2,414 matches
-
plus, bătea puntea navei înainte și înapoi, ca și cum ar fi vrut să-i scoată din sărite pe cei patru în uniformă. Dar nu plănuia s-o șteargă pe furiș. Coasta era un decor superb, urcând pe verticală, muntele alcătuia un amfiteatru natural. Mai în spate, o lizieră de dealuri azurii și norii aproape roșii. Corabia trase la mal cu dificultate în strigătele de bucurie ale celor ce așteptau de-o zi și-o noapte sosirea celor îmbarcați la Napoli; ajutați de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
stă", zice fata. Și fata are dreptate. Căci stă câteodată lumea într-un drăguț, așa cum stă lumea noastră în drăguțul de Eminescu." Aș mai vrea să vă spun și ce am făcut acum două săptămâni, la comemorarea lui Moisil, din amfiteatrul "Spiru Haret" al Facultății de Matematică. Le-am vorbit matematicienilor despre Moisil pornind de la câteva vorbe ale lui. Mi-a plăcut să comentez în special una dintre ele. Unui doctorand care îi cerea sfatul, Moisil i-a spus: "Ai de
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
pentru că îmi era rușine. Îmi era rușine ca atunci când un actor recită prost, joacă prost și eu sufăr de rușine în sală și transpir de rușinea lui. În urmă cu câțiva ani, cu ocazia conferinței unui heideggeriolog german în fața unui amfiteatru plin de studenți, delatorul de pe vremuri, care, micuț și estropiat, își purta pe culoarele vaste ale facultății, alături de secretul prost păzit, pantalonii veșnic prea scurți, lăsând să se vadă elasticul sleit al unor șosete intrate pe jumătate în pantofi, m-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
la Heiligenberg; au venit să ne ia cu mașina prietenii mei heidelberghezi, Ursula și Gelu, și am urcat "în munte", cam zece kilometri în afara Heidelbergului, în mijlocul unei păduri unde naziștii au inaugurat în 1935, în prezența lui Goebbels, un enorm amfiteatru de 13 000 de locuri ("8 000 jos și 5 000 în picioare"). Amfiteatrul acesta, lăsat astăzi anume în paragină și scufundîndu-se încet în natură (iarba a năpădit spațiul dintre gradene precum și piatra băncilor și a treptelor ― totul a fost
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Gelu, și am urcat "în munte", cam zece kilometri în afara Heidelbergului, în mijlocul unei păduri unde naziștii au inaugurat în 1935, în prezența lui Goebbels, un enorm amfiteatru de 13 000 de locuri ("8 000 jos și 5 000 în picioare"). Amfiteatrul acesta, lăsat astăzi anume în paragină și scufundîndu-se încet în natură (iarba a năpădit spațiul dintre gradene precum și piatra băncilor și a treptelor ― totul a fost construit în piatră, cu gândul de a obține o îmbinare de elemente naturale: pământ
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
gândul secret că, prin inocență și gratuitate ludică, spațiul acesta ambiguu s-ar putea purifica. Ce lucru minunat să îți propui să faci un concurs de "cine ajunge primul sus", la capătul celor 130 de trepte de piatră care taie amfiteatrul în două, să opui derizoriul jocului gravității exaltate a fanatismului. Și iată-ne luând startul de la poalele amfiteatrului (și riscând infarctul) Gelu, Cătălin și eu, în timp ce Bogdan se pregătește, fericit, să filmeze acest happening, nevenindu-i să creadă că are
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
să îți propui să faci un concurs de "cine ajunge primul sus", la capătul celor 130 de trepte de piatră care taie amfiteatrul în două, să opui derizoriul jocului gravității exaltate a fanatismului. Și iată-ne luând startul de la poalele amfiteatrului (și riscând infarctul) Gelu, Cătălin și eu, în timp ce Bogdan se pregătește, fericit, să filmeze acest happening, nevenindu-i să creadă că are parte de un asemenea "subiect" într-un asemenea decor. Alerg, disperat, pe scări în sus, pentru a-mi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
eu sânt un "alergător de viteză", în ciuda faptului că avusesem toate aparențele unui big animal care se rostogolea greoi în sus. Important e însă că "m-am încălzit": sânt cuprins de o adevărată isterie ludică și, după ce execut, pe treptele amfiteatrului, provocat de vastitatea spațiului în care sîntem proiectați, câteva mișcări ritmice care schițează un soi de ritual al victoriei (m-am declarat, desigur, învingător), simt nevoia să dansez. Cobor pe marea scenă din piatră și pământ și, în-frîngîndu-mi senzația că
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
spațiului în care sîntem proiectați, câteva mișcări ritmice care schițează un soi de ritual al victoriei (m-am declarat, desigur, învingător), simt nevoia să dansez. Cobor pe marea scenă din piatră și pământ și, în-frîngîndu-mi senzația că enormul semicerc al amfiteatrului, cu brazii din jurul său și cu cerul de deasupra, se prăvălește asupra mea, execut mai întîi câțiva "pași de rutină", schițez câteva piruete, două-trei salturi... Sânt îmbrăcat în "ginși" negri și un T-shirt negru peste care este aruncată neglijent, deschisă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cel mai bun caz câteva ore (adesea opționale) și câteva conferințe prea decalate față de real. Problema se află, în orice caz, mai sus de IUMF: în universități, unde modelul obligatoriu rămâne prea adesea cursul magistral (cum să te descurci cu amfiteatre pline cu sute de studenți?), într-o concepție provenită din prima socializare a profesorilor, când erau ei înșiși elevi. Dezbaterea franceză e totuși ciudată, când o lege de orientare (de "stânga") plasează "elevul în centrul școlii" și e anulată de
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Delfi, când sunt de părere că În zilele de demult Zeul s-a luptat aici cu un șarpe 1 pentru stăpânirea Oracolului, dar și atunci când Îngăduie poeților și retorilor să debiteze asemenea fabulații cu prilejul concursurilor care au loc În amfiteatre. În felul acesta și par a fi chezași, În chip deliberat, (418) ai Împotrivirii față de cele mai sfinte ceremonii celebrate la Delfi”. Cum Filip, istoricul, era de față, se minuna de cele auzite și În cugetul lui se Întreba Împotriva
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
a reface specia. Am observat deunăzi că pe fruntea unui troleibuz scria atât: „VIA UNIVERSITATE”. Inițial, resemnat cu moartea prepozițiilor, am luat-o drept substantiv. M-am și gândit: ce bun o fi vinul din Via Universitate, fermentat poate în Amfiteatrul Odobescu. Apoi mi-am dat seama că e o prepoziție nouă, proaspăt adusă din Italia, ca un Chianti, ca să înlocuiască sărmanele noastre „prin” sau „pe la” din care n-au mai rămas nici oscioarele. Biata doamnă Slavici! Când Poetul Național, sub
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
distinctă în viața culturală a județului, mare animator local; tipărește Observații sau băgări de seamă, 2006, scoate revista Baad. OATU, Daniela, n. 16 aprilie 1967; liceul "Emil Racoviță" (îndrumător prof. D.V. Marin), Facultatea de Filologie Ia și. Colaborează la Ateneu, Amfiteatru, Opinia Studențească, Tomis, Ramuri, Cronica, Luceafărul, Meridianul, ș.a. Tip. Eternitate fragilă, 2003 367 OGRINJI, Mihai n. 1954, Vaslui (Brodoc): publicist și scriitor. A urmat Liceul "Mihail Kogălniceanu" din Vaslui și apoi Facultatea de Ziaristică din București. Debut literar în 1970
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
a. pe plan psihologic, care trebuie să asigure un nou mod de gândire, o nouă filozofie, o nouă atitudine privitoare la muncă și calitate. Aceasta trebuie să fie acceptată și extinsă la orice verigă a relațiilor interumane: În laborator sau amfiteatru, În relațiile profesor-discipol etc; b. pe plan tehnologic, trebuie examinată tehnologia didactică În detaliu. Aceasta trebuie Îmbunătățită și transformată ori de câte ori se simte nevoia, adaptându-se la condițiile reale ale Învățământului. c. pe plan organizatoric, este necesară scrierea unui manual al
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
revizuiri; produse care indică interesele, stilul studentului și folosirea unei varietăți de inteligențe: criterii pe baza cărora munca va fi evaluată; date provenite din aplicarea instrumentelor de evaluare formalizate: rezultate la teste inițiale, formative, sumative; date privind comportamentul studentului În amfiteatru sau seminar: observarea sistematică; date privind activitatea studentului În afara clasei: rezolvarea temelor; frecventarea bibliotecii; referate; proiecte; participarea la sesiuni de comunicări științifice, concursuri excursii, vizite didactice; preocuparea pentru aplicațiile informaticii În domeniu; preocupare pentru legăturile disciplinei cu alte discipline. e
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
galbenă, Inge Deutschkron • Am vrut unitatea Germaniei, Helmult Kohl • Caietele privitorului tăcut, Constantin Ciopraga • Cinci degete-n ochi. Jurnal (1990-2006), Val Gheorghiu • Din trecut, Sergiu Dimitriu • Istoriografia română la vîrsta sintezei. A.D. Xenopol, Al. Zub • Jurnal politic, Ioan Hudiță • Memoria amfiteatrelor, Titus Raveica • Nicolae Iorga: O biografie, Nicolas Nagy-Talavera • Nicolae Titulescu, Walter M. Bacon • Periplu prin memorie, Alexandru Husar • Scîntei din vatra vremii, Virginia Șerbănescu • Shimon Peres. De la Dimona la Oslo, Ileana Cudalb • Vasile Pârvan. Dilemele unui istoric, Al. Zub În
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
apăsătoare. Am rămas singur , si ngur și nu-mi pot găsi astâmpărul, nici mângâierea și nici cons olarea.” Era confesiunea omului care mângâiase cu privirea, ani de-a rândul, sute și sute de Feți frumoși și Ilen e Consânzene din amfiteatrele unde predase studenților, zecil or d e doctoranzi pe care îi tutelase și îi înzestrase cu atestate , a miilor de bolnavi pe care îi tratase și mângâiase ca doctor și om. „Profesorul Oblu se mai deplasa la policlinic a di
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
LAURENȚIU VLAD Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea prima parte a secolului al XX-lea) INSTITUTUL EUROPEAN 2014 Cuvinte-cheie: migrația studențeasca, formarea elitelor românești, Universitatea Liberă din Bruxelles, viața cotidiană în afara amfiteatrelor, secolele XIX-XX Cuprins Cuvânt de introducere / 7 Capitolul I. Universitatea Liberă din Bruxelles în primă sută de ani de existență / 19 I.1. Universitatea Liberă din Bruxelles: statut, administrație / 24 I.2. Despre facultățile Universității Libere din Bruxelles / 28 I.
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
beneficiarii lor din România, ce specializări li s-au părut la îndemână sau ce cariere au îmbrățișat, cât de mult se implică statul în sprijinirea tinerilor plecați la studii la Bruxelles, Gând, Liège ori Louvain, ce viața duceau aceștia în afara amfiteatrelor?... Acestor întrebări, dar și altora, am căutat să le găsim răspunsuri; am facut-o momentan doar parțial, aplecându-ne asupra unui studiu de caz, anume prezenta studenților români la Universitatea Liberă din Bruxelles, demers ce nu-l vedem că unul
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Studiul de față face parte dintr-un demers mai vechi al nostru, pe care ne străduim să-l documentam de ceva vreme. Este vorba de încercarea de a reuni în paginile aceluiași volum detaliile relative la prezența studenților români în amfiteatrele universităților din Bruxelles, Gând, Liège sau Louvain, precum și ale altor instituții de învățământ superior din Belgia (Anvers, Mons, Verviers etc.) în a doua jumătate a veacului al XIX-lea și în prima parte a celui următor. Cum deja am mai
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
studenții români în străinătate, cercetarea noastră deschide noi direcții de reflecție pentru demersurile de istorie instituțională și chiar de sociologie istorică a unor spații profesionale, precum cel medical, juridic, ingineresc. Nu în ultimul rând, prin fragmentele de viața cotidiană, dincolo de amfiteatru, a studenților ce au zăbovit la studii în capitala belgiană, demersul nostru se situează, așa cum am spus deja, în aria istoriei culturale, a istoriei mentalităților și a microistoriei. O arie de studii dificilă pentru vremile trecute, din cauza absenței surselor sau
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
Adolphe Roussel, Jean-François Tielemans, Alfred Vauthier, Pierre-Théodore Verhaegen etc., care s-au remarcat și în spațiul universitar francez (Bordeaux, Caen, Paris, Strasbourg, Toulouse)41. Legăturile cu Hexagonul s-au materializat și prin prezența unui Édouard Lambert ori Léon Duguit în amfiteatrele Universității Libere 42. Dintru început, fondatorii au proiectat că învățământul de științe politice și administrative să fie atașat Facultății de Drept; inițial acesta fusese conceput că o entitate aparte, numai că legea din 1835, care trimitea orice examen de finalizare
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
rămâie aci"42. Din păcate, nu am gasit prea multe detalii cu privire la asociația înființată de Florian Becescu la începutul anului 1904. Probabil că activitatea ei s-a stins odată ce poetul se întorcea în țară, știut fiind că trecerea lui prin amfiteatrele Universității Libere a fost meteorica. Poate arhivele ne vor dezvălui pe viitor mai multe... Mai avem cunoștință de o grupare studențeasca a românilor de la Universitatea Liberă din Bruxelles poate erau doar studenți disparați, neafiliați, căci documentele nu sunt clare în
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
marelui poet, feciorul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept a Universității Libere, respectiv pe Florian Becescu, scriitorul, jurnalistul, studentul boem, prea puțin cunoscător al amfiteatrele și bibliotecilor, foarte familiarizat însă cu birturile de joasă condiție, tânărul cu porniri generoase, dar și cu patimă mai mult sau mai putin romantică a amorului neconvențional ori cu viciul pariurilor la cursele de cai. Alături de aceștia, la cumpăna dintre
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
în "Arhiva")80. S-a stins din viață în a șaptea zi a lunii lui mai a anului 1914, în orașul în care se născuse într-un sfârșit de martie, cu 36 de ani in urma!81 Viața de dincolo de amfiteatru a studenților aflați la studii în capitala belgiană, pe care am reconstituit-o sumar în aceste pagini, ni s-a părut captivantă. Acest demers de microistorie, ce s-a aplecat asupra destinului oamenilor mărunți, ne-a permis, credem noi, o
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]