1,413 matches
-
această tentativă de îndoctrinare de legăturile reale ale populației. Puteau exista legături între persoane ce nu se cunoșteau, atîta vreme cît nu exista print-capitalismul97, dacă ar fi să preluăm expresia lui Benedict Anderson, fie numai la nivelul popularizării prin jurnale, almanahuri,cărți școlare și romane populare al căror impact nu s-ar mai fi limitat doar la elite. Trebuie să admitem că și în Spania, ca și în altă parte, identitatea politică colectivă ar fi rămas, în lipsa imprimatelor ieftine, circumscrisă cercului
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de natură salvate oarecum de aparatul de filmat a lui Costache Ciubotarul, nu evită cele mai penibile clișee ce se pot Închipui. Am avut deci dreptul la panoplia completă a imaginilor ce denaturează o spiritualitate autentică În favoarea unui folclor de almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor care alcătuiesc volumul Monicăi Lovinescu se referă la scena culturală franceză, surprinzînd de cele mai multe ori evenimentele publicistice care marcau Într-un fel sau altul fie momentul desolidarizării unor intelectuali
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Literatura Română în Bucovina. Se numără, de asemenea, printre întemeietorii și principalii colaboratori la „Foaia Soțietății pentru Literatura și Cultura Română în Bucovina”, pe care a condus-o din iulie 1866 până în decembrie 1869. În coloanele acestei reviste, precum și în „Almanahul Societății Academice Social-Literare «România Jună»”, „Arhiva”, „Candela”, „Familia”, „Gazeta Transilvaniei”, „Vatra” ș.a. i-au apărut cronici și articole, studii de istorie, de lingvistică și istorie literară, studii și culegeri de folclor. Cunoscut și apreciat, S. va fi ales în 1866
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289526_a_290855]
-
Culturale „Lucian Blaga” și a Asociației Sindicale a Scriitorilor din Cluj-Napoca. Debutează la revista „Vatra” în 1980, cu traducerea din italiană a povestirii Canis sapiens de Lino Aldani. Colaborează cu traduceri la „Steaua”, „Tribuna”, „Napoca universitară”, „Convorbiri literare” și la almanahurile „Anticipația”, „România literară”, „Clujul literar și artistic”, „Domus” ș.a. Publică primul volum de traduceri, Noapte bună, Sofia de Lino Aldani, în 1982. Urmează transpuneri din scrierile lui Enzo Siciliano și Luigi Malerba ș.a. În general, manifestă preferințe pentru literatura de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288559_a_289888]
-
sub drapel, București, 1979; Dulcile și uneori ciudatele aventuri ale unui reporter, București, 1981; Sonete, București, 1983. Traduceri: Walter Nowotny, Eu scriu împotriva lupilor, Iași, 1980. Repere bibliografice: I. Sîrbu, „Valea Fierului”, „Iașul nou”, 1953, 3-4; Ion Mihăileanu, „Valea Fierului”, „Almanahul literar”, 1953, 24 decembrie; Georgeta Horodincă, „Valea Fierului”, RMB, 1954, 2 881; Mihai Gafița, Eroii unei mari bătălii, „Tânărul scriitor”, 1954, 1; Mihai Gafița, Oameni care nu se frâng, GL, 1954, 7; Mircea Drăgan, Imaginea cinematografică a scenariului literar, CNT
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290548_a_291877]
-
artei. În 1948 pregătește un volum de poezii suprarealiste la Editura Fundațiilor Regale, volum care, în urma desființării editurii, nu va mai ajunge să fie tipărit. În 1950, la un an după absolvirea facultății (1949), este angajat secretar de redacție la „Almanahul literar”, unde lucrează împreună cu Victor Felea, Dumitru Micu, Aurel Rău ș.a. În 1952 este numit redactor-șef al aceleiași reviste, devenită, din 1954, ca urmare a propunerii membrilor redacției, „Steaua”, funcție pe care o va deține până în 1959. Ca responsabil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285529_a_286858]
-
la „Timpul” (1940-1943), reia conducerea paginii culturale și trece în aceeași calitate la „Ecoul” (1943-1944), cotidian condus de Mircea Grigorescu. După război lucrează la „Scânteia” și la „România liberă” (1944- 1946), e redactor-șef la „Revista literară” (1947), ulterior la „Almanahul literar” din Cluj (1949-1952), după care se retrage din presă până la mijlocul anilor ‘60. Acum inițiază, cu o pasiune irepresibilă, „Povestea vorbei”, supliment al revistei „Ramuri” (1966-1969). Animator literar de vocație, și-a dedicat o parte însemnată a activității descoperirii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288691_a_290020]
-
ALMANAHUL SOCIETĂȚII DE LECTURĂ „PETRU MAIOR”, publicație apărută la Budapesta între 1901 și 1918, și la Cluj din 1919 până în 1929, în subtitlu precizându-se că periodicul este „al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
la Cluj din 1919 până în 1929, în subtitlu precizându-se că periodicul este „al societăților pe facultăți și al cercurilor studențești regionale din Cluj”. După Unire, vechea societate de lectură a studenților români de la Budapesta devine „Centrul «Petru Maior»”, iar almanahul reunește strădaniile tinerilor cărturari pentru ridicarea culturală a neamului. În anul inaugural, într-o Prefață semnată de „comisiunea literară”, se afirmă că ideea editării acestei publicații datează încă din 1885, la 25 de ani de la înființarea Societății, când scriitorii români
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
de „comisiunea literară”, se afirmă că ideea editării acestei publicații datează încă din 1885, la 25 de ani de la înființarea Societății, când scriitorii români intenționaseră să-și dea concursul în vederea scoaterii la lumină, din cinci în cinci ani, a unui almanah care să facă „cinste societății și neamului”. Primul număr, apărut abia în 1901, primește aviz favorabil din partea membrilor grupului academic, pentru publicarea istoricului societății. Partea literară cuprinde versuri de Zaharia Bârsan, Teodor Murășanu ș.a., proză de I. Agârbiceanu (În sat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285296_a_286625]
-
Fără nici o intenție critică sunt promovate sofisme și în textele care făceau reclamă adecvată publicațiilor sale umoristice. Astfel, pe coperta minusculului săptămânal "Claponul" se preciza printr-un truism: "Foiță hazlie și populară. / Apare când ese de sub tipar", iar pe coperta almanahului "Calendarul Claponului", care apare la 20 noiembrie 1878, se anunța contradictoriu: Oricine va da / 50 de bănuți / Va căpăta acest almanah / gratis." Astfel încât, putem să departajăm cu ușurință cele două tipuri de discurs, al autorului și al personajelor pe care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
săptămânal "Claponul" se preciza printr-un truism: "Foiță hazlie și populară. / Apare când ese de sub tipar", iar pe coperta almanahului "Calendarul Claponului", care apare la 20 noiembrie 1878, se anunța contradictoriu: Oricine va da / 50 de bănuți / Va căpăta acest almanah / gratis." Astfel încât, putem să departajăm cu ușurință cele două tipuri de discurs, al autorului și al personajelor pe care le-a creat, în funcție de criteriul intenționalității în stârnirea efectului comic de limbaj. Acestea fiind spuse, să urmărim diferențiat traseul pe care
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
nr. 7-12, aprilie-iunie, 2009, p.3, p. 24. George, Alexandru, "I.L. Caragiale în lumina interpretărilor reducționiste, România literară, nr. 11, 1990. Grigurcu, Gh., "Evocându-l pe Eugen Barbu", în România literară, nr. 51-52, 2004. Herescu, N. I. , Neschimbătorul Caragiale, publicat în Almanahul ziarului "America", 1961, pp. 245-255, reprodus în Herescu, N. I., Dreptul la adevăr publicistica exilului, Ediție îngrijită și prefată de Nicolae Florescu, Editura "Jurnalul literar", 2004, pp. 174-179. Ilie, Loredana, "Comicul absurdului la Caragiale", Annales Universitatis Apulensis, Philologica, Tom 1, Alba
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
I.L. Caragiale, E.S.P.L.A., București, 1952, p. 211. 27 I. L. Caragiale, Opere, ediție critică de Al Rosetti, Șerban Cioculescu, Liviu Călin, vol. 2. Momente, schițe, notite critice, Editura pentru Literatură, București, 1960, p. 298. 28 N. I. Herescu, Neschimbătorul Caragiale, publicat în Almanahul ziarului "America", 1961, pp. 245-255, reprodus în Herescu, N. I., Dreptul la adevăr publicistica exilului, Ediție îngrijită și prefață de Nicolae Florescu, Editura "Jurnalul literar", 2004, p. 178. 29 Merită remarcată întâietatea lui Titu Maiorescu și în privința raportului dintre arta caragialiană
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dar mai ales promovarea scrisului și culturii în Basarabia, apărarea demnității celor ce conlucrează la această acțiune, precum și la punerea în valoare a forțelor literare locale din trecut și prezent, la afirmarea valorilor scrisului basarabean, prin introducerea lor în manuale, almanahuri etc., prin încurajarea inițiativelor menite să contribuie la propășirea literaturii în Basarabia ș.a.m.d. Se punea și problema înființării unei edituri locale, iar Pan Halippa, președintele comitetului de conducere, întreprinde demersuri la București pentru obținerea banilor necesari. Adunarea generală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289771_a_291100]
-
lipsită de originalitate, inferioară literaturii. Semnificațiile sunt clar depreciative. Chiar dacă această formă de literatură își are originile în literatura populară, se disociază net de aceasta. Cuprinde sfera publicațiilor ocazionale, neselective, de mare cantitate, cu circulație în afara circuitelor culte, academice, „oficiale”. Almanahul, calendarul, literatura de colportaj a cărților populare, anonime, de difuzare populară, spontană, necontrolată, sunt genurile clasice, tipice ale acestei literaturi. Dezvoltarea presei are urmări directe și esențiale asupra literaturii de masă. În jurnal ea ocupă spațiul foiletonului. Apare o nouă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
Dumitru Radulian din Quevedo, Mircea Oprită din Du Fu, Marian Papahagi din Eugenio Montale. Ioana Parau propune o versiune românească a unei proze de mai mari dimensiuni, aparținând lui Edgar Wallace, Enigmă cheii de argint, titlu care devine și genericul almanahului. Pot fi, de asemenea, citite notele de călătorie în Turcia ale lui Petre Bucșa, aforisme celebre culese de Ștefan Blăjan și epigrame de Vasile Lângă. D.B.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285280_a_286609]
-
1907; Povești, Sibiu, [1908]; Noi - și ceilalți români, Sibiu, 1909; Ardealul, vol. I: Ținuturile de pe Olt, vol. II: Ținuturile de pe Mureș, Brașov, 1911-1913. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 588; Silvestru Moldovan, „Almanahul scriitorilor de la noi”, 1914, 111-118; Vasile C. Osvadă, Un vrednic gazetar ardelean: Silvestru Moldovan, „Almanahul presei române”, 1926, 82-84; Petrea Dascălu (Ion Agârbiceanu), Amintiri recunoscătoare, LU, 1935, 46; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Dicț. lit. 1900, 585; Dicț
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
Olt, vol. II: Ținuturile de pe Mureș, Brașov, 1911-1913. Repere bibliografice: Andrei Bârseanu, Istoria școalelor centrale române gr. or. din Brașov, Brașov, 1902, 588; Silvestru Moldovan, „Almanahul scriitorilor de la noi”, 1914, 111-118; Vasile C. Osvadă, Un vrednic gazetar ardelean: Silvestru Moldovan, „Almanahul presei române”, 1926, 82-84; Petrea Dascălu (Ion Agârbiceanu), Amintiri recunoscătoare, LU, 1935, 46; Ion Breazu, Literatura „Tribunei” (1884-1895), DR, 1934-1935; Dicț. lit. 1900, 585; Dicț. scriit. rom., III, 271-272. C.Bz.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
și când umblau prin case vorbe șui și viermănoase» (...)”. POEZIA - APARIȚII EDITORIALE Și în acest an avansul editorial al prozei este mult mai mare decât al poeziei. Debutează editorial un singur poet: Ion Brad cu poemul Cincisutistul, publicat anterior în Almanahul literar din Cluj. De altfel, după modelul lui Dan Deșliu Lazăr de la Rusca, era la modă publicarea în pachete, variind între 40-80 de pagini, având un preț de până la 3 lei, a unui singur poem. Două asemenea pachete i se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
versuri pentru noua Constituție. Mișcându-se într-un perimetru editorial atât de restrâns, receptarea critică a poeziei - așa cum răzbate din presă - este și ea mult diminuată. În Contemporanul, de pildă, pe tot parcursul anului, găsim o singură cronică literară: în Almanahul literar de la Cluj, așijderea; mai multe informații despre nivelul liric al anului găsim în Viața românească. De altfel, cu o singură excepție, comentariile pe marginea volumelor de versuri ale anului s-au înscris în clișeul deja bine cunoscut nouă: „poezii
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
stârnit în legătură cu un volum apărut în anul precedent, semnat de Eugen Frunză. UN POET APĂRAT: EUGEN FRUNZĂ Ne amintim că, în campania împotriva diferitelor - „isme” care bântuiau lirica vremii (schematism, formalism, idilism, obiectivism etc.) susținută în anul precedent îndeosebi de Almanahul literar din Cluj, o serie de exemple ilustrative pentru atari manifestări - ca și pentru altele: neglijență stilistică, manierism - erau și din poeziile lui Eugen Frunză. Ceea ce părea atunci supărător, chiar în cazul unor poezii publicate în gazete, îi apare și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
-se, doar această reluare. Oricum, presa nu mai menționează altele. ALTE VOLUME DE POEZII Să ne oprim în cele ce urmează asupra câtorva volume de poezii apărute în acest an. Stelele păcii, de Mihu Dragomir este comentat atât în paginile Almanahului literar 16 de la Cluj, cât și în Contemporanul 17. Să aflăm din revista bucureșteană în ce constă aportul acestui harnic poet veteran la dezvoltarea „poeziei luptătoare” inspirate din actualitate: „Numeroase poezii din placheta Stelele păcii exprimă sentimentele oamenilor muncii înaintați
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poet în efortul său vizibil de a răspunde, prin arta sa, celor mai importante probleme pe care momentul de față le pune oamenilor muncii.” Cincisutistul, poemul cu care debutase în volum Ion Brad a fost publicat întâi în revista clujeană Almanahul literar sub titlul Cântec pentru Gabor Cincisutistul, a fost deseori lăudat, după cum am menționat la momentul potrivit. Cu toate că, în ansamblu, autorul reușește să facă din creația sa o armă de luptă eficientă, „stimulând ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare”, poemul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scrie Lucian Raicu 18, din a cărui cronică reproducem câteva pasaje: „Volumul recent apărut are meritul de a fi renunțat la o serie de elemente de balast care întunecau conținutul de idei al poemului în prima sa versiune publicată în Almanahul literar de la Cluj. Urmărind modificările survenite, apare limpede conștiința artistică a poetului, grija sa față de creație, respectul pentru cititor (...). Din zugrăvirea ciocnirii încleștate a claselor pe care autorul știe să o surprindă în câteva scene convingătoare, prin zugrăvirea unor momente
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]