9,188 matches
-
un munte de cranii cosmică aglomerare de perle negre fluviu peste care nici o corabie nu se încumetă să treacă vâsle abandonate, țărmuri fără sfârșit poate fi Styxul dincolo de orizontul nebănuit numai că umbra-mi înjumătățește privirea câinii aleargă bezmetici să alunge fiarele umbrei, pânză de păianjeni leproși cresc în păduri lăstarii fantomelor și doar un inorog singur admiră perlele umbrei privindu-mă-n sângele umilinței. Măceșe Doar atât, niște crengi precum lăstarul adormit leneș pe umerii unei rândunici să rămână sub
Poezii by Dumitru Ion Dincă () [Corola-journal/Imaginative/2414_a_3739]
-
de verdeața tunsă,geometrizată . Dar cine nu ar vrea să fie înhumat lângă Nichita sau Blaga, sau Serghei Esenin, iar la căpătâi să i se recite epitaful , nimeni să nu-l plângă, frunzele uscate și praful cineva să i le alunge, ca pe un roi de muște, de pe piatra decolorată. Regăsindu-și mama tâziu și-a regăsit patria pierdută? Căutându-și rădăcinile în Latium, a-ncercat să se-ntoarcă la ai lui, dar n-a mai reușit: cine a stat în
Ultimul beatnik la Roma by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/2895_a_4220]
-
și tim-tamul ploilor! Și-mi lipsești, uneori, chiar Tu, iubita mea vorbă de vânt amoreic! Ești nervos Ești nervos, pășești apăsat, furtunos. Un porumbel ce-și mânca firimiturile de pâine de pe trotuar și-a luat zborul din fața ta... Parcă ai alungat o viață! Parcă ai alungat dincolo o viață! Poezia Poezia este poezie dacă se joacă de trei ori : cu sinele cu tinele cu minele. Ca și cum Ca și cum zici șepte în loc de șapte, ca să nu se înțeleagă șase, ca și cum ai căra grele valize
Poezii by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/3073_a_4398]
-
lipsești, uneori, chiar Tu, iubita mea vorbă de vânt amoreic! Ești nervos Ești nervos, pășești apăsat, furtunos. Un porumbel ce-și mânca firimiturile de pâine de pe trotuar și-a luat zborul din fața ta... Parcă ai alungat o viață! Parcă ai alungat dincolo o viață! Poezia Poezia este poezie dacă se joacă de trei ori : cu sinele cu tinele cu minele. Ca și cum Ca și cum zici șepte în loc de șapte, ca să nu se înțeleagă șase, ca și cum ai căra grele valize, ca și cum ai face retorice vocalize
Poezii by Daniel Pișcu () [Corola-journal/Imaginative/3073_a_4398]
-
numărul dublu anterior ale aceleiași reviste. Se pune astfel capăt unei zînzanii neliterare ce a frămîntat în ultimele luni viața noastră literară. Și cum anul viitor revista va împlini un secol de la apariție, precizările lui Caius Traian Dragomir, menite a alunga norii tulburi ce se strînseseră în jurul revistei, îi redau acesteia statutul cultural fără de care apropiata sărbătorire a centenarului ar fi căzut în gol. Pe scurt, aflăm din cuprinsul comunicatelor că Viața românească nu publică texte extremiste, antisemite sau atacuri suburbane
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11085_a_12410]
-
școală. Școala de partid, școala bunicilor sau a unei bătrîne de prin Oltenia, ,religii" contradictorii, împăcate tîrziu, de ,dogmele" școlii la oameni, în lume: , În spațiul pe care-l parcurgeam către maturitate, Dumnezeul meu se apropia unic, total, de necuprins, alungînd cu blîndețe întrebările fără răspuns țîșnite din cele două camere cu bunici care aveau cîte un Dumnezeu diferit." Trasee lungi, întortocheate și, în sfîrșit, o vizită expiatorie la Palatul Parlamentului (fosta Casă a Poporului), cu Boris, întors pe neașteptate la
A murit Luki... by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11136_a_12461]
-
Nae Ionescu fără să explice în ce constă această protecție și ce a înseamnat ea concret. Vulcănescu s-a distanțat de viziunea fascista, rasistă sau antisemita, în acord cu care străinii sau evreii ar fi urmat să fie exterminați sau alungați din țară. Butoi subliniază că Vulcănescu a observat amestecul de misticism și fanatism ce cuprinsese tineretul atras de mișcarea lui Codreanu 58 și a criticat Mișcarea Legionara că pe o formă de "totalitarism elementar"59. În același studiu al lui
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
aproape îmbufnată, ca aceea a unui copil care, plictisit de lipsa de prestanță a bărbatului din fața lui, își găsise de lucru în joaca aceea stranie și lenevoasă, dar o joacă al cărei protagonist era o femeie străduindu-se să-și alunge într-un fel plictiseala. Privirea ei avea o tonalitate cețoasă, fără nici un luciu de gînd și fără nici o tresărire de umoare sufletească. Pur și simplu își privea detașată propria șuviță de păr, răsucind-o alene și oarecum într-o doară
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
limba irlandeză este susținută de guvern și declarată drept limbă de stat, în realitate, ea este întrebuințată doar ca o limbă maternă, nici mai mult decât de un procent de irlandezi. Astfel că limba băștinașă a poporului irlandez, învinsă și alungată din viața socială, dispare sub presiunea limbii imperiale engleze. Unui proces asemănător îi sunt supuse multe limbi și din spațiul postsovietic. De pildă, pe cale de dispariție se găsesc limba bielorusă, ca și limbile ugro-finice din regiunile Volga și Obi. - În
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
care iarna-și taie venele, sinucigându-se. PREZENT a. între noi faptele și pleoapa căzută a istoriei peste mâinile întinse căutând drumul b. sufletul, ultima draperie în spatele căreia memoria caută sensul gramaticii c. genunchii striviți de tăcerea pietrelor cu care alungam cuvintele mucegăite pe buze d. noaptea își frânge gâtul șlefuind isteria gesturilor cu care ne mângâiem trecerea e. o insuportabila impresie că fiecare sânge își desface încheieturile până la lacrimi. SOLDAȚI Își mângâiau sufletele aproape metalizate de obișnuință, în timp ce umbră buzelor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
luminii din tine spre a-mi redescoperi ființă pierdută. 1032. Nebunia este surâsul unicului adevăr ce poate exista în această lume. 1033. Nu obosi Cuvântul Lui Dumnezeu cu întrebări despre El și creație fiindcă oricum nu-ți va răspunde. 1034. Alunga depresia, absurdul și deșertăciunea din lume și vezi ce rămâne în locul lor? Nimic! 1035. Ar mai exista pietre prețioase de nu ar fi iubirea? 1036. Nu există valoare fără adevăr. 1037. Care adevăr poate sta la masa acestei lumi, cel
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
scrisului, care pentru el are ,un efect terapeutic". în afara romanului de debut Adolescenții de la Brașov, mai proiecta și altele (nerealizate). Boemul, care ocupa și el un loc în ,corabia cu ratați" (cum se autodefinise cam pe nedrept ,generația"), pare să alunge în anumite momente femeia substituind-o cu scrisul. Numai munca la masa de scris mă poate salva". Și conchidea categoric, dar nu fără a se contrazice: , Fiindcă prin femeie mă apropii de neant, prin muncă înving neantul". Pagini remarcabile de
Un jurnal sentimental și politic by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/10743_a_12068]
-
paie/ și miros de pîrlit se leagănă/ în oraș valsul nostru vienez/ acum ies femeile cu lighene de plastic/ și oale cu apă fierbinte/ spală mațele taie fîșii lungi de slănină/ cîini jigăriți ling din bălțile de sînge/ pînă sînt alungați cu pietre de copii/ și fug cu coada între picioare/ sau poate vrei să știi cum se fac cocoloașele de paște/ cum se taie oaia/ se curăță mațele și se prăjesc/ nimeni nu aude țipete/ nimeni nu vede ochi răcindu
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
lăuntrice proiectate pe infinit. Incredulitatea se compensează prin entuziasm și viceversa, într-un mixaj ce produce tensiunea lirică. Poezia figurează un vîrtej static ai cărei vectori energetici se absorb reciproc. O șugubeață oralitate dozată cu grijă, o familiaritate dichisită scriptic alungă primejdia încifrării excesive și deopotrivă pe cea a solemnității artificioase: ,întîi,/ trebuie să vină/ primăvara,/ apoi, să răsară/ urzicile,// atenție, dragilor,/ iubiților semeni,// bucuriile mari,/ ca jarul rachetelor,/ ne pot uita/ în ceruri..." (Bucuriile mari). Sau: ,Bate prin toate un
Lucrătura versului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10985_a_12310]
-
Un șarpe lung cît toate zilele și nopțile/ Creației/ Se plimbă chinuit prin viscerele morate..." (Tabără de agrement). Sau: , Din nou și din nou/ Bulgări reci îmi înfierbîntă iarba de pe trup// Ai atins cu mîinile înfrîngerea pe care o sufăr/ Alungînd norul de lăcuste/ Ca pe o flacără mistuită.// O voce mai veche peste o voce mai nouă/ Lacomă și înfrigurată/ Hrănindu-se cu iarba de pe stele" (O voce). Sau cu anexa unei moralizări: ,Ah, cîtă tristețe în ochii șoarecelui de
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
han, vieți, iubiri, fumul pierzaniilor sau al lucidităților de tot felul. Poți cîștiga, poți pierde totul. Contează numai cum o faci. Dintr-o dată, au apărut în fața intrării, ca din cer, doi cloșari. Deloc agresivi. Cu haine a căror degradare nu alungase complet calitatea. Am avut senzația că pe mine mă așteptau dintotdeauna. Mi-au cerut ceva bănuți, deși, scopul nu părea neapărat acesta. I-au vîrît în buzunar fără să dea importanță gestului și am început să vorbim. Întrebările pe care
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
Dar Lucky? Dar noi... Silviu Purcărete construiește acest spectacol, atît regizoral, cît și scenografic, extrem de simplu, cum spuneam, de profund, de direct, ajungînd foarte repede la esență, la om, la uman, la vulnerabilități, la ratare, la spaimele pe care le alungăm în fantasmele visului. Spectacolul urmărește emoția inocenței celor doi, candoarea care îi lasă cu gurile căscate la ce li s-a întîmplat și la ce li se întîmplă, la cum dă năvală în viața lor Pozzo, grobian și dur pe
Luna și Godot by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10991_a_12316]
-
și a cicatrizării unei adânci răni de sabie, în vreo zece-cincisprezece minute, chiar și în teatrul de război (și nu-i vorba de epopții regi-zei-medici de Sarmisegetusa / Cogaion). Noaptea ce mă respinge Cu trena ei lungă, noaptea de catifea m-alungă din cuprinsul său, vișiniu, cu foșnetul zăpezilor ei de mătase și-mi spune extrem, extrem de târziu că vom trece ca doi străini prin edenul incompatibil ființelor noastre. Voi ruga copacii pădurilor ninse să-și dezvăluie coroanele lor desfrunzite ca niște
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
îl oferea cu generozitate după ce însetata asistență scanda într-un glas celebrul catren despre filozofia vieții, pe care îl interpretau cu aplomb și hărnicie: „Că viata nu-i decât o frunză/ Ce plutește pe un lac./ Vine vântul, și-o alungă/ și-o sucește, și-o-nvârtește/ după plac.../ Apoi se încolonau voioși în urma bardului însoțindu-l până la locuința din str. Paris și ascultând cu nesfârșită uimire improvizațiile sclipitoare ale nelecuitului sonetist, care se întorcea la un moment dat spre ei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
este deja acolo, chiar dacă nu poate încă să știe că este câștigătorul? Ce competiție este mai de temut decât aceea în care tu ești singurul concurent îndârjit? Dar cum mai poți lupta când adversarul poartă, drept amuletă, doar chipul tău? „Alungă toate speranțele”, ți s-a spus, pentru a putea să speri cu adevărat! Dar, spune-mi, la ce mai este bună speranța pentru cel care are deja totul Sau cunoașterea drumului de întoarcere, pentru cel care a ajuns?... Munca este
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
bilețele. Marți, 25 aprilie 1933 Marți, 25 aprilie, după-amiază, l-am vizitat pe Kavafis pentru prima oară după internarea lui în salonul de bolnavi al Spitalului Grec, care mirosea a dezinfectant și spirt (miros ce n-a reușit însă să alunge un gândăcel ce se plimba liniștit pe culoar). Îi aduceam în dar o cutie japoneză care, atunci când îi deschideai capacul, cânta. Melodia era o prelucrare a unui fragment din Flautul fermecat de Mozart. În intervalul de timp scurs între ultima
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
spatele pisicii care huzurea în patul lui. Făcea pe adormitul, fără să înceteze să perceapă chiar și cel mai mic zgomot în salon, nu numai pașii tiptili ai servitorului, dar și zborul unui țânțar care i se oprise pe chelie. ,Alungă-mi de pe cap țânțarul, dragă Filippo", a scris pe o bucată de hârtie, deschizând ochii. }ânțarul l-am alungat, dar după puțin o muscă ateriză pe perna lui. În mod ciudat, n-a alungat-o( Katraro mi-a explicat mai
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
mic zgomot în salon, nu numai pașii tiptili ai servitorului, dar și zborul unui țânțar care i se oprise pe chelie. ,Alungă-mi de pe cap țânțarul, dragă Filippo", a scris pe o bucată de hârtie, deschizând ochii. }ânțarul l-am alungat, dar după puțin o muscă ateriză pe perna lui. În mod ciudat, n-a alungat-o( Katraro mi-a explicat mai târziu că nutrea o ciudată simpatie pentru muște, poate fiindcă nu călătorea verile, ca mulți din cercul său, și
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
care i se oprise pe chelie. ,Alungă-mi de pe cap țânțarul, dragă Filippo", a scris pe o bucată de hârtie, deschizând ochii. }ânțarul l-am alungat, dar după puțin o muscă ateriză pe perna lui. În mod ciudat, n-a alungat-o( Katraro mi-a explicat mai târziu că nutrea o ciudată simpatie pentru muște, poate fiindcă nu călătorea verile, ca mulți din cercul său, și obișnuia să spună celor apropiați , Suntem ca muștele ce stau lipite de perete iarna"). Kavafis
Filippos Filippou - Ultimele zile ale lui Konstantinos Kavafis by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/11040_a_12365]
-
Jerisena, fără o pricină anume, simțea gustul colbului de sub pat, de sub putreziciunea hanului. Auzea racii ieșind la mal sub clarul lunii iar nasul său amușina adîncimile, aflînd sub pămînturi miresme de argint jilav și piatră încinsă. Simțea gazul metan subteran alungînd petrolul în susul versanților din pîntecele pămîntului, stivuirea damfului de vegetație putridă peste cel de sulf și de apă clocotită feruginoasă. Iar în zori Jerisena aflată în pat lîngă el, țipă trezindu-l: - Aici plouă în prostie, în prostie e secetă
Milorad Pavic - Ultima iubire la Țarigrad by Mariana Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11058_a_12383]