva zile, aș fi putut pleca și eu dar, ești cu mine, îi duc mai departe în gândul meu gândul ei nerostit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
noi și am făcut schimb de haine: el mi-a dat smochingul lui, iar eu lui tunica mea plină de insigne și medalii. Dacă nu începea furtuna, am fi continuat la nesfârșit - și exact asta mi-aș fi dorit. Dar alaiul se împrăștie în mijlocul pupăturilor înfocate și al îmbrățișărilor. Russ l-a dus pe bătrân înapoi la azil. Eu m-am retras împreună cu Kay Lake Bleichert în dormitor, să facem dragoste. Am lăsat radioul deschis, ca să-mi distragă atenția de la Betty
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
ce înconjurau insula Epidafne, unde regii seleucizi își construiseră palatul. În sălile acelea domnea acum autoritatea romană. Gajus Caesar nimeri deodată într-o lume inimaginabilă. Dinaintea imensei puteri a tatălui său se prezentau personaje în straie colorate și exotice, cu alaiuri pitorești, vorbind limbi de neînțeles. Din punct de vedere uman, nu aveau nimic în comun cu grosolana barbaritas a invitaților sau prizonierilor germani, ce reprezentau o problemă la granițele de miazănoapte ale imperiului. Aici imperiul se învecina cu orașe foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]
-
chițcăie pe la ușă s-o primesc; nu vreau să aud voci externe, nu ies zile Întregi, mă concentrez spre acel Întuneric interior, din care cresc forme de viață, umplând de larmă aerul camerei. „Oh, lucrurile cum șoptesc“, se răsfață În alaiuri vesele, ținându-se unele de altele, Într-o cavalcadă a imaginilor, se lovesc de colțul mesei din greșeală; mă pipăie, mă Îmbrățișează Într-o euforie de neînțeles ca niște ființe vii. Nu trebuie decât să trag storurile, să nu intre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
dormeau În primele ore ale dimineții de duminică; aici, Însă, cu o zi Înainte În calendar și În toate celelalte, Shanghai-ul era gata să Înceapă o nouă săptămînă. O mulțime de jucători Își făceau drum spre stadioanele de jai alai, blocînd circulația pe Bubbling Well Road. O mașină blindată de polție, cu două arme Thompson montate pe o turelă de oțel, deasupra șoferului, trecu prin fața Packard-ului și eliberă drumul. Un grup de tinere chinezoaice În rochii cu paiete se Împiedicară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
unul de altul; șiruri de trăsurici și ricșe, cîte zece În rînd, se atingeau de mașinile care avansau Într-un zgomot continuu de claxoane. Tineri gangsteri chinezi În costume americane strălucitoare stăteau la colțuri de stradă, strigînd cifrele de jai alai. În trăsuricile din fața hotelului Regency, fetele de bar ședeau În haine de blană, cu păzitori lor, ca niște soții elegante așteptînd parcă să fie luate la o plimbare. Întreg orașul ieșise pe stradă, de parcă populația ar fi sărbătorit ocuparea Așezării
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Jim rîse În sinea lui, gîndindu-se că soldatul s-ar putea ridica brusc la cer, pe deasupra capetelor lor. Ajutat de tatăl său, Jim Înălțase zeci de zmeie din grădina de pe Amherst Avenue. Era fascinat de zmeiele dragon, care pluteau În urma alaiurilor chinezești de nuntă și a convoaielor funerare, precum și de zmeiele de luptă Înălțate de pe cheiurile de la Pootung, repezindu-se unele asupra celorlalte, cu linii ascuțite ca lama și Îmbrăcate În sticlă pisată. Dar cele mai bune erau zmeiele care purtau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
În Salt Lake City și În fermele verzi din Împrejurimi. Timpul lui Miss Evans e neprețuit. Această damă deloc acaparatoare a furat un mauvais quart d’heure din cel de care ducea lipsă mesagerul și l-a primit cu tot alaiul pe amicul care, după himera logodnei eșuate, trăsese chiulul la avansurile ei. Zece minute de flecăreală cu Miss Evans sunt prea destule pentru a Întări chiar și curajul cel mai fleșcăit*; Ricardo - fir-aș al naibii să fiu! - a ajuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
-nconjoară Azi Domnul Isus coboară Cântă cerul și pământul Căci s-a întrupat Cuvântul Din Iubire cu iubire Așteptat de omenire Pe sub cerul înstelat Timpul e de colindat Printre fulgii jucăuși Domnul bate pe la uși Vestea bună se pornește Alb alai o însoțește Cerul plânge-n fulgi de nea Și-mi atinge inima
Graiul colindelor by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83258_a_84583]
-
de nor, Pe-albastrul de cer necuprins. Neliniști și frica nespuse, Se-ascund prin cotloane și gem. Prea multe speranțe distruse Mă-ndeamnă, din nou să Te chem. La poalele dealului sumbru, Îmi duc azi al lanțului gând. Găsesc tot alaiul lugubru, În jalea din mine plângând. Sub cruce m-așez chinuită, Triști, ochii mei cată în sus Și-o nouă nădejde se-agită, Șoptind, Îl implor pe Isus: - De vrei, știu că poți împăcarea Cu Tatăl Prea sfânt să-mi
Golgotha mea by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83297_a_84622]
-
de tare că îl prinsese pe fratele ei chiar în momentul în care își trăda țara. Majordomul, cameristele, personalul bucătăriei, șoferul, valetul, lustragiul și toți servitorii au venit imediat în ajutorul ei, urmați îndeaproape de Mildred și Beatrice; și întregul alai, adunat acum în Holul Mare dădea să urce scara pentru a investiga cazul, când Lawrence însuși a apărut, cu tacul în mână, din sala de bilard unde își petrecuse orele de după cină cu câteva partide solitare. Inutil să mai spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Și îl lăsăm așa? întrebă Thomas când ceilalți începură să plece. — O să-l... spăl un pic, dacă vreți. Am ce-mi trebuie în geantă. — Rămân să te ajut, se oferi Dorothy. Am ceva experiență cu cadavrele. Ceilalți coborâră într-un alai tăcut și se adunară în sufragerie, unde Tabitha era din nou absorbită de tricotat, și domnul Sloane ședea lângă ea cu o privirea îngrozită pe față. — Ei bine, spuse Hilary când nimeni altcineva nu dădea semne de a începe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
al cuvântului, sunt sexy. Îți făceam un compliment. —Mulțumesc mult, Jazz. Și eu sunt devastată de costumul tău, i-am întors complimentul. Purta un costum de baie cu imprimeu exotic și avea în jurul gâtului mai multe diamante decât un întreg alai de starlete pe covorul roșu de la Hollywood. Cred că afișa versiunea FdRÎ a genului hippy șic. —Jean-Jacques! îl strigă ea pe băiatul care curăța piscina. Vrei să-i aduci prietenei mele un covoraș? Apoi se întoarse spre mine și adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]