6,514 matches
-
dominantei emisferice. Tulburările de vorbire și de limbaj. Spectrul acestor tulburări, totdeauna de cauză neurologică, este deosebit de larg, pornind de la imposibilitatea oricărei comunicări, până la micile dereglări de alegere a cuvintelor potrivite sau de exprimare corectă a acestora. În mod curent, alterarea capacității de înțelegere sau de evocare a limbajului vorbit sau scris este cunoscută sub denumirea de afazie (Pendefunda et al., 1992). Dacă despre vorbire se poate spune că este doar un act motor, ce modulează sunetele și le articulează sub
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
suport psihic deosebit de important, crescând toleranța la durere (Judd, 1983). 1. Formele clinice de manifestare a durerii tc "1. Formele clinice de manifestare a durerii " Sub aspectul modului de exprimare a durerii, KT poate întâlni două forme: manifestare senzorială sau alterare a sensibilității dureroase. Ca manifestare senzorială, durerea este întâlnită ca simptom al unor leziuni cedetermină impotențe funcționale, indiferent de apartenența sa (aparat locomotor sau viscerală), influențând nefavorabil eventualele intervenții terapeutice (Zimmermann, 1985). Ca expresie a unor manifestări anormale de sensibilitate
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
lume postumană”. (Bukatman, 2000, p. 98Ă În primul rând, termenul cyborg a fost creat de către astronauții Manfred E. Clynes și Nathan S. Kline în 1960 pentru a desemna un sistem robotic om-mașină, autoreglabil (self-regulatingă, realizat ca o soluție hardware adusă alterării funcțiilor corporale în diferite medii terestre și extraterestre. Cyborgul ar fi prin urmare mai flexibil decât organismul uman în orice mediu înconjurător datorită capacității sale de adaptare. Cercetarea timpurie a cyborgului se focalizează asupra încercării cosmonautului de a supraviețui în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
artificiale, care locuiesc în spațiul virtual, interacționează cu utilizatorul și între ele și care sunt programate să încerce să supraviețuiască, să comunice sau să întreprindă anumite acțiuni. Aceste entități sunt caracterizate prin principii ale mișcării spațiale și temporale precum variația, alterarea, deformarea, transmutarea, deplasarea și prin ilustrări ale automișcării, precum automatizarea biologică (de tipul cellular automataă, autonomia, recurența, hibridizarea, algoritmizarea genetică (vezi Mitchell și Forrest, 1995Ă. Capacitatea autoorganizării constituie, pe lângă noțiunea însăși a vieții, una dintre cele mai importante noțiuni în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
obiectul și imaginea computerizate, pot fi manipulate în mod infinit în cyberspațiu: deși distruse și dezmembrate, cadavrele apar ca niște trupuri intacte în spațiul virtualității. Corpurile neînsuflețite sunt astfel animate, putând fi replicate, transmise în mod global și divizate (fără alterarea integrității întregii baze de dateă la nesfârșit, precum un cadru de arhitectură numerică. Corpurile informaționale devin un model standard al trupului uman, așa cum este acesta „normalizat” în viziune cybermedicală, fără operarea unei distincții între viu și mort (vezi o comparare
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
umanitate. Înlocuind adesea determinismul organic sau genetic cu un determinism tehnologic al inevitabilului, medicalizarea vieții și asistarea în laborator a reproducerii (de la fertilizarea in vitro la clonareă sunt procese ambivalente, care vin în sprijinul umanului dar sunt și dovezi ale alterării genetice și identitare operate de știința vieții. Accepția antropotehnologică a trupului modifică percepția metafizică naturală a datului în favoarea apariției unei metafizici artificiale, a constructului uman cibernetic. Încă o dată, în istoria filosofiei se reiterează chestiunea „uitării” ființei, în contextele voinței cyborgului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în dependență de procesul de permanentă devenire a ființei umane. Precum virtualitatea este o conviețuire între fizic și digital, alteritatea este o confluență a identicului și a diferitului. În conformitate cu familia lexicală a termenului, alteritatea se ipostaziază fie în înțelesul de alterare, ca o trecere dintr-o stare în alta sau ca o degradare a identicului, fie în sensul de alternare, ca o schimbare succesivă între planuri, lumi și dimensiuni. Totuși, raportul identitate-alteritate nu trebuie privit drept unul opozițional, întrucât alteritatea nu
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
odată cu Platon sau cu Descartesă în contextul existenței electronice sunt însoțite și contrabalansate de revendicările dimensiunilor corporalității în practicile tehnoartistice. Dincolo de aceste tendințe ale extinderii corporale sau ale amputării prin imaginea virtuală, există acțiuni artistice care supun trupul însuși la alterare, prin cibernetizare, interfațare și prin biotehnologie. Vizualizarea invizibilului devine în acest caz relevarea interiorului corporal, extinderea simțurilor dincolo de limitele pielii ori de îngrădirile sociale sau remodelarea trupului prin chirurgie plastică. 2.4. Orlan și corpul avatarictc "2.4. Orlan și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și vrea să impună o barieră ambiției umane de evoluție prin tehnologie. Perspectiva sa esențialistă și distopică se opune perspectivelor tehnoutopice care celebrează, de pildă, eliberarea umanului de limitele ADN-ului. Astfel, criticul nu poate decât să considere programarea și alterarea genetică a celulelor viitorilor copii drept procese ale transformării umanului într-un automat, într-o ființă care nu poate să răspundă la întrebarea „cine sunt?” sau drept procese ale unui nou tip de predeterminare, cel impus de părinți ca o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
modul în care se structurează critica baudrillardiană în legătură cu subiectivitatea virtuală, deși atitudinea sa abundă în extreme discursive. Indiferent dacă identitatea se constituie în urma hibridizării cyborgice ca urmare a protezării tehnologice, în urma disipării cyberspațiale în rețeaua Internet sau ca efect al alterării genetice, aspectul negativ al acestor mutații nu trebuie într-adevăr neglijat, dar nu trebuie nici exagerat. În toate cazurile, identitatea este dislocată din accepția umanistă tradițională, însă acest lucru nu înseamnă că postumanismul vine în serviciul tehnologismului, a mecanologiei menite
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
nici o situație spiritul circumspect, se detașează, dar și continuă perspectivele precedente asupra condiției umane, redirecționându-le și restructurându-le. Pe linia demarată a ontologiei virtuale în privința cyborgizării, a avatarizării sau a transgenezei (cu procesele subiacente ale protezării, ale interfațării și ale alterării geneticeă, postumanitatea este inaugurată ca o practică existențială de care trebuie să ținem seama. Dincolo de previziunile cu iz științifico-fantastic sau cyber-spiritualist, dincolo de iluzii și utopii tehnologice, postumanul trebuie căutat în dimensiunile actuale ale corporealității. Ceea ce este cert în momentul de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
corporal-identitar, astfel că noțiunea (deleuzo-guattarianăă de reteritorializare dobândește o importanță aparte. Există o reteritorializare a corpului și a identității, precum există o reteritorializare spațială a localului după excursul forțelor de deteritorializare globală. Identitatea deteritorializată prin interfațare, prin protezare sau prin alterare genetică își recapătă integritatea și se reteritorializează. Identitatea nomadă și impură a postumanului se fluidizează în spațiul virtual, devine navigabilă și se metamorfozează în topologia schimbătoare a realității înseși, este tolerantă și îngăduitoare cu marginalitatea, cu anormalul și cu diferența
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
reasamblează corpul și simțurile; interesul iconic al reprezentării corpului sub forma avatarurilor conectate la interfața computațională. Primele două capitole discută ultimele două procese corporale sub numele de protezare și, respectiv, de avatarizare a umanului, în timp ce al treilea capitol adaugă practica alterării genetice. 4. Capitolul întâi nu se referă nici la abordarea cyborgului din perspectivă cyberfeministă (vezi D. Haraway în capitolul al patruleaă, nici la dimensiunile sociale ale avatarurilor din cadrul comunităților virtuale. 5. Abordăm problematica virtualului nu ca imaterial, ci ca paradigmă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale meridianelor desemnând afecțiuni interne, mai adânci. Localizarea anatomică a tulburărilor meridianelor Manifestări anormale pot apărea pe diferitele componente ale unui meridian: • traiectul meridianului; • pielea; • mușchii; • articulațiile. Caracteristicile tulburărilor meridianelor Aceste manifestări pot îmbrăca mai multe forme: • dureri,; • modificări senzoriale; • alterări motrice; • leziuni ale țesuturilor; • staze mai mult sau mai puțin densificate. Natura tulburărilor meridianelor Fiecare situație poate revela: • o tulburare a dinamicii; • o tulburare calitativă; • o tulburare cantitativă. Exemple: • dureri de tip vid: durere surdă, slăbiciune, țesuturi palide, reci, subnutrite
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
adică oameni responsabili cu „lanțul tradiției” transmise de la o generație la alta, încă din primele zile ale activității scribale. Acum însă, masoreții continuau să dezvolte și să aștearnă în scris tradiția cu scopul de a salva textul biblic de orice alterare, corupere, modificare intenționată sau accidentală. În acest sens copiștii și corectorii primeau instrucțiuni care, deși clare și precise, erau în același timp foarte numeroase; multe dintre ele au fost structurate în două tratate rabinice, Sefer Tora și Soferim, conținând informații
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
exemplu îl constituie Fac. 1,1, care începe printr-un b mărit, întrucât aceasta este prima literă a Torei și a Bibliei. Uneori, literelor majuscule li se asociază o semnificație exegetică sau omiletică, atunci când, asemănarea unor litere ar duce la alterări grave ale înțelesului textului ebraic. De exemplu, la Ieș. 34,14, litera r este redată mărit, tocmai pentru a evita confundarea ei cu litera d; rezultatul grav al confuziei ar fi citirea, în loc de „alt dumnezeu”, „un singur Dumnezeu”. Mult mai
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
târziu, când evreii au adăugat la canonul scripturistic cărțile profeților și aghiografele. Pe lângă câteva modificări importante, rezultate din concepții teologice, textul s-a păstrat ca la început și, din moment ce comunitatea samariteană nu a fost niciodată foarte numeroasă și foarte răspândită, alterarea textuală și dezvoltările recenzionale nu constituiau un prea mare pericol 3. În acest fel, dincolo de cele câteva modificări deliberate, Pentateuhul samaritean aduce mărturie despre una dintre formele textuale ale Pentateuhului ebraic din secolul al IV-lea î.Hr. Pe baza celor
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
mai trăia în adevăr” (II, 32). Altundeva, își impune imperativ: „Să nu scrii nimic ce nu e smuls din propria ființă Ă să nu scrii nimic cu gândul la o operă, ci la adevăr” (II, 36). Totul e falsificare și alterare a ființei originare. Paradisul pe care Cioran îl visează utopic ține de elementaritate: „Tot ce face omul mi se pare artificial și inutil. Doar animalul îmi pare acceptabil. Ce absurditateă acest maimuțoi care merge la birou! Să te închizi într-
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
idem). Altundeva, totuși, se numește „un elev al lui Iov, dar un elev infidel” (III, 261), întrucât l-a urmat doar în strigăt, nu și în certitudinile ulterioare. Așadar, Cioran este „opusul unui om angajat”, dar este astfel printr-o alterare a identității, deopotrivă refundamentare a ei. Cât despre atacurile lui la adresa modernității, ele se datorează tocmai acestei ecuații. Modernitatea e această sterilitate pe care Cioran, cu tot orgoliul său recuperator, cu toată recesivitatea sa înnăscută, o dezavuează. S-ar fi
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
sperios și pleoștit al blajinilor din "apartamentul de bloc" e predispus să odrăslească, iar și iarăși, obsesive fantasme. Ba mai mult, luînd pînă și trauma asta în ușor, ei sînt gata să transforme în prilej de zaiafet impulsurile ce trădează alterarea celulei morale. Mesajul piesei e cu bătaie lungă. Problematica etico-politică pe care Constantin Popa o abordează se constituie, de altfel, într-un atu cert al acestei dramaturgii în a cărei structură de rezistență intră, de bună seamă, și dimensiunea parabolică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
prezent. Bugetul central este în continuare sursa finanțării școlilor, cu foarte puține excepții (donații, venituri proprii). Pierderea resurselor financiare ce proveneau de la ministerele de resort în cazul învățământului vocațional și insuficiența fondurilor pentru întreținere și reparații curente au condus la alterarea în timp a clădirilor. Proprietatea bunurilor și clădirilor având ca destinație învățământul a avut o vreme un statut neclar, iar corupția și indisciplina financiară, inerția și inconsecvențele din sistemul juridic au condus la masive pierderi de patrimoniu și deturnări de la
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
originea în bisexualitatea/intersexualitatea primară a organismului”. Aceasta se explică și prin faptul că homosexualul poate deveni ocazional heterosexual, după cum, în mod egal, în anumite circumstanțe, și heterosexualul poate deveni homosexual. Se pare că în geneza homosexualității se înscrie o alterare funcțională a libidoului, mai exact „orientarea plăcerii” către partenerul de același sex. În acest sens, se consideră că „bărbatul atras de un alt bărbat este influențat de o erotică feminină, după cum, tot astfel, o femeie cu tendințe lesbiene are înclinații
Tratat de psihosexologie (ediţia a IV-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2269_a_3594]
-
ar fi că omul nu ar trebui să recurgă la măști, ci să caute în ființa lui resursele superioare de care dispune, date de evoluția sa spirituală: iubirea și credința în Dumnezeu. Pe acestea să le folosească ca "arme" împotriva alterării axiologice a societății de consum. ANEXĂ Fișa de lucru 3.2.5. O mască a naturii: Veneția Alina Bereteu Radu Bereteu ARGUMENT Acest scenariu didactic, conceput pe parcursul a trei ore, a fost gândit pentru a sensibiliza elevii la ideea existenței
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
învățare, noi soluții pentru educația publică. Era firesc să apară acum, când societatea românească și nu numai traversează nu doar o criză economico-financiară, ci și o criză, fără precedent, a educației. Tinerii de azi trăiesc o acută derută existențială, o alterare a valorilor umane universale, datorită absenței reperelor fundamentale și a modelelor, pe care educația publică a încetat să le mai ofere într-o manieră convingătoare. Ideea proiectului derulat la "Moise Nicoară" s-a născut acum un an, din inițiativa doamnelor
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
trebuie înțeles și interpretat contextual, întrucât în opera lui Dilthey conotațiile lui variază uneori de la un paragraf la altul sau chiar în cadrul aceleiași fraze. Traducerea lui invariabilă, printr-o unică semnificație, în mod rigid, poate avea ca rezultat fie o alterare a sensului la nivelul întregului enunț, fie, în cel mai bun caz, o formulare obscură și greoaie în limba în care este transpus textul german. Nu mai puțin, repetarea lui obsesivă în cele mai felurite contexte ceea ce pe de o
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu () [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]