1,927 matches
-
și variatelor vestigii arheologice datând din diferite etape ale perioadei istorice menționate, s-a reușit să se precizeze astfel mai clar, nu numai difuziunea lor geografică, ci și delimitarea zonelor de locuire preferențiată ale autohtonilor sau ale diferitelor grupuri de alogeni stabilite temporar aici. Așa cum am mai amintit se constată că, în zonele de podișuri și platouri submontane locuirea autohtonă este prioritară, în timp ce marea majoritate a urmelor de viețuire alogenă se concentrează mai ales în jurul unor vaduri principale ale râurilor mai
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
zonelor de locuire preferențiată ale autohtonilor sau ale diferitelor grupuri de alogeni stabilite temporar aici. Așa cum am mai amintit se constată că, în zonele de podișuri și platouri submontane locuirea autohtonă este prioritară, în timp ce marea majoritate a urmelor de viețuire alogenă se concentrează mai ales în jurul unor vaduri principale ale râurilor mai mari sau în văile mai largi ale cursurilor de ape din câmpie. Nomazii, a căror ocupație principală era creșterea vitelor mari au preferat zonele de stepă din interfluviul Prut-Nistru
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
erau colective, aparținătoare întregii comunități. Apreciind că, în medie o familie era compusă din 3-4 membri, numărul total al locuitorilor unui sat varia între 80-150 de indivizi, însă în condițiile de viețuire adesea precare, determinate în unii ani de invaziile alogenilor sau calamități naturale, la acestea adăugându-se și mortalitatea infantilă și media de viață redusă sau alți factori, ponderea demografică putea fi chiar mai mică în unele comunități. Numărul mai mare al membrilor unui sat putea oferi în multe situații
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de Carpați, ca și în cea mai mare parte a Transilvaniei și Banatului a fost documentată cultura de tip provincial romanic în conținutul căreia, pe lângă elementele prioritare locale de veche tradiție geto-dacică și romană, au fost precizate și unele influențe alogene, sarmatice și gotice. În secolele VI-VII d. Hr. pe întreg teritoriul de la nordul Dunării de Jos sunt atestate aspecte de cultură materială înrudite între ele, cum sunt cele de tip Bratei, Cireșanu, Ipotești-Cândești și Costișa-Botoșana-Hansca, iar pentru secolele următoare
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
Numeroase morminte etalează trăsături creștine, dovadă că noua religie se impusese treptat și în ceea ce privește ritul de înmormântare. În aceste necropole se întâlnesc însă și complexe funerare cu elemente de ritual păgân, pe care unii specialiști le-au pus pe seama unor alogeni acceptați în comunitățile locale, dar nu este exclus ca ele să aparțină și unor indivizi autohtoni încă necreștinați. În ceea ce privește religia creștină s-a constatat, pe baza numeroaselor și variatelor vestigii specifice scoase la iveală, datând mai ales cu începere din
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
de origine străină admis în sânul comunității (prin căsătorii, adopțiuni etc.), să devină autohton, să învețe limba satului, să accepte obiceiurile, credința creștină și organizarea lui social-economică și administrativă. Această trăsătură a creat condiții prielnice desfășurării procesului de asimilare a alogenilor de către autohtoni, constituind astfel unul dintre cele mai eficiente modalități pentru satele romanice și vechi românești de a supraviețui vremurilor vitrege ale marilor migrații. Superioritatea satelor romanice și vechi românești față de comunitățile alogenilor pătrunși în spațiul carpato-dunărean, care conservau încă
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
condiții prielnice desfășurării procesului de asimilare a alogenilor de către autohtoni, constituind astfel unul dintre cele mai eficiente modalități pentru satele romanice și vechi românești de a supraviețui vremurilor vitrege ale marilor migrații. Superioritatea satelor romanice și vechi românești față de comunitățile alogenilor pătrunși în spațiul carpato-dunărean, care conservau încă puternice trăsături gentilice, este bine dovedită și de structura organizatorică autohtonă, care s-a păstrat aproape neschimbată, secole de-a rândul. Potrivit acestei structuri organizatorice, satul autohton era condus de întreaga colectivitate, care
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
echivoc existența unor posesori de bunuri deosebite și desigur cu o importanță socială și economică aparte, din rândul cărora s-au recrutat juzii și cnezii. În contextul unei recrudescențe a pericolelor apărute ca urmare a intensificării unor noi invazii de alogeni, către sfârșitul primului mileniu d. Hr. dar și ca o consecință directă a existenței unei categorii sociale aparte a fost posibilă și construirea în unele zone a unor puternice cetăți fortificate cu valuri de pământ, palisade și șanțuri deapărare, ridicate
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
unor grupuri de migratori se intensificau, afectând direct zonele în care se instalau temporar, fiecare sat și în ansamblul lor uniunile de obști se organizau în așa fel încât să poată supraviețui vicisitunilor apărute oferind, ca urmare a eforturilor colective, alogenilor cu care veneau în contact, o parte din surplusurile de bunuri pe care le realizau individual sau în comun (cereale, vite, produse meșteșugărești). În aceste condiții, procesul de stratificare social-economică din sânul obștilor sătești se derula mai lent sau chiar
Prelegeri academice by DAN GH. TEODOR () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92375]
-
teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu 1
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu 1. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că “în împrejurimile Bucureștiului, s-au creat
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
teritoriale și prăbușirea vechilor valori, au dus la o alunecare a sentimentelor naționale spre xenofobie. Regimul politic instaurat odată cu venirea la putere a generalului Antonescu și intrarea țării în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu. În
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în orbită politica și ideologica a Germaniei hitleriste au transformat măsurile împotriva alogenilor într-o politică de stat. Politica de “românizare”, adică de promovare a elementelor românești, în toate compartimentele vieții economico-sociale și de îngrădire, chiar de excludere, a elementelor alogene, în primul rând a evreilor, este definitorie pentru caracterul regimului Antonescu. În Consiliul de Cabinet, din 7 februarie 1941, generalul Ion Antonescu aborda tema mahalalelor, “aspect foarte dureros al vieților noastre”, susținând că “în împrejurimile Bucureștiului, s-au creat mahalale
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
în onoarea profesorului Leonid Boicu, Iași, Editura Junimea, 1994. Idem, Alexandru Ioan Cuza în conștiința posterității, Iași, Editura Junimea, 2001. Idem, " Situația evreilor din Principate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza", în Modernizare și construcție națioanală în România, rolul factorului alogen, 1832-1918, Iași, Editura Junimea, 2002. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, coord. Ladislau Gyemant si Lya Benjamin III-2, București, Editura Hasefer, 1999. Kogalniceanu, Mihail Chestiunea israelită înaintea Adunării generale a României din 1864, București, 1879. Idem, Discursuri parlamentare
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
politică contimporană, București, Tipografia Modernă Gregorie Luis, 1889. Văcărescu, Theodor, "Venirea în țară a Regelui Carol", în Convorbiri Literare, nr. 10, octombrie, an XLVIII, București, 1914. Vitcu, Dumitru, Ivănescu, Dumitru, Turliuc, Cătălin, Modernizare și construcție națională în România. Rolul factorului alogen, 1832-1918", Iași, Editura Junimea, 2006. Vîrtosu, Emil, "Napoleon Bonaparte și dorințele moldovenilor la 1807", în Studii. Revista de Istorie, nr. 2, București, Editura Academiei, 1965. Vlad, Lauențiu, Conservatorismul românesc, concepte, idei, programe, București, Editura Nemira, 2006. Volovici, Leon, Ideologia naționalistă
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 76. 168 Apostol Stan, op. cit., p. 93. 169 Ibidem, p. 94. 170 Nicolae Suțu, op. cit., p. 344. 171 Dumitru Ivănescu, "Situația evreilor din Principate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza", în Modernizare și construcție națioanală în România, rolul factorului alogen, 1832-1918, Iași, Editura Junimea, 2002, p. 119. 172 Ibidem. 173 C.C. Giurescu, op. cit., p. 248. 174 Ibidem, p. 242. 175 Corespondența lui Mihail Kogălniceanu,... pp. 122-123. 176 Corespondența familiei lui I.C. Brătianu, ... p. 25. 177 Vasile Russu, "Monstruoasa coaliție", în
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
p. 60. 578 Victor Neumann, op. cit, p.169. 579 Carol Iancu, op. cit, vol II, p. 20. 580 Dumitru Ivănescu, "Situația evreilor din Principate în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza", în Modernizare și construcție națională în România. Rolul factorului alogen, 1832-1918, coordonatori Dumitru Vitcu, Dumitru Ivănescu și Cătălin Turliuc, Iași, Editura Junimea, 2002, p. 117. 581 Ibidem. 582 Carol Iancu, op. cit, vol. I, p. 62. 583 Victor Neumann, op. cit, p. 206. 584 Carol Iancu, op. cit., vol. I, p.
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
polonezi, evrei, în nr. 417, 15 aprilie 1866, p. 85. 596 Dezbaterile Adunării Constituante din 1866 asupra constituției și legii electorale din România, publicate de Al. Pencovici, București, Tipografia Statutului, 1883. 597 Modernizare și construcție națională în România. Rolul factorului alogen, 1832-1918, coordonatori Dumitru Vitcu, Dumitru Ivănescu și Cătălin Turliuc, Iași, Editura Junimea, 2006. 598 Victor Neumann, Istoria evreilor din România, Timișoara, Editura Amarcord, 1996, pp. 169-171. 599 Daniel Barbu, op. cit., p. 142. 600 În întreaga țară se declanșase un șir
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
profesiune" apropiată celei mai vechi îndeletniciri cunoscute, dar lipsită de șarmul acesteia din urmă. În sfârșit, nu putem trece cu vederea nici o a treia trăsătură remarcată de acești călători, anume "clientelita", o puternică manifestare de solidaritate impropriu denumită de un alogen drept "lanț al slăbiciunilor", clientelita fiind, de fapt, condiția absolut necesară (deși nu neapărat și sufiecientă) a supraviețuirii în spațiul epigonez. Trecut-au anii, și multe s-au schimbat de atunci în Epigonia. După oarecari ezitări, continentul Academia a acreditat
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
dogmaticului Imre Nagy și altor staliniști ca László Rajk și Janos Kádár, cu alte cuvinte, comuniștilor care, la prima impresie, aveau un sentiment național mai pronunțat. Însă genul acesta de distincție între comuniști "nativi" sau "autohtoni", respectiv comuniști "moscoviți" sau "alogeni" este, așa cum urmează să vedem, improprie și chiar eronată. Ungaria ieșea în prim-plan în raport cu celelalte state est-europene atunci când se punea problema recentului său trecut "revoluționar". A fost primul stat după Uniunea Sovietică unde a fost încercat, deși pentru puțin
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
adevărată, deși nerenunțarea la tipologia celor două grupuri rivale, improprie, după cum urmează să vedem, îi diminuează veracitatea. Fostul general de securitate Neagu Cosma poate fi considerat unul din exponenții "extremi" ai acestei teorii. În accepțiunea sa, este clar că "elementul alogen" din interiorul PCR este responsabil de ororile post-revoluționar leniniste petrecute în România. După ce încearcă să ne convingă că, pe lângă Ana Pauker (evreică) și Vasile Luca (maghiar cu nume românizat), Teohari Georgescu era de asemenea "alogen" (ceea ce este fals), Cosma afirmă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sa, este clar că "elementul alogen" din interiorul PCR este responsabil de ororile post-revoluționar leniniste petrecute în România. După ce încearcă să ne convingă că, pe lângă Ana Pauker (evreică) și Vasile Luca (maghiar cu nume românizat), Teohari Georgescu era de asemenea "alogen" (ceea ce este fals), Cosma afirmă că ponderea decizională a lui Gheorghiu-Dej era minoritară în raport cu hotărârile concertate ale acestora, orientate înspre subordonarea României marelui vecin de la răsărit. "Oricât ar fi fost Gheorghiu-Dej de român", scrie Cosma, "el, conform principiului democratic, se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
supunea votului majorității; în mod concret, hotărârilor luate de Ana Pauker, Luka Laszlo și Teohari Georgescu". Mai departe aflăm că nu numai eșalonul superior al partidului era penetrat de străini, ci și cele inferioare; acolo erau de găsit "tot elemente alogene, "internaționaliste", venite, mare parte din ele, din afara granițelor țării, pe tancurile sovietice sau mai înainte, clandestin, peste frontiera de uscat, aer sau apă a României, cu însărcinări precise de a da viață marilor decizii privind înfeudarea țării" (Cosma: 1996, 10-11
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și a adus astfel țării daune extraordinar de mari" (Nagy: 2004, 97-98). Cu siguranță, argumentele lui Nagy conferă, la prima vedere, credit acelei teorii care operează cu distincția "comuniști nativi", patrioți, dar împiedicați să "facă ceea ce trebuie" de către "comuniștii moscoviți", alogeni, și de cele mai multe ori evrei. Chiar dacă este îmbrățișată și de o parte dintre cei care constituie obiectul ei de studiu, teoria nu este mai puțin caducă. Să ne amintim că Nagy a petrecut intervalul 1930-1944 la Moscova, întorcându-se în
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
lămurească problemele". (DJTAN Fond Comitetul Regional PCR Banat, Dosar 9, f. 70-72). Populația trebuia înștiințată cu orice preț că nu se punea în discuție abandonarea "construirii socialismului"; procesul continua neabătut, îmbrăcând însă o formă națională, pentru a apărea mai puțin alogen față de aspirațiile și sentimentele sociale decât era de fapt (Braham: 1964, 24). Dacă presa occidentală nu își disimula interesul pentru Declarație, jurnaliștii din țările socialiste se vor arăta mult mai rezervați. Asta deoarece Moscova tergiversa adoptarea unei poziții oficiale față de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]