3,286 matches
-
culoarea bătrâneții, Las cu tristețe, banca-nselătoare, Ea nu-mi mai dă, dulceața tinereții. Iar toamna-mi pustiește sufletul, Cel trist și gol, care tânjește după tine, Iubirea-ti tandra mi-o aduce vântul, Însă, îmbrățișarea ta, va ști să mă aline. Referință Bibliografica: Lacrimi de toamnă / Margareta Merlușcă : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2209, Anul VII, 17 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Margareta Merlușcă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LACRIMI DE TOAMNĀ de MARGARETA MERLUȘCĂ în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374331_a_375660]
-
bancă așezată în mijlocul întinderii pustii ce se deschide către orizonturile nesfârșite dimprejur, pe care aripile obosite ale sufletului poposesc, odihnindu-se, extrăgându-și esența propriei liniști, din tăcerea absolută... Valul de speranțe ce inundă marginile abrupte ale propriilor simțiri adeseori alină cu mângâierea stropilor săi, suavi, ca de ploaie de vară, și revigoranți îndelung, netezimea catifelată ce îmbracă inima, al cărei contur se întrezărește ușor în zări, în imaginile ce reflectă în apusuri de soare ritmurile sub care se zbat neîncetat
ÎN TĂCERE, PRIN ANTICAMERA TIMPULUI APROPIAT de CRISTINA P. KORYS în ediţia nr. 2210 din 18 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374329_a_375658]
-
mamă e multă dăruire. Ea din iubire face, un crez adevărat. La sân când poartă pruncul, îl soarbe din privire, Și îi veghează somnul, cu gândul ei curat. În suferință puiul de plânge neîncetat, Sufletu-i de mamă,durerea îi alină, Făcând din noapte ziuă, și iubind adevărat, Mica lui făptură,la sân găsindu-și tihnă. Ea îi conduce pașii, în viață, spre iubire, Spre demnitate, muncă, dragoste de țară, Simțind cum crește omul, sub blânda ei privire, Nu-și mai
SUFLET DE MAMĂ de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374370_a_375699]
-
mă îndeamnă. Și încă o palmă și-ncă una În drumul meu spre Tine urc, Toiagul împovărat de vremi Abia pot ca să-l mai duc. Și lupta încă nu e gata Și nu mă lași ca să renuț, Te rog frumos alină-mi soarta Care mă poartă pe pământ. De ce să lupt eu pentru alții ? De ce pentru ei să mă rog ? Vreau și eu clipe liniștite, Iubirea mea ți-o dau zălog. Aș vrea și eu ca să cunosc Nectarul vieții fără lacrimi
IRONIC DIN TABLOU ZÂMBEŞTE de ANA MARIA BOCAI în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374427_a_375756]
-
Însemnul monetar este proprietatea statului care-l garantează prin banca de emisiune. Distrugerea sa se pedepsește aspru. Pe de ală parte retribuția pentru munca ta reprezintă singurul mod de acoperire al necesităților întregii familii. Dac-l bei, așa să-ți alini necazul, soția și puradeii sunt în pericol să moară de foame. Într-un stat de drept risipire venitului destinat întreținerii este o crimă penală. Ați auzit despre așa ceva în România? Mă îndoiesc Însăși casa în care ai zămislit copii cu
STATUL ŞI POMANA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1398 din 29 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374487_a_375816]
-
sens ,între pământ și cer între stele și noroi ;stele care sunt și ele doar pământ ,materie din materie ,așteptând nu-știu-de-ce ,nu-știu -de -cand ,Duh Sfânt ,așteptând și urlând către un cer mult prea înalt care nu ne mai poate alină ,care nu ne mai poate lipi ochii de stele ,care arar ne mai luminează beznă în care viermuim ,așa cum și în noi rar se mai zbat amintirile culorilor curcubeelor piedute și care și care , cu cât sunt mai pierdute ,cu
LUMINĂ PURĂ de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374512_a_375841]
-
săruta. Și-am să culeg busuioc În bătaia vântului, S-am în dragoste noroc... Badea de nu m-o iubi, Arza-n focul macului, Să nu mai gaseasca-n cale Flori cu-albastru de cicoare, Iar vântul să nu-l aline, Să nu câte pasul lui, Luna doar să îi anine, În ochi,floarea dorului! Referință Bibliografica: DOINA / Cristiana Iliuță : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2286, Anul VII, 04 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cristiana Iliuță : Toate Drepturile
DOINA de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374526_a_375855]
-
ai venit. rătăcești mereu printre culori fără acoperire în aria trăirilor în care învăț încet,încet, să nu mă mai scald. nu. nu dorm. tâmpla dreaptă îmi șoptește o rugă anostă. cea stângă surâde grațios furtunilor iar fulgerul buzelor le alină, arzându-le pieptul cu flăcările verzi ale neînceputului. am obosit. nu. nu am dormit. pulsul mi-e alert printre copitele gândurilor. nu nu dorm. mă gândesc să-mi cumpăr o pânză imensă și-n fiecare clipă de rătăcire să aștern
NU. NU AM DORMIT de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 427 din 02 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/374518_a_375847]
-
deasupra lor strălucea o împletitură de ceară albă și frumos mirositoare, o lumânare pentru Sfintele Sărbători de Paști, cum, pe vremea ei, se ardea la Înviere. Și ușoară ca fugul, și bucuroasă de milostenia Cerului, înțelese că mâna Domnului o alinase pentru ce-i făcuse năprasnicul acela. Până acasă dădu fiecărui om întâlnit câte un ou înroșit să-l aibă de Paște, că-i dar de la Dumnezeu. * Cât mai trăi, în fiecare an de-atunci, Muica Lina găsea în Joia Mare
POVESTE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1563 din 12 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374533_a_375862]
-
Cert mi-e că-ți simt prezența, întâia oară... Pierdut-am Raiul de flori și de lumină Și-n iadul durerii viu suflet ți-am inchis, Printr-o minune timpul iarăși s-a deschis Albastrului de...viorea, de dor m-alină. Senin mi-e gândul ce vine înspre Tine, Nemuritor, murirea clipei n-a învins, Cu mântuirea primăverii l-ai convins Că-n sine-i înflorirea vieții...și-n taine! -Dă-mi, Doamne, taina visului cu "ochi deschiși" Să-ndrăznesc a mă
ALBASTRU DE...VIOREA de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374570_a_375899]
-
descopere cu ochii lui cum olarii hurezeni, precum și cei veniți din întreaga țară, mânuiesc gaița și cornul pentru încrustarea în smalț a valului, a spiralei, a șarpelui și a cocoșului, motive deja recunoscute în lume. Așa ajunseseră bunicii să-i aline dorul de ei o sâmbătă și o duminică de iunie! -A! Te-ai trezit?! se arătă surprins bunicul Zain. Mai răscoleam și noi printre amintiri... -Cum adică?! zise copilul încurcat... Cum răscoleați? Și Bunu se porni pe-un râs ștrengăresc
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
kilometri pe distanța Șișești Drobeta - Turnu Severin a participat împreună cu cobza sa și a susținut un recital de cântece populare românești, zise din adâncul inimii cu o voce melodioasă și răsunătoare “Doru mieu e numai dor”. Profesoara de limba română Alina Ileana Popescu a interpretat un cântec de dragoste interzis în comunism. Sărbătoarea Dragobetului, așa cum a fost ea concepută la Ploiești, a reușit să transmită vigoarea unui filon folcloric ancestral și complexitatea unui sentiment universal în multitudinea formelor sale de imortalizare
DRAGOBETELE SĂRBĂTORIT LA MUZEUL DE ARTĂ, PLOIEŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373346_a_374675]
-
Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului Doamne, Închide-mă-n floare să pătez iubirea de culori. Ascunde-mă-n mare să mângâi trupul țărânii cu valuri. Presară-mă-n vânt să alin patima cu adieri. Scrie-mă-n cuvânt să sting așteptarea cu înțelesuri. Doamne, închide-mă-n floare ascunde-mă-n mare presară-mă-n vânt mă scrie-n cuvânt! *** Referință Bibliografică: Rugă / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
RUGĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373379_a_374708]
-
vom reuși să mergem. Ĩn câteva zile, într-adevăr primiseră toți acordul. De la Rectorat și-au ridicat biletele de hotel și foile de drum pentru transportul cu trenul. Ne întâlnim la zece seara, pe peron, lângă “Biroul de Informații“, stabili Alina. Să călătorim împreună. Ĩn ce vagon aveți locul? întrebă Andreea pe Ema și Naranbaatar. Ĩn vagonul doi, locurile 92 si 94! răspunse tânăra. Și tu? Tot în doi, dar în alt compartiment. Trebuie să facem schimb cu ceilalți călători, să
“PENTRU O IUBIRE, PÂNĂ LA CAPĂTUL PĂMÂNTULUI“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373341_a_374670]
-
dau citadinul născut din visu-mi rural Și pavajul, în schimbul potecii străjuită de iarbă. Își dau scrâșnet de roți, în loc de durluit de caval Și-o năzuință de care nimeni n-are habar sau întreabă. Te-ascund în flori de cactus, te-alin în ierbi volante, Te strâng la piept în album de poze alb-negru. Sleiesc fântâna uitată, cu visuri sfărmate, Împiedic rutina și rana să fie perpetuu integre. Mă aflu la poarta la care trubadurii nu se opresc. Poet al tăcerii târzii
VERSURI (2) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373395_a_374724]
-
acum eu știu De râsul vesel și zglobiu Zburdând prin lanu”-nsângerat, Al fetelor de măritat! Să îți mai spun, de ce mi-e dor Mi-e dor de susur de izvor, De apă rece, cristalină Fiori mă trec, dor îmi alină. Referință Bibliografică: De ce mi-e dor / Cornelia Neaga : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2270, Anul VII, 19 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Cornelia Neaga : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DE CE MI-E DOR de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2270 din 19 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373476_a_374805]
-
m-a părăsit puterea, Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul... Greoi, șchioapătă trupul, mi-a ostenit călcâiul, De greul suferinței prind să-mi scrâșnească dinții, Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiul Și nu-mi alină chinul nici rugile, nici sfinții. Referință Bibliografica: Durerii / Emilia Amăriei : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2315, Anul VII, 03 mai 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Emilia Amăriei : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
DURERII de EMILIA AMARIEI în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/373510_a_374839]
-
încinse Tot mai aprig le difuză... Arde-n val de foc natura, Dogorește-ntreg Pământul... Obosit și stors de vlagă Abia mai adie....Vântul... Doar spre seară....mai încolo, După ce-a parcurs distanța... Se mai potolește dorul Și-l alină un pic...speranța.... E aolo.... MAREA albastră... Doar un pas și-o va atinge.... Vicleană cursă a pasiunii... L-a atras.....și-acum...ÎL STIGE! Referință Bibliografică: STROPI DE SOARE / Ada Segal : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1692, Anul
STROPI DE SOARE de ADA SEGAL în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373535_a_374864]
-
cărei cântece le fredonam în copilărie și pe care le-am preluat mai târziu în repertoriul propriu, a fost un idol. La ce festivaluri ai participat? „Maria Tănase”, de la Craiova, „Maria Lătărețu”, de la Târgu-Jiu, „Șezătoarea”, de la Fălticeni, „Alină-te dor, alină”, de la Cicărlău, Maramureș ,,Cântecele pădurenilor”, de la Ghelari, Hunedoara, „La izvor de cânt și dor”, de la Lipova, „Toamna muzicală bacăuană”... și altele. Nu ai evidențiat ce roade ai cules pe aceste scene... La Festivalul Concurs „Cântecele pădurenilor”, organizat în 1994 de către
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
ai neamului românesc și nu numai, ci și reputați oameni de cultură și artă, jurnaliști... Din 1998 sunt redactor la Radio România Internațional. Realizez aici emisiuni muzical-folclorice și de divertisment pentru românii din diaspora, pe care îi ajut să-și aline dorul de acasă, să se regăsească uneori cu familia și prietenii, iar audiența este într-o continuă creștere. Cea mai cunoscută și îndrăgită emisiune de la Radio Romania Internațional, realizată de către mine este „Zi-le d-alea, d-ale noastre”. Din
CĂTĂLIN MAXIMIUC CÂMPULUNG MOLDOVENESC, O INIMĂ, UN GLOB ŞI O LUME DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373534_a_374863]
-
mult, Și-aproape am uitat Cum mai arată satul. Dar cred că s-a schimbat... Mi-aduc aminte, mamă, Și-mi vine-acum în gând, O doină ce-o cântam Pe uliță mergând: Doină, doină, cântec lin, Eu cu tine mă alin, Cu cântecul cucului, Și cu umbra bradului. Cu apa izvorului, Dau potolul dorului, Doină, doină, pui de cuc, Eu din sat n-o să mă duc. Și am plecat, vezi bine, Ca pasărea străină, Dar mă gândesc la tine, Măicuța mea
ÎȚI SCRIU..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373604_a_374933]
-
Și turma de mioare. Să văd cum zburdă mieii Pe pajiștea mănoasă, Mi-e dor și tare-aș vrea , Să vin, măicuță-acasă. Și poate, într-o zi, Va fi cum este vrerea, Dar până-atunci, cu doina, Am să-mi alin durerea... Doină, doină, cântec lin, Eu cu tine mă alin....... Referință Bibliografică: ÎȚI SCRIU..... / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul VI, 17 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
ÎȚI SCRIU..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373604_a_374933]
-
pajiștea mănoasă, Mi-e dor și tare-aș vrea , Să vin, măicuță-acasă. Și poate, într-o zi, Va fi cum este vrerea, Dar până-atunci, cu doina, Am să-mi alin durerea... Doină, doină, cântec lin, Eu cu tine mă alin....... Referință Bibliografică: ÎȚI SCRIU..... / Flori Bungete : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1995, Anul VI, 17 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Flori Bungete : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
ÎȚI SCRIU..... de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 1995 din 17 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373604_a_374933]
-
m-a părăsit puterea, Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul... Greoi, șchioapătă trupul, mi-a ostenit călcâiul, De greul suferinței prind să-mi scrâșnească dinții, Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiul Și nu-mi alină chinul nici rugile, nici sfinții. Citește mai mult Nu mă-ncolți, durere, oasele nu-mi străpungeCu mii și mii de ace, cu săbii și pumnale,Îmi irosești tot harul și timpul nu-mi ajungeSă oblojesc rănirea și junghiurile tale.Nu
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]
-
vlaga, m-a părăsit puterea,Iar vechea mea cărare nu-mi recunoaște pasul...Greoi, șchioapătă trupul, mi-a ostenit călcâiul,De greul suferinței prind să-mi scrâșnească dinții,Mi-e plin de spini, de cuie și sârme, căpătâiulși nu-mi alină chinul nici rugile, nici sfinții.... V. E CEAS DE SĂRBĂTOARE, de Emilia Amariei , publicat în Ediția nr. 2292 din 10 aprilie 2017. E timpul pentru muguri și plânsete de miei- Ce mor doar pentru plata amarelor păcate, Oricât ar fi
EMILIA AMARIEI [Corola-blog/BlogPost/373515_a_374844]