1,548 matches
-
religioase pe care le întâlnesc în calea lor nu aveau un caracter exclusiv, ba chiar le fac proprii și unesc trăsăturile de divinitate înrudite cu divinitățile centrale ale cultului lor, contribuind la fenomenul sincretismului religios specific epocii elenistice. Trei sunt ambientele culturale ale Orientului, care definesc izvoarele de unde noile culte sosesc în lumea elenistică: cel egiptean, cel al Asiei Mici și cel sirian, cărora li se adaugă, la o anumită distanță cronologică, cel persan prin cultul lui Mithra de o cu
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
incomprehensibile ale naturii și evenimentelor lumii, ura față de ceilalți oameni, plăcerea senzaționalului, emoția intensă în fața oribilului. Credința în magie are ca punct de plecare acea groază înfiorătoare de demoni, care din secolul IV a.Chr. s-a răspândit în tot ambientul elenistic, devenind tot mai exagerat. Lumea întreagă, potrivit acestei idei sau credințe în demoni, este oarecum plină de daimones, dinameis, kuriotetes și archontes, ființe ciudate intermediare între oameni și zei. Deși numărul spiritelor malefice care pot și vor să dăuneze
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mare opoziție față de serviciul militar pare să fie Orientul elenistic, zona în care creștinismul a fost propagat inițial și era mai bine înrădăcinat. Roma, ca și pentru celelalte chestiuni, ar demonstra o anumită indulgență față de soldați. Cât privește Africa septentrională, ambient agitat continuu din punct de vedere politic, părerile par să fie discordante, dată fiind și mărturia lui Tertulian. În Legio III Augusta un miles creștin a încălcat disciplina militară refuzând să-și pună pe cap o cunună de lauri, fiind
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
numai datorită unui sistem adecvat de comunicații, ce unea toate părțile Imperiului. Acestea permiteau pătrunderea mesajului evanghelic nu doar în straturile sociale cele mai joase, unde conținutul său putea să afle o specie de humus mai fertil, ci și în ambientele cele mai elevate. Încă de la sfârșitul primului secol suntem informați despre condamnarea la moarte (95 p.Chr.) a consulului Flavius Clemens pentru contemptissima inertia și de cea a lui Acilius Glabriones pentru molitor rerum novarum. Acuzațiile aduse împotriva acestor aristocratici
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la cel universal; aparține conștiinței individuale, depășind individualismul prin unirea cu întreaga umanitate. Concepția creștină a unei religii nesupuse sferei politice era diametral opusă celei care aparținea gândirii clasice, conducând spre o iritare inevitabilă. Refuzând orice formă sincretistă propusă de ambientul păgân și arătând o anumită detașare de tot ceea ce era considerat lumesc, religia creștină a apărut în ochii autorităților romane, și nu numai, ca o superstiție ce trebuia extirpată, fiind considerată fundamental atee. Ambiguitatea lui Traian, în luarea unei decizii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
privitoare la serviciul militar din secolul III ne vorbesc despre o concepție globală negativă. Astfel, unii Părinții ai Bisericii de cultură greacă (Clement și Origene) deși se pronunță prudent asupra chestiunii, exprimă o anumită adversitate față de activitățile războinice, în timp ce Părinții ambientului latin (Tertulian, Ciprian, Hipolit etc.) interzic cu desăvârșire prestarea serviciului militar. În scrierile Părinților Bisericii întâlnim o evoluție a motivațiilor antimilitariste: Tertulian era preocupat de problema antiidolatrică; Lactanțiu era interesat de motivația nonviolenței, iar Ambroziu din Milano, Ioan Crisostom, Maxim
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
conștientizării realității istorice. Atitudinea a fost conciliantă numai în această optică contrară Imperiului păgân și favorabilă Imperiului creștin în formare. Autorul își prezintă opinia asupra problematicii militare în fragmentele operei sale, scrise anterior acestei perioade, unde ne descrie situația anumitor ambiente ale Bisericii preconstantiniene. Astfel, în cele 7 cărți ale Divinarum Institutionum, adresate lumii intelectuale păgâne, prezintă o aplicație filozofică oarecum originală. De formație culturală africană, autorul și-a maturat gândirea în contact cu alte realități culturale mediteraneene. Inițial a fost
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
popescu gheorghe popescu gheorghe popescu gheorghe popescu TABLOUL I (Un interior care, după obiectele ce-l populează, este atins de o oarecare modestie, de așa-zisul aer mic-burghez; e camera unui actor fost actor care-și sprijină memoria pe un ambient ticsit de obiecte adunate de prin consignații rafturi cu cărți, un birou pe care își fac veacul alte cărți, texte de piese în care a jucat, o birotică trecută prin cele două războaie mondiale, un lampadar cumpărat de la o evreică
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Vezi Le système technicien, Calmann-Lévy, 1977. 8 Propagandes, A. Colin, 1963. 9 L'empire du non-sens, PUF, 1980. 10 Să ținem cont, de asemenea, că Le système technicien a fost publicată în 1977 și nu este aici decît reflectarea discuțiilor ambiente pe această temă. 11 Vezi Pylischyn, Computation et cognition, Bradford Book, 1984. 12 L'empire de la vérité, Fayard, 1983. 13 Paroles poétiques échappées du texte, p. 9. 14 Op. cit., p. 243. 15 Aceste prepoziții: "cu, în și prin", constituie o
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
și casa și, încă mai aproape, pământul de sub picioare. Toate aceste priveliști sunt resimțite ca și cum le-aș vedea din interiorul sinelui propriu, grupându-se în jurul lui în toate direcțiile. Privind de jur-împrejur cu mai multă atenție la un astfel de ambient, observ că relația mea spațială cu diferitele obiecte nu este descrisă în mod adecvat de distanțe și localizări. Mai degrabă este vorba de o relație dinamică. Stând în birou, de exemplu, privirea mea se oprește pe raftul de cărți, fiind
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
s-a constituit un centru, punct de convergență și de fuziune a tot ceea ce era Franța, punct în jurul căruia s-a putut afirma "impunătoarea și abstracta realitate a Patriei"... "Fatalitatea spiritului local a fost înlăturată, omul a scăpat de tirania ambientului natural." Ce altceva a pus omul în vîrful ierarhiei creaturilor vii, dacă nu acea coeziune dominatoare a personalității, acea unitate a ființei? "La animalele inferioare, la pești, la insecte, la moluște și la altele viața locală e puternică", afirmă Michelet
by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
prin străduința de a-i lămuri orizontul în sens umanist. Intelectualul nu poate fi un simplu artizan, fie și deținător de subtile instrumente de lucru, cu atât mai puțin un sfetnic al puterii. Vocația lui e, din contra, critica realității ambiente, critică întreprinsă mai ales sub acel unghi al devenirii, menit a înlesni o cât mai bună integrare în economia de ansamblu a lucrurilor. O etică a responsabilității trebuie să-i motiveze gesturile, oricât de timide, oricât de restrânse ca sferă
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
recunoaște o însușire a unui animal sau a unei păsări, ci modul în care ajunge la ea. În acest context, exercițiile ce premerg elementul de interdisciplinaritate sunt foarte importante deoarece ele stau la baza realizării unei ore interactive în care ambientul, cogniția, coparticiparea, eficiența, strategia reușesc să creeze limanul între științific și literar. În această contextualitate, bucuria elevului de a reuși, de a surprinde similitudinea literar - științifică devine elementul de existență momentană și nu numai; astfel, a)vulpea - șireată, lacomă, prefăcută
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
unui anumit etos socio-istoric"183. Cu alte cuvinte, con-sumismul încurajează apariția unor tipare de consum care se bazează pe automatism și repetabilitate. Consumatorul optează, de exemplu, pentru un restaurant etnic deoarece simte dorința de a experimenta sau repeta experiența unui ambient exotic ca și când ar fi plecat în vacanță și ar vizita acele locuri. Grăbit fiind, clientul poate opta pentru un lanț de restaurante de tip McDonald's, unde este pus să execute în mare parte serviciul chelnerului. În ambele cazuri, el
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
maladiilor sociale) și chiar profilactic (pentru o asemenea întreprindere sociologia, antropologia, psihologia și semiotica ar trebui să-și dea mîna). Pe lîngă valoarea simbolică detectată în comunicarea interpersonală, spațiul încorporează și alte dimensiuni cognitive, independente de interacțiunea socială. Indivizii asociază ambientul spațial, peisajele, orașele și alte regiuni geografice cu conotații tipice insituite recent ca nouă arie de investigație situată la interferența geografiei cu psihologia și arhitectura și denumită geografie cognitivă. Geografia cognitivă este reprezentată de conceptualizările vi-zuale dezvoltate de indivizi și
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
persistând în viziunea ei mecanicistă în care materialitatea și materialul, obiectul și nu subiectul contează. Or, în aceste repere apar ca ireverențioase inițiativele unor teoreticieni de a analiza ceva numit Economie spațială, dând mâna cu geografia și alte discipline ale ambientului. Făptura iluministă a Economiei nu se simte confortabil cu mediul ambiant, nu doar pentru că natura nu s-ar supune pretențiilor ei de a multiplica prin creștere accelerată, de azi pe mâine, consecința randamentală, dar și pentru că este habitatul omului. Cucerirea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
esențial de motivația intimă a fiecăruia, prefigurată cîndva de simbolistica mitologiilor, fără de care viața umană, biogenetică încă de la apariția ei, s-ar prăbuși iremediabil în spaima față de inexplicabil și în cea față de mediul înconjurător neexplicat. La ora actuală, spaima față de ambient este în primul rînd cea față de cauzele neexplicate ale dezordinii vieții sociale și de inter-reacțiile ei subconștient motivate. Cauza esențială a dezordinii sociale este pierderea spaimei sacre: disperarea unei vieți care și-a pierdut sensul și valoarea datorită luării în
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să devină conștient. Omul a pierdut siguranța instinctivă (aceasta fiind cauza spaimei lui) și trebuie să găsească certitudinea spirituală, care nu se află decît în adevărul legal. Animalul este adaptat instinctual exigențelor invitabile ale mediului său; prin intermediul intelectului omul modifică ambientul și îl adaptează nevoilor sale, ceea ce include pericolul exaltării acestora, prejudiciu datorat intelectualizării. De asemenea, prin spiritul său, omul trebuie să-și adapteze nevoile nu numai la accidentul ambiental, ci și la egalitatea misterioasă, la sensul vieții. Spre deosebire de omul devenit
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
spune: „Iată un om gol pe dinăuntru!". Din fericire, mai există încă părinți care nu renunță la misiunea lor, conștienți fiind că opera educațională este îndelungată și cere efort susținut. Pentru a avea loc această acțiune educativă este necesar un ambient educațional adaptat în care, încă din primii ani, copiii să poată găsi răspunsurile cele mai valide la fiecare problemă. Asemenea grădinarului ce se ocupă de fiecare sămânță în mod diferit funcție de factorii necesari încolțirii ei, creșterii și dezvoltării viitoarei plante
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
o lucrare a credinței și a inimii. Cea mai eficientă metodă de educare este aceea de a face noi înșine ceea ce-i învățăm pe alții. Marele secret constă în faptul că educația nu e doar cuvânt, sfat, poruncă, ci exemplu, ambient, climat de afecțiune, precum și căutarea și dezvoltarea raporturilor simple, imediate și iubitoare ce trăiesc într-o familie plină de iubire și credință. . Marele moment al educării este copilăria, căreia îi sunt specifice timpul încrederii, al docilității, al formării primelor deprinderi
Arta de a fi părinte by Otilia Todică () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1407]
-
sau între imaterial și tangențial. Pe când Donna Haraway este cunoscută prin teoriile-manifest ale cyborgului, Orlan este renumită prin imaginile corporale avatarice. De asemenea, Catherine Ikam realizează, la Muzeul Viitorului din Linz, chipuri tridimensionale în suportul computerului, care interacționează cu vizitatorii ambientului virtual („Face à face”, 2000Ă, în timp ce Orlan creează „L’Art charnel”. Sintagma este inventată în 1990, ca o contrapoziție la body art, aceasta din urmă fiind considerată o artă a suferinței și a purificării în viziunea artistei, întâlnită în special
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ideologice și etice. Interfațând între istoria naturală și știință, arta bioelectronică (vezi și Punt, 2000Ă pe care o practică Eduardo Kac alătură genetica și estetica în moduri care stârnesc controverse etice și care radicalizează posibilitatea de intervenție a umanului în cadrul ambientului viu. Eduardo Kac împinge la limită direcția artei digital-genetice prin lucrările sale transgenice. Profesorul de artă și tehnologie de la School of Art Institute din Chicago și, simultan, cercetătorul de la Centre for Advance Inquiry in Interactive Arts din Universitatea din Wales
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
1998 CHELCEA, S. (coord.), Semnificația documentelor sociale, Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1985 CLUZEAU, CLAUDE ORIGET DU, Le tourisme culturel, Presses Universitaires de France, Paris, 1998 CONSTANTIN, PAUL, Dicționar de artă modernă, Ed. Albatros, București, 1988 CONSTANTIN, P., Culoare, artă, ambient, Ed. Meridiane, București, 1979 CRUCERU, DAN, Funcția socială a artei, Ed. Meridiane, București, 1981 CUCOȘ, CONSTANTIN, Pedagogie, Ed. Polirom, Iași, 1996 DAIGNAULT, L., L'usage des etudes prealables pour la conception d'expozition .Une etude de cas: l'exposition Drogues
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
ventilare naturală Folosirea energiei solare și a energiei vântului prezintă efecte benefice asupra mediului, prin scăderea consumului și a producției convenționale de energie electrică și prin conservarea resurselor naturale. Devine evident că cea mai simplă solutie de a crea un ambient interior sănătos, confortabil, eficient energetic și fără influențe nefaste asupra mediului este tocmai utilizarea luminii solare și a ventilării naturale. Dintre numeroasele strategii de iluminat natural, tubul solar SunPipe este singura care permite pătrunderea luminii naturale În spații fără deschideri
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Doina-Cătălina COZARIUCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93119]
-
o identitate parțială cu Creatorul; de la acesta vine legea vieții căreia el, omul, i se supune, de la Creator vine și garanția autorității legii. Dar, într-un fel, omul se află într-o identitate parțială chiar cu "natura", înțeleasă ca simplu ambient. Natura însă se va degrada, odată comis păcatul de către om; aflată în această ipostază secundă, natura apare într-un mod foarte apropiat de felul în care o înțelege Schopenhauer, ca "reprezentare", fiind vorba de ceva care nu mai este purtătorul
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]