2,825 matches
-
vine numaidecît alta care are legătură cu erosul. Atunci, de exemplu, cînd ibovnicii sînt Înăuntru ( În circiumă) și muierile așteaptă afară: „atuncea sînt Întunericimi, urmează vreme umedă și, cumva de nu va ploua din ceri, izvorăsc picăturile din ochi”... Previziuni ambigue, propozițiuni deocheate, Întunericimi suspecte! Anton Pann este cel dintîi care aduce În literatura imaginea unei conjugalități degradate. Eroina istorioarelor lui morale e, de regulă, muierea rea. Viața a făcut din Izolda o ființă infernală. Puterea ei de invenție În rău
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
copiilor. Această sintagmă conturează un „continuum” al problemelor sociale În educație, care cuprind un registru larg, de la deficiențele profunde la tulburările/dificultățile ușoare de Învățare copii care se află, de cele mai multe ori, În școlile de masă. Deși pare un termen ambiguu, CES constitue o formă relevantă În plan psihopedagogic deoarece vizează cu claritate necesitatea individualizării evaluării și demersului educațional, analiza plurifactorială și dinamică a cauzelor eșecului școlar. Se pune astfel problema evaluării din perspectiva educațională și nu medicală, ca până acum
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ - UN DEZIDERAT. PREOCUPĂRI PENTRU INTEGRAREA COPIILOR CU CES. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela Silvia CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2140]
-
neobișnuită pe care nimeni n-o prevăzuse din timp. Nu este recunoscută nicio autoritate și iau naștere principii absolut noi. Nu te pripi atât de tare. Dacă te gândești la comportamentul din veacul trecut, nu observi un soi de dans ambiguu, anume conceput pentru a încerca să împace doctrina catolică cu hedonismul? Nebunia lui Tasso nu era oare rodul dovezii de fidelitate față de pricipii încălcate care în Creație devin redesenarea istoriei fără a se recurge la greci, ce-au făcut risipă
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
anecdotiști ca Smărăndache și prezicători lugubri ca Gulimănescu nu era chip să-și facă o noțiune justă. Pomponescu trimise o carte de vizită lui Gaittany, exprimîndu-și părerea de rău de a nu-l fi văzut de mult. Termenii erau puțin ambigui. Pomponescu totuși, știind că Gaittany poate citi printre rânduri, spera că va da un semn de viață. A treia zi Pomponescu primi o telegramă cu următorul cuprins: "Vii mulțumiri pentru frumoasele cuvinte. Gaittany." Atât. Gaittany se făcea că nu-nțelege
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
în rândul primelor unități militare a constituit o tactică de succes în condițiile de război, într-o epocă a informației. Rolul armatei în exercitarea puterii blânde se confruntă cu adevărate probleme atunci când se încearcă aplicarea tacticilor de război în situații ambigue. Lucrul acesta este deosebit de tentant în actualul context greșit definit ca război împotriva terorismului, când nu se mai observă distincția între activitățile civile obișnuite și război. În anul 2002, frustrat de diplomația publică americană, Pentagonul a dezvoltat proiecte vizând crearea
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
individualitatea lui se fragmentează, capătă un aspect obiectiv și, specializându-se exagerat în rolul ei producător, raporturile sale directe cu celelalte sunt reificate. Totuși, la acest nivel, ca și la cel al individului și al relațiilor personale directe, situația este ambiguă, reificarea obiectivă fiind mai mult sau mai puțin compensată de alți factori, de care nu ne vom ocupa aici. Autosubzistența înseamnă fuziunea producție-consum. Oare trebuie să percepem această fuziune prin intermediul individului? Există o împărțire a sarcinilor de producție (în cadrul separării
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
te adresezi unui zidar străin, și cheltuiala pentru o casă din cărămizi se va ridica la 10 000 franci și un ied, fie tocmești serviciile acestor rude, adică Akania și Leboka, și atunci ești prins într-un hățiș de relații ambigue care ține deopotrivă de economia monetară și de prestația familială, de schimb și de dar. Vom regăsi mai târziu acest fenomen esențial. Dincolo de aceste câteva trăsături generale comune, cele opt case se deosebesc unele de celelalte. Se evidențiază o adevărată
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
pare: un teren în pantă, un sol încă bogat, și Okelataka a câștigat doi ani în fața tuturor satelor care au primit cele dintâi soiuri în 1955-1956. Astfel, terenul situat în imediata apropiere a satului este organizat într-un mod oarecum ambiguu. Este vorba de două zone întinse formate fiecare dintr-o singură fâșie. Se conturează două cazuri: diferitele plantații nu sunt individualizate, neexistând nicio graniță materială între ele; în interval de doi ani, apar câteva garduri: vegetația este lăsată să crească
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acest lucru în fața invitaților. În ceremonial, banii joacă un rol important: ei trebuie să se arate, sunt expuși, sunt elementul central al paradei. Sărbătoarea pune accentul pe natura colectivă a banilor. În cazul dotelor sau amenzilor, situația e mult mai ambiguă: dota înseamnă stabilirea unei legături durabile între soț și soție, dar și unul, și celălalt, prin banii familiali în cauză, sunt, înainte de a fi indivizi, membri ai unei familii. Banii izolează raportul conjugal, pe care tind să îl separe de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
este exterior sau, mai exact, artificial. Ceea ce contează sunt relațiile individului cu ceilalți, marfa nefiind decât suportul material al acestor relații. Situația e într-un fel răsturnată: cândva, utilizarea și prestigiul pe care le conferă această marfă erau o realitate ambiguă, două fețe situate în raport dialectic: interioritate în utilizarea individuală mai întâi, exterioritate în prestigiul căpătat din deținerea ei apoi. La Okelataka, marfa nu mai este decât o realitate complet exterioară. Consumul este indiferent din punct de vedere calitativ: este
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de a fi alături, de a-și împărtăși experiența de viață cu celălalt (comunicarea socială a trăirilor), de a avea raporturi interesante, vii, autentice. b. Evaluarea corectă a situației, explicată prin dorința de a diminua sentimentele incomode datorate unui context ambiguu, prin compararea cu celălalt. Avem nevoie de informații care, corelate cu altele, ne pot asigura o claritate cognitivă. Mintea noastră devine mai limpede. În felul acesta putem diminua sau elimina starea interioară de disconfort. c. O altă cauză a nevoii
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Părinților mei 1. CONCEPTUL DE FANTASTIC 1.1. Primele forme ale fantasticului Lumea fantasticului a generat de-a lungul timpului numeroase încercări atât de ilustrare, cât și de teoretizare, datorită valorii și ordinii sale mereu ambigue, căci fantasticul este o categorie estetică destul de recentă. În literatura cultă abia scriitorii romantici sunt aceia care cultivă cu consecvență personajele și întâmplările fantastice. Cultul pentru fantastic ține, în cazul acesta, de un program estetic de factură anticlasicistă, orientat spre
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
alte genuri literare. Cu toate acestea, critica literară ne oferă o varietate de serii tematice aparținând operelor de tip fantastic. 1.2. Conceptul de literatură fantastică Fantasticul bulversează realitatea desființând barierele dintre aceasta și vis, dintre lumea aparențelor și universul ambiguu și fascinant al unei suprarealități. Putem afirma că în povestirile fantastice există o bază realistă fantastică și chiar și poveștile au un punct de ancorare în real, de vreme ce irealul se definește doar „prin opoziția sa cu planul real”<footnote id
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
ale unei narațiuni fantastice sunt: existența celor două planuri: ireal real; în planul lumii familiare pătrunde un eveniment misterios, dispariția limitelor de timp și de spațiu la apariția elementului misterios/ireal, compoziția gradată a narațiunii ce întreține tensiunea epică, finalul ambiguu, ezitarea cititorului de a opta pentru o explicație a evenimentului, prin relatarea întâmplărilor la persoana I de către cel care le-a trăit sau de către un martor, scrierea capătă mai multă credibilitate și facilitează identificarea cititorului cu întâmplările și cu neliniștea
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
etc.), un tip artistic incapabil să abdice de la luciditate, chiar atunci când pare a accepta în viața sa supranaturalul. Tipul poate servi ca un sistem de referință, ca un termen de confruntare într-o discuție asupra acestor pagini din Caragiale. Înfățișarea ambiguă a două serii contradictorii, sunt lucruri care s-au manifestat și aleatoriu în alte zone în scrisul lui Caragiale. Astfel, încheierea din Cănuță, om sucit poate suporta în anumite cazuri o dublă interpretare, exprimată pe rând de popă și de
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
sunt atât de bine mânuite încât suplinesc această lipsă. Chiar dacă Abu Hasan trăiește o aventură de-a dreptul fantastică, fondată pe clasica ambiguitate dintre realitatea fenomenală și cea onirică, ezitare ce degenerează, firesc, în nebunie, percepții evenimentelor nu este la fel de ambiguă și pentru cititor, căruia i se îngăduie să observe și ceea ce se petrece în culise. Cititorul, spre deosebire de personaj, știe că totul e nu este decât o punere în scenă, cu actori instruiți în detaliu asupra rolului pe care îl au
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
forța ilustrativă, a dialogului, care permite conturarea caracterelor. Și în domeniul prozei sale Caragiale se dovedește a fi un fin cunoscător al naturii umane, folosind ,,fantasticul pentru a avertiza că lumea erosului este mereu alta decât cea închipuită, misterioasă și ambiguă, având îndreptată o privire ironică spre cei care vor săprescrie legi fixe de comportament’’. Aportul de recreare, în totalitatea lui, desfășurat de scriitor are drept consecință punerea în circulație a unei noi structuri narative, caracteristică îndeosebi prin autohtonismul ei realist
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
însă, câteva deosebiri frapante în privința formulei artistice chemate să pună în valoare tema fantastică. Intervine apelul direct la schema prototipului mitic originar, caracterul explicit al formulei utilizate în marele basm nuvelistic care este, totuși, Kir Ianulea, cedează acum locul insinuării, ambigue și sugestive, greu perceptibilă. Este un procedeu care în La hanul lui Mânjoală de exemplu, atinge performanțe extraordinare, dar a cărui prezență în La conac nu este deloc neglijabilă. Spre deosebire de Acrivița, ,,omul sașiu’’ din La conac nu își dă nici o
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
convențional dar cu teme morale și expresivitate emoțională. Clinicianul poate interpreta aceste tendințe ca parte a structurii de bază a personalității clientului. Un al treilea test se bazează pe ideea că oamenii își proiectează grijile și dorințele pe un stimul ambiguu. Testul de completare al afirmațiilor a fost făcut pentru copii, adolescenți și adulți. Testul oferă o temă, o tulpină care este începutul propoziției, ca de exemplu "Mama mea este..." sau "Îmi doresc...". Individul este rugat să completeze propoziția. Acest test
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
T. (Thematic Apperception Test) al lui H. A. Murray (1950) solicită subiectului să interpreteze o imagine, alcătuind o poveste care să explice ce s-a întâmplat înainte și ce se va întâmpla după. Testul este format din 20 planșe cu imagini ambigue, neclare, pentru a provoca o stimulare nedeterminată. Răspunsurile sunt dictate de conflictele, experiențele, dorințele subiectului. Există și o formă pentru copii C.A.T. (Children's Apperception Test) în care figurile umane sunt înlocuite cu animale. În țara noastră T.
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
presiunile externe domină atmosfera internă a statelor. Totuși, dacă sistemul internațional nu are un caracter pe deplin generativ, atunci problema o reprezintă explicarea variației influenței structurii sistemului în timp. Influența relativă a unității și structurii asupra comportamentului este, așadar, fundamental ambiguă în neorealism (Elman, 1996a; vezi și Elman, 1996b). Această problemă practică asociată cu punerea în aplicare a neorealismului decurge în cele din urmă din punctele slabe ale premiselor filosofice fundamentale, așa cum identifică Wendt. Neorealismul este neclar cu privire la gradul în care
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
din Strâmtoarea Taiwan din 1996 reprezintă un exemplu potrivit. Există motive întemeiate pentru a crede că în spatele acestui incident stă incoerența politicilor SUA, și nu caracterul asertiv al Chinei. Politicile SUA privind China au fost incoerente și au trimis semnale ambigue despre intențiile americane (Shinn, 1996, p. 14; Lampton, 1997, p. 1102). În consecință, SUA și-au clarificat politicile prin publicarea strategiei de implicare condiționată. Cu toate acestea, politica generală de implicare practicată de Occident rămâne fundamental inconsecventă. Natura inechitabilă a
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
bibliotecile; deoarece ca mobilă, produc impresie bună. Uneori, privirile sunt mai elocvente decât cuvintele rostite. Limbajul disimulează adesea gândurile, pe când ochii exprimă direct, nemijlocit, fără ambiguități viața noastră interioară. Privirile sunt felurite: pe furiș, printre gene, pline de seducție, fermecătoare, ambigue, aparent somnolente, în care se ascunde o forță latentă, o veghe lucidă, o exprimare a ceea ce este important. Pentru bărbat cea mai plăcută privire este cea strălucitoare de beatitudine a femeii iubite, care iubește la rându-i, privire care iradiază
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
oferă: laptele ce-i consituie hrana, sursa, fața pe care o soarbe din priviri, mirosurile corpului care-l protejează. Sânul matern este primul reper și prototipul tuturor obiectelor pe care nou-născutul le va per-cepe ulterior. Sânul este un organ extrem de ambiguu. El este sursă de maternitate, erotism, narcisism, obiect al admirației sau al excitației. Din nefericire, sânul poate fi și suportul lezional, inductor al suferinței și morții. Frumusețea femeii nu trebuie redusă la aspectele superficiale. Ea exprimă o etică și o
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
sociologică. Spre deosebire de paradigma psihologică, zvonul nu apare ca un obiect ce se transmite în serie de la o persoană la alta și care, prin nivelare, accentuare și asimilare, suferă deformări, ci ca un proces de definire în colectiv a unei situații ambigue. El nu este ne-apărat inexact, exagerat sau neplauzibil. Este un substitut al știrilor oficiale, care, dintr-un motiv sau altul, lipsesc sau nu se bucură de credibilitate. Panorama zvonurilor este nesfârșită; ele se centrează pe evenimente din trecut sau
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]