1,678 matches
-
zice orice credincios în Tora. Aceste simboluri asemănătoare cu niște broaște cu mai multe picioare sau scarabei le găsim atît pe tăblița 1 cît și pe iconițele 9 și 11 dar și pe unele medalioane gnostice. Vedem că în povestioara alegorică apare și proorocul mincinos, slujitor credincios al fiarei ce a zburdat cu ,,răutățile” lui pe sub nasul iudeilor în Ierusalim timp de 42 de luni după care au pus ei mîna pe răulean și i-au făcut felul. ,,19,20: Și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
Ioan, a preluat textul menționat, l-a iudaizat, i-a pus ca subiect distrugerea religiei geților din imperiul roman de către tartorul Ambrosie - fiul omului cu limba transformată într-o sabie nimicitoare - adăugînd mai multe ele-mente fabuloase din căpățîna plăsmuitorului, adică alegorice după îndrăcitele făcături, constituindu-se atît ca o apologie a iudeo-satanismului fariseic, cît și un omagiu adus celui care prin veninul și viclenia limbii, a reușit să scoată creștinismul arimin/ariminismul în afara istoriei. Tot în făcătura lui Ioan este menționată
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
lucrarea „Istoria ierglifică” despre care criticii literari au spus că este prima încercare de roman politic-social. Puteți să ne spuneți de ce? DIMITRIE CANTEMIR: Bineînțeles. Este o lucrare care satirizează lupta pentru domnie între partidele boierești din Țările Române. Această luptă alegorică se reflectă printr-o dispută filosofică între două principii, simbolizate de Inorog și Corb. REPORTER: Între anii 1714-1716 ați scris în limba latină „Istoria Imperiului Otoman”. Ne puteți da mai multe detalii despre această lucrare? DIMITRIE CANTEMIR: Această lucrare mai
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
-uncția, structura, amplasarea etc. - Metoda bazată pe comparație utilizează ca operație de bază comparația, prin alăturarea a două sau mai multe -iințe, lucruri, -enomene pentru a stabili asemănările și deosebirile dintre ele. - Metoda inițiată de o parabolă -olosește o istorioară alegorică, cu un cuprins moral sau religios, pildă, sau ca procedeu constând în exprimarea unei idei abstracte prin mijloace concrete. - Metode bazate pe sinteză reprezentată de schemă. În mod obișnuit, limbajul -iind secvențial, eșalonat în timp, in-ormațiile se adaugă pe măsură ce altele
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Cocuta BUNDUC, Liviu RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92838]
-
care poate fi identic cu cel al unui nume comun, de care nu diferă decât prin referirea la un obiect unic (și autoarea exemplifică prin toponime ca Bleak House a lui Dickens sau Wuthering Heights a lui Brontë, prin numele alegorice din The Pilgrim's Progress a lui John Bunyan: my Lord Turn-about/ l'Homme qui fait se retourner, my Lord Time-server/ l'Esclave du temps etc. - precum și prin personaje tip, ale căror nume au valoare denotativă, cum sunt cele luate
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este lovit pe neașteptate de macranthropie, metaforă a "chemării profetice". Mesajul lui Cucoaneș, decriptat cu greu de povestitor, "vox clamantis in deserto" se referă la inutilitatea profețiilor sale. Posibila identificare cu Eliade "într-o încercare de autoportret simbolic (...) ar aproxima alegoric o cotitură interioară, urmare a unei conversiuni mistice sau a unei puternice epifanii în vara anului 1933. În astfel de condiții, eroul s-ar fi retras în el însuși, în munții din suflet, în sinele sau inconștientul său jungian, reprezentându
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
percepției imaginative sau imaginante și, pe de altă parte, ceea ce numim în mod curent imaginarul. Aceasta pentru că atitudinea curentă este de a opune realul imaginarului, irealului, utopicului, sau de a confunda simbolul cu alegoria, exegeza sensului spiritual cu o interpretare alegorică. Or, orice interpretare alegorică este inofensivă; alegoria este o acoperire sau mai degrabă o travestire a ceva care este deja cunoscut ori cognoscibil într-un anumit fel, în timp ce apariția unei Imagini având virtutea de simbol este un fenomen originar (Urphaenomen
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
și, pe de altă parte, ceea ce numim în mod curent imaginarul. Aceasta pentru că atitudinea curentă este de a opune realul imaginarului, irealului, utopicului, sau de a confunda simbolul cu alegoria, exegeza sensului spiritual cu o interpretare alegorică. Or, orice interpretare alegorică este inofensivă; alegoria este o acoperire sau mai degrabă o travestire a ceva care este deja cunoscut ori cognoscibil într-un anumit fel, în timp ce apariția unei Imagini având virtutea de simbol este un fenomen originar (Urphaenomen), necondiționat și ireductibil, apariția
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
italian sfîrșesc prin a triumfa. Dar această influență nu este decît superficială. Peter Brueghel cel Bătrîn, însușindu-și lecțiile italienilor, se întoarce în același timp spre tradiția națională, cu scenele sale țărănești pline de realism și cu simbolurile pînzelor sale alegorice. Răspîndirea artei italiene se face și mai greu în Germania din cauza conflictelor politice și religioase, a naționalismului și a opoziției față de Roma, dar și datorită unei viguroase arte medievale în arhitectură și sculptură (marele panou din spatele altarului al lui Veit
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
secolul al XIV-lea, numiți astfel după numele șefului lor, W. Lollard, ars pe rug la Cologne, în 1322. 29 "Romanul trandafirului" ("Le Roman de la Rose") este un poem din Evul Mediu, ce cuprinde două părți; prima parte, ce povestește alegoric o aventură amoroasă de o grație mai puțin delicată, îl are ca autor pe Guillaume de Lorris; a doua parte, mai lungă și mai didactică, este scrisă de Jean de Meung (secolele XIII-XIV). (vezi Georges Duby, op. cit., pp. 89-128) 30
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
154 Henri d'Alméras, op. cit. Studentul străin (n. trad.) 155 Philippe Labro, op. cit. În franceză, în original Carte du Tendre. Este vorba despre harta unui ținut imaginar inspirat de romanul Clélie al domnișoarei de Scudéry. În această reprezentare topografică și alegorică se regăsesc, sub forma localităților și a drumurilor, diferitele etape ale vieții amoroase, în viziunea "prețioaselor" epocii (n. trad.). 156 American Graffiti, comedie de George Lucas, Statele Unite, 1973. Autoarea face aluzie la eseul Le Mentir vrai din volumul cu același
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
1996. 176 Vezi Edgar Morin, op. cit. Prescurtare de la Club Méditerranée lanț francez de stațiuni de vacanță situate în multe locuri din lume, de obicei exotice. Mulți consideră Club Med ca fiind inițiatorul conceptului all-inclusive în domeniul turistic (n. trad.). Figura alegorică a Republicii franceze. Având înfățișarea unei femei purtând o bonetă frigiană (bonetă purtată în antichitate de sclavii eliberați și adoptată în timpul Revoluției Franceze din 1789-1794 ca simbol al libertății), Marianne încarnează Republica franceză, fiind un simbol al valorilor republicane incluse
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
din Rusia. Paisie a făcut un număr imens de traduceri patristice din greacă în slavonă. În limba română el are doar două traduceri, și anume, „Cuvintele lui Nil Sorski” (din slavonă) și „Deziderie sau Cărare către dragostea lui Dumnezeu”, scriere alegorică cu conținut duhovnicesc a unui anonim spaniol din secolul al XVI-lea, semnat cu pseudonimul El Dezideroso. Versiunea în românește a fost realizată de părintele Paisie după o traducere în slavonă a textului spaniol. O ediție recentă a acestei versiuni
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
primordiale (cum ar fi teama de moarte, de bătrînețe, de decrepitudine, de violență, sexualitate etc.). În orice caz, cele mai interesante filme de groază contemporane (Exorcistul, The Texas Chainsaw Massacre, Carrie, Alien, Shining etc.) au prezentat, adesea într-o formă alegorică și simbolică, atît temerile universale, cît și anxietățile și ostilitățile cele mai profunde ale societății americane contemporane. În subtextul acestor filme se află confuzia și teama oamenilor față de criza economică, de schimbările sociale și culturale, de o frecvență a îmbolnăvirilor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
viață contemporan ca pe surse ale ororii)5. În discuțiile ce vor urma, voi arăta că seria de filme Poltergeist se referă la temerile și sentimentele de insecuritate cu privire la rasă, sex și clasă în societatea contemporană. Voi da o interpretare alegorică acestor filme, întrucît ele dau glas unor temeri adînc înrădăcinate ce sînt explorate mai degrabă în acest tip de filme decît în cele de tip realist. Filmele de groază pot fi considerate un gen reacționar întrucît ele plasează vina pentru
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
clasei de mijloc, oamenii obișnuiți care sînt personajele acestui film. Așadar, în vreme ce E.T. reprezintă o fantezie copilărească centrată pe sentimentul de speranță, Poltergeist reprezintă o sondare a angoaselor universale, dar și a celor specific americane care iau forma unui coșmar alegoric a cărui interpretare ar trebui să ne ofere date interesante cu privire la viața cotidiană în epoca Reagan. Poltergeist prezintă aventurile oculte ale familiei Freeling, care descoperă că locuința sa este construită deasupra unui cimitir al amerindienilor, ale căror spirite cer răzbunare
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
scoțîndu-l prin fereastra dormitorului, iar părinții îl recuperează printr-un efort disperat din mîna elementelor naturii înfuriate. În acest moment, Carol Anne dispare, familia intră în panică și filmul pășește deja pe tărîmul ocultului și alegoriei. Filmul prezintă, așadar, spectacolul alegoric al unei familii unite în fața unor circumstanțe ostile care amenință să o dezmembreze. Această teamă este exprimată de toate scenele de despărțire de pe parcursul filmului; teama de o iminentă dezintegrare a familiei și teama de a părăsi "raiul" reprezentat de
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Cîmpul discursiv al acestui film cuprinde atît discursuri în favoarea ideii de familie, cît și o articulare a temerilor existente privitoare la familie și cămin. Amenințările la adresa securității clasei de mijloc sînt proiectate asupra acestor spirite malefice care servesc drept suport alegoric al forțelor economice care dezbină familiile și cauzează pierderea căminelor și încadrîndu-le într-o mișcare regresivă. După cum am spus, sursa tulburării spiritelor este rezultatul unei decizii a companiei imobiliare (la care este angajat și tatăl) de a-și realiza proiectul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
bine și rău. Calitatea de "bun" se traduce prin apartenența la normalitatea familiei din clasa de mijloc, iar "celălalt" reprezintă clasa muncitoare sau altă rasă, cum ar fi amerindienii din filmele Poltergeist. Din această perspectivă, monștrii amenințători reprezintă în mod alegoric rasa și mișcările de clasă care amenință stabilitatea burghezului mijlociu. O asemenea reprezentare traduce în limbaj cinematografic discursul de orientare conservatoare, cu o notă plină de anxietate, axat pe apărarea valorilor familiei și o anumită stigmatizare a "celuilalt". Un alt
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
se descompune cu o rapiditate și intensitate înspăimîntătoare. Filmele de groază prezintă imagini terifiante ale unei vieți scăpate de sub control și manipulează teama individului de boală, de decădere fizică și de moarte. O secvență remarcabilă din film prezintă în mod alegoric o versiune contemporană a spaimei universale de mutații fiziologice: teama de cancer într-o epocă în care unul din patru oameni cad pradă acestei boli și unul din cinci va muri din cauza ei. Multe dintre filmele de groază contemporane speculează
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
controlul asupra grupului său de credincioși. Din acest punct de vedere, Kane personifică sistemul patriarhal irațional și autoritar caracteristic clasei muncitoare, pe care Steve Freeling trebuie să-l înfrîngă pentru a deveni un bun tată și soț burghez. Din perspectivă alegorică, toate aceste experiențe în care sînt implicate spiritele morților sînt predeterminate, concentrîndu-se asupra mîniei celor morți, cauzată de pîngărirea cimitirului în primul film și a mîniei albilor săraci, în cel de-al doilea. Imaginea membrilor sectei albi săraci izolați în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
este acum amenințată atît de spiritele albilor care doresc să evadeze din dimensiunea spirituală în care se află, dar și de spiritele celor din cimitirul asupra căruia se află locuința familiei Freeling. Cele două filme Poltergeist prezintă, așadar, în mod alegoric, teama că utopia burgheză va fi distrusă de monștrii aparținînd clasei muncitoare sau altor rase. Spiritele apar iarăși ca să bîntuie familia Freeling și, din nou, femeile sînt cele care intră în legătură cu lumea spiritelor. În film apare bunica (interpretată de Geraldine
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
avea totuși cîteva personaje ce rămîneau în narațiune și propunea o sondare a miturilor creștine, în Slacker nu există personaje principale, fiecare "slacker" dispărînd după cele cîteva minute în care narațiunea se concentrează asupra sa, iar filmul evită orice semnificație alegorică sau simbolică. Secvența finală a filmului face aluzie la pelicula lui Godard, One Plus One, înlocuindu-i pe revoluționarii negri din filmul lui Godard cu un "Paul Revere post-modern" (așa cum spune și titlul), conducînd o mașină dotată cu difuzoare și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de a exista pe perete și fotografii ale negrilor. Însă ele sînt cuprinse de flăcări o dată cu peretele, făcîndu-ne să ne întrebăm dacă acest lucru nu ar putea fi înțeles ca un semn al futilității politicii negrilor în epoca modernă, ilustrînd alegoric diminuarea importanței unor figuri precum Molcolm și Martin la momentul actual. În orice caz, interpretarea oferită de conservatorii albi că DRT este ceva "negativ", pentru că avea toate șansele să producă violență și să sporească ura de clasă, nu-și are
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din anii 1920 din Africa). Ei îl desemnează pe fratele Maelcum ca gardian și asistent (o posibilă aluzie la Malcolm X). Profeția de natură religioasă cu privire la sfîrșitul lumii codifică triumful tehnologiei în ipostaza de temă religioasă. Din punct de vedere alegoric, această profeție poate fi interpretată și în acest mod: sfîrșitul lumii înseamnă sfîrșitul modernității, eră în care omul era încă stăpîn sau avea impresia că este stăpîn. De aici încolo, computerele și programele inteligenței artificiale vor fi cele care vor
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]