7,748 matches
-
pietoni, mașinile invitaților erau totuși parcate: șoferii nici măcar nu se chinuiseră să le parcheze la marginea pieței. Le aranjaseră În centru, În jurul fântânii de secol XV, peste tot, căci oricum gardienii publici nu treceau pe acolo și n-ar fi amendat pe proprietarul vreuneia dintre acele berline care aveau pe parbriz autocolante pline de steme și insigne cu numele societăților și asociațiilor provinciale sau regionale, sau chiar de stat. Portarul țeapăn În uniformă care păzea intrarea Închisă ermetic refuză să-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
nici o legătură cu fața Îngălbenită a morții pe care o văzuse Brunetti pe malul canalului cu o zi În urmă. Înăuntrul dosarului se aflau două pagini dactilografiate care spuneau că sergentul Foster lucra pentru Biroul de Sănătate Publică, că fusese amendat o dată fiindcă nu oprise la un indicator de STOP În bază, că fusese promovat la gradul de sergent cu un an În urmă și că familia lui locuia În Biddeford Pool, Maine. A doua pagină conține rezumatul unui interviu luat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
existat două cazuri de tentativa de sinucidere în Florența secolului al IV-lea, unul în 1300 și celălalt în 1379, când un om sărac s-a înjunghiat în gât "cu spiritul și intenția de a se omorî" și a fost amendat cu 200 de lire și când s-a dovedit incapabil de plată a fost trimis la închisoare, aparent pentru un timp scurt 84. Judecătorii lui Rinaldeschi probabil știau perspectiva lui Savonarola conform căreia cei ce ar fi urmat să se
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
taxă" așa cum a numit-o Zorzi, pentru comportamente deviante, dar în mare tolerate 98. În Florența, o lege civilă din 1415 a stipulat că "oricine blasfemiază numele Domnului Nostru Iisus Christos sau al oricărui alt sfânt sau sfântă, va fi amendat cu o sută de lire în monedă obișnuită și dacă nu poate plăti amendă pentru aceasta, el ar trebui dezbrăcat și biciuit la lumina zilei (de die) și să fie purtat și bătut prin toată Florența"99. În 1542 amenzile
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
legați cu lanțuri, dezonorați timp de trei ani cu pălăria infamiei; iar dacă sunt clerici, se cere să fie privați de beneficiile lor, dacă au, [și] să fie suspendați de la executarea îndatoririlor lor, iar dacă nu au beneficii, să fie amendați după voința episcopului, suspendați, si scoși afară în lanțuri107la noroc. impuse blasfemiei includeau înfometare, recitarea Domnului 108. Acest ordin a fost decretat la numai șaisprezece ani de la execuția lui Rinaldeschi de către un grup de clerici din care mulți trebuie să
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
10: „...petece de hârtie...” (petice de hârtie); Pag. 10: „...la inițiativa...” (din inițiativa); Pag. 10: „... de către Securitate” (de Securitate); Pag. 18: „Talent major...” (talent de mahalagiu, de cancanier); Pag. 14: „ personalități ale istoriei” (personalități ale țării/personalități); Pag. 14: „se amendează cavalerește” (De fapt, se contrazice. După ce l-a tot defăimat pe Codreanu, ajunge să spună că acesta nu a fost agent al Germaniei naziste); Pag. 15: „Nicolae Pătrașcu” (Petrașcu); Pag. 15: „atunci când” (Scriem și spunem „atunci când” doar În situații În
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
răsuflat ușurată. Tipul era doar omul lui Bachus. Îmi cer scuze, am bolborosit eu. Nici măcar nu mi-am dat seama. mă duceam să caut o prietenă și... — VĂ rog să nu se mai repete, pentru că voi fi nevoit să vă amendez. Acum, vă rog să-mi dați sticla. Trebuie să v-o confisc. Am ezitat puțin, vinul e al naibii de scump În Canada, zece dolari sticla cea mai ieftină - o oră de muncă la Centrul Cultural, dar am hotărât să nu fac
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
răsuflat ușurată. Tipul era doar omul lui Bachus. Îmi cer scuze, am bolborosit eu. Nici măcar nu mi-am dat seama. mă duceam să caut o prietenă și... — Vă rog să nu se mai repete, pentru că voi fi nevoit să vă amendez. Acum, vă rog să-mi dați sticla. Trebuie să v-o confisc. Am ezitat puțin, vinul e al naibii de scump în Canada, zece dolari sticla cea mai ieftină - o oră de muncă la Centrul Cultural, dar am hotărât să nu fac
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cod de norme, a alegerii uneia dintre cele trei soluții posibile: a) Redactarea ex novo a unui cod, necesitând un timp îndelungat; b) Alegerea ca model a unui drept european în vigoare, constituind o schemă fundamentală, susceptibilă de a fi amendată și completată ; c) folosirea mai multor modele, corespunzătoare diferitelor părți ale dreptului contractelor. În final, a fost adoptat, ca schemă de bază, Codul italian din 1942, în considerarea poziției sale intermediare, atât față de dreptul francez și cel german, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
agricultură, pescuit, cultură, educație, afaceri juridice, libertăți civile, justiție și afaceri interne, drepturi constituționale, egalitatea de sexe etc. Pentru propunerile legislative sau inițiative este desemnat un raportor pe baza unui acord între grupurile politice care compun Parlamentul. Raportul este discutat, amendat și votat în cadrul comisiei parlamentare și apoi transmis plenului adunării. Înafara acestor comisii permanente, Parlamentul poate crea subcomisii sau comisii temporare, care tratează probleme specifice. Comisiile temporare de anchetă pot fi puse în funcțiune la nevoie. Președintele este ales de
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
Europene"8. De asemenea, Parlamentul European redactează propriul său raport anual privind P.E.S.C., document numit raportul Brok, după numele autorului său, fost președinte al Comisiei de afaceri externe. În final, aceste schimburi informaționale permit Parlamentului European, în calitate de autoritate bugetară, să amendeze și să aprobe bugetul P.E.S.C. Art. 41 alin. 1 Tratatul de la Lisabona prevede clar că cheltuielile necesare pentru operațiile P.S.A.C., dar care nu au implicații militare sau de apărare (misiunile militare primesc fonduri financiare de la statele membre, înafara bugetului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
său itinerar de militant al avangardei. Este de precizat Însă că poetul se arată de la Început conștient de imposibilitatea unei totale rupturi de trecut. Din acest punct de vedere, poziția sa e mai nuanțată, Îndepărtîndu-se evident de nihilismul dadaist. El amendează, astfel, opinia după care „arta nouă e o artă de revoluție, lipsită de suportul continuitate În timp”. După el, momentele revoluționare sînt rezultatul unui „proces de dezagregare a unei stări de fapt și de cristalizare lentă a unei alteia următoare
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
seară Înainte de culcare puținele monede, scoase din uz, ale sufletului, pregătiți-vă alături paharul cu lapte al confortului egoist și mulțumit și adormiți fără vise și fără poeme, ca În trezie”. Orice concesie făcută unei asemenea mentalități vulgar pozitiviste este amendată În numele unei proiecții ideale a poetului, În evidenta prelungire a unor atitudini romantice: „Un surîs onctuos comercial se substituie rictusului de răzvrătire și scîrbă. În locul singurătății și a[l] cățărării pe stînca aridă a visului, pentru atingerea unui edelvais implacabil
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
aceea a neseparabilității acestora, și că problema lui Sen apare din cauza preferințelor care nu sunt liberale extreme. Toate aceste soluții diferă de cea indicată de Sen (cea a indivizilor care respectă drepturi) în următorul mod: în primul rând, Sen (1976) amendează (după cum am menționat deja) condiția Pareto și nu pe cea a domeniului nerestricționat; în al doilea rând, soluția Sen introduce preferințele de gradul II în discuția despre paradoxul libertarian: fiecare individ are o preferință în privința alternativelor de pe agendă și o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Altfel spus, eliminarea preferințelor neseparabile oferă o rezolvare paradoxului Gibbard. Problema este că eliminarea acestor preferințe nu este suficientă pentru rezolvarea paradoxului Sen. Aceasta pentru că, în cazul teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian, preferințele sunt separabile. De aceea, Breyer amendează suplimentar condiția domeniului universal, înlăturând preferințele neliberale, definite ca acele preferințe pentru o problemă, opuse preferințelor individului decisiv pe acea problemă, și pentru care intensitatea ordinală este mai mare decât cea pentru perechea pe care el este decisiv. Înlăturând aceste
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
nota că „dacă o persoană are preferințe condiționale, atunci preferințele acesteia (pe x variantele ce o privesc) pot fi ignorate” [Gibbard, 1974, p. 394]. Problema este însă următoarea: să revenim la cazul conformist vs. nonconformist. Prin ncL ar trebui să amendăm preferințele condiționale trecându-le cu vederea, i.e. anulăm toate decisivitățile și nu luăm în calcul informațiile care provin din ele. Rămânem însă fără nicio informație despre preferința socială<footnote Aceasta deoarece nu avem nicio informație despre perechile care nu se
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trata condiția Pareto ca responsabilă pentru inconsistență. De aceea, în enunțarea condiției Pareto se va ține cont de existența preferințelor libertariene minimal-raționale. Astfel amendată, și folosind o condiție libertariană coerentă și care acordă decisivitățile pe toate x variantele , condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene minimal raționale (condiția Pmr) va fi consistentă cu domeniul universal, i.e. putem formula o teoremă de posibilitate: există o FDS care satisface U, P, și Lmr (pentru demonstrație, vezi 6.1.4*). 6.1.5. Amendarea condiției
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
să se aplice.<footnote Dacă în perechile de decisivitate libertariană o x variantă câștigă, atunci, dacă aceasta pierde în mulțimea de alegere a procedurii Pareto, singurul motiv este că preferința este intruzivă. footnote> [d.6.1.5.2*]: Condiția Pareto amendată prin preferințe libertariene disjunctmonotone (Pam): x este preferat social lui y dacă, și numai dacă, toți indivizii preferă pe x lui y și toți indivizii au preferințe libertariene disjunct-monotone. [t.6.1.5.1*]: Există o FDS care îndeplinește condițiile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
pe nicio pereche care poate fi formată din alternativele de pe agendă. Rămânem, așadar, în toate cazurile, cu preferințele sociale generate de aplicarea drepturilor. 6.2.* Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxurilor Sen-Gibbard [d.6.2.4*]: Condiția ILa (liberalism pe probleme amendat): Pentru fiecare individ i N∈ există atâtea probleme câte x variante privind pe i există, astfel încât, ori de câte ori o stare (alternativă) x diferă de o altă stare y doar într-un i-loc, atunci , și ori de câte ori o stare z diferă de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
trecut sau de la antipozi, disciplina era plasată în centrul procesului de alterizare. Această deraiere este de acum bine identificată. Tendințele din ultimii douăzeci de ani, care definesc antropologia ca știință a alterității, constau în reluarea acestui discurs pentru a-l amenda "descentrându-l" (după expresia lui M. Kilani). Este vorba de o încercare de decontextualizare care nu schimbă problema fundamentală, ci o împinge cu o treaptă mai sus pe scara abstractizării. O antropologie astfel programată după un mod speculativ nu va
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
probe concrete împotriva lor. Procurorul îi interoghează separat cei doi nu pot, deci, comunica și le spune că: (a) dacă unul mărturisește/recunoaște și celălalt nu, primului i se va acorda o recompensă; iar cel de-al doilea va fi amendat; (b) dacă amândoi mărtuirsesc/recunosc, amândoi vor fi amendați. În același timp, fiecare are un motiv bun să creadă că: (c) dacă niciunul nu mărturisește/nu recunoaște, amândoi vor scăpa. Mai târziu, versiunea s-a schimbat: (a) prizonierul care depune
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
doi nu pot, deci, comunica și le spune că: (a) dacă unul mărturisește/recunoaște și celălalt nu, primului i se va acorda o recompensă; iar cel de-al doilea va fi amendat; (b) dacă amândoi mărtuirsesc/recunosc, amândoi vor fi amendați. În același timp, fiecare are un motiv bun să creadă că: (c) dacă niciunul nu mărturisește/nu recunoaște, amândoi vor scăpa. Mai târziu, versiunea s-a schimbat: (a) prizonierul care depune mărturie împotriva partenerului său va fi eliberat, iar cel
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
lumină producțiile culturale prin relațiile cu alte sfere (politică, economică, religioasă), fără vreo excludere și multiplicând punctele de vedere. Weber a fost puternic influențat de materialism și de Școala istorică. Opera sa poate fi citită ca o tentativă de a amenda punctul de vedere materialist, demonstrând că și cultura, formele și bunurile simbolice (religioase) au o influență decisivă asupra "realității" sociale. Viața în societate are o semnificație fundamentală, ea trimite întotdeauna la sens și la raportarea la valori. De aceea, sociologia
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
anilor 1980). S-a produs astfel un declin al importurilor intra-UE comparativ cu importurile totale. Au apărut de asemenea tot mai multe cazuri la Curtea Europeană de Justiție privind libera circulație a bunurilor. Jurisprudența CEJ a început însă să amendeze prevederile legislative naționale. A rămas celebru cazul Cassis de Dijon (vezi Caseta 2.1) Caseta 2.1. Cazul Cassis de Dijon În anul 1979 Germania Occidentală a refuzat importurile lichiorului francez de coacăze negre, Cassis de Dijon, deoarece conținutul de
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
părerile noastre, să cerem cu insistență suprimarea Legii meseriilor, care ca un jug apasă asupra grumazilor noștri, să dăm de gol toate meschinăriile politice ce se fac pe seama noast ră...” „Punerea în aplicare a actualei legi a meseriilor au fost amendați peste 200 meseriași cu amendă care se ridică între 80 și 1.000 lei” - spune ziarul care și‐ a propus să apară la 1 și 15 a fiecărei luni. În cuprins mai deosebim: „Legea robiei și a sugrumării meseriașilor”, „Meseriașii
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]