6,258 matches
-
efectua operații complexe de calcul dar neputând înțelege o glumă sau o ironie. Utilizând concepte abstracte, ordinatoarele nu reușesc să acceadă la înțelegerea acestora în modurile în care reușesc creierul și simțurile umane, capabile de a percepe concretul. Chiar dacă, datorită algoritmilor genetici sau rețelelor neuronale, există programe care interacționează cu mediul, dobândind o anumită autonomie și capacitatea de autoorganizare și de autoreproducere, „inteligența” lor este considerată sterilă și mimetică, lipsită de originalitate creatoare, de conștiință de sine, de dorință sau de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu mecanisme emoționale, comunicaționale sau sociale, în funcție de contextul programării. Fie că sunt parteneri virtuali ai umanului în situații de teleexistență și de teleoperare, fie că sunt sisteme evolutive hibride, autoorganizaționale și autoreproductive, entitățile vieții artificiale sunt create pe baza unor algoritmi care le definesc ontologia și comportamentul. Unul dintre cele mai controversate deziderate ale domeniului îl constituie aplicarea metodologiilor vieții sintetice pentru modelarea funcțiilor creierului, considerat sistemul de procesare informațională „ultim” (vezi Shimohara, 2001Ă. Astfel, se aspiră la realizarea unui creier
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a vieții, una dintre cele mai importante noțiuni în domeniu, mixându-se cu noțiunile complexității, ordinii spontane și interacțiunii autonome cu mediul înconjurător. Numite „ființe simbolice” sau „ființe intermediare” (vezi Quéau, 1989, 1992, 1994Ă, cvasiautonome, având „cvasivieți” și fiind create prin intermediul algoritmilor, de la mașini care „gândesc” la simboluri care „trăiesc”, acestea ilustrează conlucrarea dintre inteligența artificială, imaginea de sinteză și viața artificială. Sunt hibridizări creatoare între modele matematice sau concepte abstracte și senzații fizice, între realități numerice dematerializate și percepții concrete, încarnate
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
acestea ilustrează conlucrarea dintre inteligența artificială, imaginea de sinteză și viața artificială. Sunt hibridizări creatoare între modele matematice sau concepte abstracte și senzații fizice, între realități numerice dematerializate și percepții concrete, încarnate. Viețile artificiale, urmând desfășurarea simbolurilor matematice ale unui algoritm genetic, pot simula comportamente colective, „sociale” și conduite individuale, idiosincratice (vezi Bonabeau și Theraulaz, 1995Ă, sunt capabile să evolueze și să interacționeze cu spațiul virtual și cu lumea realității fizice, să se reproducă și să „moară”. Mai mult decât să
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale vieții artificiale. Crearea de interfețe biocibernetice „empatice”, interactive, în cyberspațiu, este conformă cu orientarea ciberneticienilor înspre științele naturii și ale vieții, astfel că o corporalitate artificial-informațională nu este limitată la un deziderat al cunoașterii, ci urmează un tipar al algoritmilor biologici. Acest model al spațiului Internetului este viața însăși, în măsura în care „formulele” viului sunt traduse în algoritmi matematici: noul om-mașină se supune unei evoluții artificiale, mai degrabă decât selecției naturale, deși locuiește în „biospațiu” (vezi Wark, 2002 pentru utilizarea termenului în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
înspre științele naturii și ale vieții, astfel că o corporalitate artificial-informațională nu este limitată la un deziderat al cunoașterii, ci urmează un tipar al algoritmilor biologici. Acest model al spațiului Internetului este viața însăși, în măsura în care „formulele” viului sunt traduse în algoritmi matematici: noul om-mașină se supune unei evoluții artificiale, mai degrabă decât selecției naturale, deși locuiește în „biospațiu” (vezi Wark, 2002 pentru utilizarea termenului în noi contexte medialeă. În acest mod, se poate vorbi de o reiterare a darwinismului în modelele
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Pentru Lévy, imaginea sintetică oferă percepției modele abstracte, informatizate ale fenomenelor fizice, chimice, biologice, cosmologice etc., modele care poartă cu sine semnul pozitivului (spre deosebire de teoria negativității a lui Paul Virilioă. Întreaga cultură și civilizația însăși sunt operatorizate și convertite în algoritmi astfel încât conținuturile realității sunt considerate a se revărsa în eterul digitalizării. Informatizarea numerică, atât la entuzistul Lévy cât și la pesimistul Virilio, dorește a substitui materia propunând alternativa existenței și a cunoașterii prin mediere tehnologică: exemplul este al realizărilor ontologiei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și conformarea la aliniamente sociale și politice ale puterii monopolizatoare. Ființele virtuale, hibridizări între mașinile Turing și „mașinile dezirante”, între protezele cibernetice și „corpurile fără organe”, dar și între „mașinile viziunii” și virușii electronici, intermediază între finitudinea sau fixitatea unui algoritm computațional și deschiderea specifică unor conectări infinite și instabile. Aceste ființe intermediare refuză o interpretare dialectică și o ierarhizare spinoasă, ieșind din tiparul limbajului binar al determinismului biologic sau al tehnologiilor computaționale. Deși sunt, în principiu, universale, alcătuite din același
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu fondurile alocate; 3) outcomes - eficiența cu care au fost utilizate resursele. Deși stabilirea unei legături clare între rezultate (outcomes) și resurse este un pas crucial, aceasta nu înseamnă că deciziile referitoare la alocările bugetare pot fi reduse la un algoritm. Tipul acesta de decizii va necesita întotdeauna compromisuri care implică alegeri controversate cu privire la valori și priorități. În pofida dificultăților, stabilirea unei legături între resurse și rezultate aduce procesului un plus semnificativ de transparență, raționalitate și responsabilitate. Configurarea acestei conexiuni între outcome-uri
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
căreia Între anumiți termeni ce se raportează unii altora se poate stabili o analogie care are ca fundament prezența acelorași calități În termenii raportați, dar În grade diferite. Metoda a fost exprimată cel mai bine de așa-numitul raționament analogic. Algoritmul acestui raționament este următorul: (1) Gaunilon este cucernic. (2) Gaunilon este călugăr. (3) Călugării sunt cucernici. (4) Alain este călugăr. (5) Alain este cucernic. Așadar, raționamentul se desfășoară sub forma unui polisilogism cu două etape, În care se produc două
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
naște o nouă problemă și o nouă provocare pentru filosofia carteziană: e Într-adevăr nevoie ca de fiecare dată când spiritul se transpune În starea de cunoaștere să Întreprindă o nouă punere la Îndoială a cunoștințelor sale, să reinițieze Întregul algoritm al ajungerii la cunoașterea adevărurilor sigure, certe, sau există o altă posibilitate de „stabilizare”, pe termen lung, a cunoașterii? Devine astfel evident faptul că, În ciuda certitudinilor dobândite până acum, se impune necesitatea unei certitudini fundamentale, necondiționat Întemeietoare a Întregii cunoașteri
Principiile metafizicii carteziene by Ioan Deac () [Corola-publishinghouse/Science/2004_a_3329]
-
urmează a fi atribuit; − regulilor formale de prezentare și depunere a ofertelor/candidaturilor; − condițiilor de participare, eligibilitate și calificare/selecție a ofertanților/ candidaților; − criteriului de atribuire a contractului și, după caz, a ponderilor relative ale factorilor de evaluare sau a algoritmului de calcul; − termenilor comerciali în care se va încheia contractul. Cuprinde trei categorii de cerințe care permit descrierea obiectivă a ceea ce urmează a fi achiziționat: − cerințele formale; − cerințele tehnice; − cerințele financiare. De regulă, AC, prin documentația de atribuire, stabilește o
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
Atunci când controlul este cedat altor persoane sau grupuri, studiul ar putea fi predispus la manipulare și părtinire sau pur și simplu la rezultate nesatisfăcătoare. Cercetătorul ar trebui să păstreze controlul asupra aspectelor esențiale, cum ar fiselecția participanților, elaborarea întrebărilor și algoritmul de analizare. Acest lucru va reprezenta o continuă provocare în medierea focus grupurilor într-un sistem participativ în cadrul comunităților. Pentru mai multe detalii în legătură cu această chestiune, consultați Involving Community Members in Focus Groups (Krueger & King, 1998). • Alte metode pot produce
Metoda focus grup. Ghid practic pentru cercetarea aplicată by RICHARD A. KRUEGER, MARY ANNE CASEY [Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
istorie opresivă, poate că i se pare lipsit de mândrie să spună ce a avut de spus și într-o istorie liberă, în care oricine spune ce vrea. 3. Nu doar raportul cu puterea se schimbă, dar istoria răstoarnă, fără algoritm, ierarhiile instrumentarului artistic. Alexa Visarion pare să fi fost un regizor eminamente dedicat teatrului actorului. Însă anii '90 sunt ai unui teatru în care actorul se supune, până la efasarea personalității lui, marilor viziuni de ansamblu ale regizorilor, adesori simfonizate, iar
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sau inactive, Stuart Kauffman propune imaginarea genomului "ca un computer paralel în care unitățile elementare, genele, iau simultan valorile 1 sau 0 după cum sînt active sau inactive". Chestiunea aplicării modelelor neo-darwiniene la rezolvarea a numeroase probleme e abordată prin folosirea algoritmilor genetici (AG), propusă de John Holland în anii '80. Această metodă își propune să producă o teorie a mecanismelor de adaptare în sistemele naturale și artificiale, adaptarea fiind definită drept "orice proces prin care o structură este modificată progresiv pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
1 pînă ce se obține o soluție acceptabilă pentru problema ce trebuie rezolvată. Eșantioanele aleatorii sunt cele care permit generarea rapidă a unui număr mare de soluții care vor fi evaluate în funcție de problema ce trebuie rezolvată. Lucrurile se petrec ca și cum algoritmul însuși ar genera informație, fără intervenția celui ce a conceput programul sau a unui expert"59. Tehnologia se inspiră astfel, nu din natură, ci din descoperirile și conceptele dezvoltate în cadrul biologiei, mai ales al celei moleculare. Inginerii își în-sușesc vocabularul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
logique de la communi-cation (O logică a comunicării), Points Seuil, 1972. 54 Institutul de cercetare mentală. 55 Viața artificială. 56 Christopher G. Langton, "Editor's Introduction (In-troducerea editorului)", Artificial Life (Viața artificială), 1, 1994, MIT. 57 John Holland, Les algorithmes génétiques (Algoritmii genetici), "Pour la science (Pentru știință)", nr. 179, septembrie 1992. 58 Alain Kauffman și Francesco Panese, Transfert de modèles entre les sciences de la vie et l'informatique: le cas des algorithmes génétiques. Une approche socio-logique (Transferul de modele între științele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
Pentru știință)", nr. 179, septembrie 1992. 58 Alain Kauffman și Francesco Panese, Transfert de modèles entre les sciences de la vie et l'informatique: le cas des algorithmes génétiques. Une approche socio-logique (Transferul de modele între științele vieții și informatică: cazul algoritmilor genetici. O pespectivă sociologică), în Computer Science, Communication and Society, Confe-rence Proceedings (Actele conferinței Știința calculatorului, comunicare și societate), Neuchâtel, Elveția, 22-24 septembrie 1993. 59 Idem. 60 Stefan Hemlreich, Anthropology Inside and Outside the Looking Glass Worlds of Artificial Life
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
valoarea proprie și cea din statul cu valoarea maximă de pe Glob (exemplu: aportul efectivelor militar umane la configurarea potențialului militar va fi 0,25·100·E/Emax). Așadar, formula (3) se transformă în ecuația efectivă de calcul: <formula>. Conform acestui algoritm de calcul, pe Glob există un număr de trei state ce se încadrează în categoria supraputerilor militare de nivel mondial (cu M>40), respectiv S.U.A. (M=83,8 - valoarea cea mai mare de pe Glob, ce dă măsura primei supraputeri militare
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
cadrului didactic de a domina situațiile apărute în clasă și / sau elevii. Aceasta pune dascălul în situația de a ceda, de a se complace, de „a se alia” cu elevii. 4. Strategia bazată pe ritual și rutină: respectând permanent aceeași algoritmi, cadrul didactic devine ușor previzibil; intervențiile acestuia vor fi standardizate și uniformizate. 5. Terapia ocupațională: constituie o alternativă posibilă și eficientă de intervenție în situații de abateri comportamentale. Ea cultivă mișcarea și accentuează dinamica clasei, în special la nivel fizic
Managementul problemelor de disciplină la şcolarii mici by Rodica Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/1651_a_3071]
-
toate gândurile dintr-o privire... Dar dacă nu ai în tine spiritul creației, poți sfârși destul de ușor prin a fi cunoscut pe deplin, atât în privința celor ce-au fost, cât și în privința celor ce vor fi. Comportamentul tău devine un algoritm ușor de dedus și până la urmă vei fi asimilat în conștiința partenerului, care se va obișnui cu tine așa cum s-a obișnuit cu mâncatul unui măr. În limbajul de fiecare zi, aceasta se numește rutină. Odată ce ai intrat în rutină
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
formare a șirului, completează corect cu alte numere; găsește cu oarecare dificultate regula și completează șirul cu 1-2 erori; găsește cu dificultate regula; compară două numere naturale scrise cu același număr de cifre sau cu număr diferit de cifre, justificând algoritmul de comparare; compară două numere scrise cu același număr de cifre , dar întâmpină greutăți la numerele cu număr diferit de cifre; -compară corect doar jumătate din perechile de numere date; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare; scrie corect
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
formare a șirului, completează corect cu alte numere; găsește cu oarecare dificultate regula și completează șirul cu 1-2 erori; găsește cu dificultate regula; compară două numere naturale scrise cu același număr de cifre sau cu număr diferit de cifre, justificând algoritmul de comparare; compară două numere scrise cu același număr de cifre , dar întâmpină greutăți la numerele cu număr diferit de cifre; -compară corect doar jumătate din perechile de numere date; scrie corect numerele în ordine crescătoare și descrescătoare; scrie corect
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
operațiilor -asocierea expresiei Activitate frontală dirijată de învățător Manualul, culegeri de exerciții Activitate individuală Fișă de lucru -Activitate frontală -Observarea sistemică -Probă orală -Analiza fișelor de lucru Evaluare frontalăcu semnul operației adecvate -transpunerea unei situații problemă, în limbaj matematic -utilizarea algoritmului de calcul Sarcini de lucru la tablă Adunarea și scăderea numerelor cu și fără trecere peste ordin Probleme care se rezolvă prin adunare și scădere 1.4 2.4 2.5 3.1 4.1 4.2 4.3 -efectuarea
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]
-
corect -rezolvă problema, o pune în exercițiu, scrie corect schema analitică -rezolvă corect problema -rezolvă doar prin două aflări Rezultatele obținute de elevi la proba inițială au demonstrat că majoritatea elevilor stăpânesc cunoștințele despre operațiile de adunare și scădere, aplică algoritmii operațiilor cu numere naturale (află termenul necunoscut), rezolvă probleme și posedă capacități necesare demersului didactic viitor. Experiența demonstrează că, la clasă, evaluarea continuă trebuie să aibă un rol preponderent formativ. Am căutat astfel să evaluez continuu elevii, interesându-mă progresul
Metode de strategii evaluative by Mihaela Dumitriţa Ciocoiu, Cecilia Elena Zmău () [Corola-publishinghouse/Science/1704_a_3103]