7,050 matches
-
mégas („Regele cel mare”). Trebuie spus că traducerea lui mélek cu „împărat” nu este tocmai corectă. Evreii nu au avut imperiu, chiar si rege au avut relativ târziu, iar referirea la Dumnezeu că la „regele” lor s-a făcut prin analogie cu realitatea popoarelor din jur, stăpânite de regi. La primele traduceri în limba română însă, realizate după Septuaginta, cultura bizantina i-a determinat pe traducători să facă analogia cu împăratul de la Constantinopol. De aceea, pretutindeni, basileús este tradus în bibliile
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
iar referirea la Dumnezeu că la „regele” lor s-a făcut prin analogie cu realitatea popoarelor din jur, stăpânite de regi. La primele traduceri în limba română însă, realizate după Septuaginta, cultura bizantina i-a determinat pe traducători să facă analogia cu împăratul de la Constantinopol. De aceea, pretutindeni, basileús este tradus în bibliile mai vechi cu „împărat”, chiar când e vorba de regii neînsemnați din Canaan, care domneau peste o cetate și câteva sate. Revizuirile ulterioare au ținut seama de distincția
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
fac bibliile protestante, traducerea Cornilescu, care au păstrat peste tot „împărat”. Tradiția catolică, influențată și de cultul lui „Hristos, Regele universului”, sărbătorit solemn în ultima duminică a anului bisericesc, traduce acest nume divin cu „Rege”. Semnificație de bază: stăpân universal (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.8.3. Biblia conține și alte expresii ce ar putea fi considerate „nume divine”, care au o semnificație asemănătoare cu celelalte din acest câmp. Ele sunt alcătuite din numele generic în anexiune cu substantive ce desemnează obiecte
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
anumite contexte: de pildă, exemplul dat la numele următor, unde citatul din Zah 12,1 îl include și pe YoțQr cu traducerea „Care zidește duhul omului înăuntrul sau”, trimite la imaginea platonica a trupului că închisoare a spiritului, ori trezește analogia cu faptă meșterului Manole... Semnificații de bază: făuritor, dătător de forma (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.10.3. YÄsQd: „au întemeiat” (SC, Blaj); „a întemeiat” (BVA, C); „a întemeiat”, „așterne temeliile” (G-R); „a întemeiat”, „pune temelie” (BS); themeliÄÎn, themeliÀsas (LXX); „fundavit
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
Zah 12,1 îl include și pe YoțQr cu traducerea „Care zidește duhul omului înăuntrul sau”, trimite la imaginea platonica a trupului că închisoare a spiritului, ori trezește analogia cu faptă meșterului Manole... Semnificații de bază: făuritor, dătător de forma (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.10.3. YÄsQd: „au întemeiat” (SC, Blaj); „a întemeiat” (BVA, C); „a întemeiat”, „așterne temeliile” (G-R); „a întemeiat”, „pune temelie” (BS); themeliÄÎn, themeliÀsas (LXX); „fundavit”/ „fundat” (Vg); „a fondé” (BJ); „founded” (RSV). Și acest nume, participiu activ
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
róaƒ ’":"m beqirebÄ (Zah 12,1): „Proorocie. Cuvântul Domnului asupra lui Israel. Așa grăiește Domnul, Care întinde cerurile că un cort, Care pune temeliile pământului și Care zidește duhul omului înăuntrul sau.” (BS) Semnificație de bază: întemeietor al universului vizibil (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.10.4. ‘OœQh: „Cel ce au făcut” (SC, Blaj); „Cel ce șl-ța făcut”, „Care șne-ța făcut” (Ps 94,6) (BVA); „Ziditorul” (G-R); „Ziditorul”, „Cel ce ne-a făcut” (Ps 95/94,6) (BS); „Făcătorul”, „Ziditorul” (C); ho
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
care Biblia descrie crearea lumii. Totuși, aceasta metaforă s-a tocit și nimeni nu se mai gândește, cînd aude cuvintele „Ziditor” și „zidire” cu sens de „Creator” și „creație”, la acțiunea concretă de a construi. Semnificații de bază: creator, făcător (+ analogie antropomorfizantă). 3.1.10.5. ’"b: „Părinte” (toate traducerile românești, cu excepția lui C: „Tata”); pater (LXX); „pater” (Vg); „Père” (BJ); „Father” (RSV). Singurul text în care este utilizată metaforă tatălui pentru a-l numi pe Dumnezeu-Creatorul este Is 64,7
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
viiață făcătoriu” (Blaj); „duh făcător de viață” (BVA); „duh dătător de viață” (G-R, BS, C); „în Spiritum vivificantem” (Vg); „esprit vivifiant” (BJ); „a life-giving spirit” (RSV). Vorbind despre trupul de carne, pieritor, si de cel spiritual, de după înviere, Pavel face analogia între Adam și Hristos, numit „Adam cel de pe urma” și spune despre acesta: ...Egéneto ho prÄÎtos ánthrÄpos Adàm eis psychgn zÄÎsan, ho éschatos Adàm eis pne¤mă zÄiopoio¤n (1Cor 15,45): „Omul cel dintâi, Adam, a fost făcut suflet viu
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
celor două cărți sacre, Martorul prin excelență la tot ce face omul este Dumnezeu. 4.1.16. ′afð (2.1.8.10.), șal-țRaqb (2.1.8.11.) și NoțQr (în contextele arătate la 3.1.9.3.) sunt analogii antropomorfe care îl caracterizează pe Dumnezeu că pe acela care ține seama de toate spre a judeca. 4.1.17. al-‚"liq (2.1.9.1.)/al-‚all"q (2.1.9.2.)/al-B"ri’ (2.1.9.3.)/al-Bad
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
respective fie sunt rezistente la transfer, în lipsa unei realități sociale analoage la vorbitorii acestei limbi (în cazul lui Go’el), fie permit o traducere fidelă, dar prea tehnică: „Suzeran” (pentru Mawl" și Wal), fapt pentru care se impune o notă: analogie cu relația suzeran-vasal. În traducerile biblice mai recente, ca și în lucrările științifice, pentru Go’el s-a încetățenit soluția „Răscumpărător”. 4.2.9. Al-Mu≤y al-Mumț (2.1.7.7.) și MQmiÖ ó-meƒayyeh (3.1.8.4.). La
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
cale ce duce Înspre; logos = știință) se ocupă cu natura, funcțiile, locul și clasificarea tipurilor de metode Întrebuințate În procesul predării (teaching) și al Învățării (learning), inclusiv cu revelarea principiilor care stau la baza unei eficiente aplicări a acestora. Prin analogie cu ceea ce reprezintă metodologiile specifice altor domenii de activitate, metodologia didactică Își propune să descopere, să caracterizeze, să normalizeze, să clasifice și să prezinte ansamblul metodelor care privesc soluționarea problemelor de ordin instructiv-educativ care se ivesc În cadrul praxisului școlar (pedagogic
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
al acțiunii, fiecărei operații pot să-i corespundă moduri variate de realizare practică, adică diferite procedee de lucru profesor-elevi sau elevi-elevi implicate În cursul desfășurării unei lecții. Comparația, de exemplu, se poate efectua În moduri foarte diferite: prin opunere, juxtapunere, analogie, paralelă, teză-antiteză etc. Depinde pentru care dintre acestea se optează, la un moment dat. La aceasta se pot asocia, În mod firesc, alte și alte procedee, care reprezintă alte și alte operații pe care le parcurg elevii: raportarea detaliului la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
sprijinul creșterii eficienței instruirii. b) Posibile surse generatoare de noi metodetc "b) Posibile surse generatoare de noi metode" Întrebarea se pune: „Eventual, de unde ar putea să provină noi metode?”. Firește, este greu de avansat o predicție, dar, luând lucrurile prin analogie cu ceea ce s-a petrecut În ultima vreme În această privință, atunci respectiva multiplicare și-ar putea găsi explicația În: - transferul de metode din domeniul cercetării științifice În cel al activității didactice, așa cum s-au petrecut lucrurile În cazul: metodelor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
datele, de a le interpreta, de a desprinde din ele principii, de a le pune În aplicare la nivelul realităților pentru a face omul mai capabil să acționeze și să gândească În mod eficace” (1974, p. 103). Făcându-se o analogie Între demersul specific cunoașterii științifice și demersul specific aproprierii științei care are loc În cadrul procesului de Învățământ,această filosofie acreditează ideea că dezvoltarea cunoașterii individuale, are loc subefectul acțiunii personale, ca acțiune de Învățare prin descoperire. În consecință, o astfel
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
-l Învețe să exploreze aceste contradicții din gândirea lui, din cuprinsul cunoștințelor sale. Practicarea pe o perioadă mai Îndelungată a unor asemenea proceduri conduce la formarea unor strategii cognitive 1 corespunzătoare, cu valoare euristică, de tipul inducției și deducției, a analogiei etc. Metodologia euristică incită activitatea intelectuală a elevului, Îl obligă să gândească și să reflecteze În cursul Învățării, stimulează capacitatea de asociație, dă loc la noi asociații, face să se nască noi idei și prilejuiește o Învățare mai bogată În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
umane ce urmează să fie Însușită În procesul de Învățământ se pot distinge ca forme: Învățarea algoritmică pe secvențe operaționale, Învățarea euristică, realizată prin rezolvări de probleme, Învățarea programată, a cărei desfășurare este reglată prin intermediul feedbackului, Învățarea prin modelare și analogie și Învățarea prin creație. Fiecăreia dintre acestea i-ar corespunde anumite metode. După Gaston Mialaret o distribuție a metodelor se poate face și În funcție de cei doi „subiecți” esențiali ai procesului de Învățământ: profesor-elevi (grup de elevi). Pe de o parte
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
elementelor explicative, revelatoare ale faptelor nu În sine, ci ale relațiilor dintre ele, ale interacțiunilor structurale și funcționale, ale interdependenței dialectice, va incita o cu totul altă efervescență mintală. În sprijinul unei audieri active vin și procedeele comparației, ale contrapunerii, analogiei, ale tezei și antitezei, ale prezentării În paralel, apelul la date statistice Însoțite de scurte comentarii etc. Alteori, este indicat să folosim procedeul genetic (relevând originile și aspectele succesive ale metamorfozei unei idei) sau cel istoric (amintind soluțiile date unor
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În jurul unei teme sau chestiuni determinate În scopul: a) examinării și clarificării (aprofundării) În comun a unor noțiuni și idei; b) consolidării și sistematizării datelor și conceptelor cu care participanții au avut un contact cognitiv În prealabil; c) explorării unor analogii, similitudini și diferențe dintre diverse teorii, concepții, strategii; d) efectuării unor analize de caz, literare etc.; e) soluționării unor probleme teoretice și practice complexe care comportă mai multe alternative și cu deosebire a acelora care cer originalitate și intuiție (insight
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
rezolvarea unei situații-problemă: a) definirea punctului de plecare și a scopului urmărit; b)punerea problemei - prin cunoașterea profundă a situației de plecare și selectarea informației; c) organizarea informației; d) transformarea informației - pe calea raționamentului, inducției și deducției, a intuiției și analogiei, inclusiv a utilizării și a altor procedee paralogice, În vederea identificării soluțiilor posibile; e) luarea deciziei - opțiunea pentru soluția cea mai bună; f) verificarea soluției alese și a rezultatelor, demers care trebuie așezat Înainte de a se purcede la o acțiune. În
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Însă mai eficace, prin faptul că reprezintă o Încercare mai disciplinată și mai preocupată de valorificare a stărilor emoționale care Însoțesc În mod firesc procesele de creație. Este o procedură care, prin specificul ei, se bazează pe utilizarea metaforelor și analogiilor În favoarea Înlesnirii Înțelegerii situației problematice, astfel Încât neobișnuitul (străinul) să devină familiar, iar obișnuitul să apară ca ceva straniu, ciudat (străin). În acest sens este centrată pe dezvoltarea fanteziilor elevilor, considerată ca fiind hotărâtoare În afirmarea creativității. Practic, se poate utiliza
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
atitudinile critice și Încercările de a emite judecăți pripite, de dezaprobare; b) se lasă frâu liber fanteziei, trecându-se peste granițele dintre domenii, discipline, cunoștințe, aplicații etc.; c) se Încurajează o recoltă cât mai mare de idei obținută prin jocul analogiilor diferite. Orice idee poate fi modificată, combinată cu oricare dintre celelalte idei exprimate; d) sunt acceptate improvizațiile care denotă o sensibilitate empatică; e) poate fi promovată orice metaforă capabilă să genereze analogii, metafore sau să declanșeze intuiții; f) În Încheierea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
cât mai mare de idei obținută prin jocul analogiilor diferite. Orice idee poate fi modificată, combinată cu oricare dintre celelalte idei exprimate; d) sunt acceptate improvizațiile care denotă o sensibilitate empatică; e) poate fi promovată orice metaforă capabilă să genereze analogii, metafore sau să declanșeze intuiții; f) În Încheierea activității este important ca ideile să nu aparțină nimănui. În ceea ce privește etapele de parcurs: 1) Se Începe cu enunțarea temei și a sarcinii de lucru, profesorul propunând rezolvarea unei probleme neobișnuite, care necesită
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
este important ca ideile să nu aparțină nimănui. În ceea ce privește etapele de parcurs: 1) Se Începe cu enunțarea temei și a sarcinii de lucru, profesorul propunând rezolvarea unei probleme neobișnuite, care necesită exprimarea fără Îngrădire a ideilor și utilizarea sistematică a analogiei. Pentru aceasta este nevoie să se explice elevilor diferitele tipuri de analogii care pot fi utilizate: a) analogia directă (prin trimitere la cunoștințe din alte domenii); b) analogia personală, cerându-se fiecărui participant să se transpună sau să se identifice
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
1) Se Începe cu enunțarea temei și a sarcinii de lucru, profesorul propunând rezolvarea unei probleme neobișnuite, care necesită exprimarea fără Îngrădire a ideilor și utilizarea sistematică a analogiei. Pentru aceasta este nevoie să se explice elevilor diferitele tipuri de analogii care pot fi utilizate: a) analogia directă (prin trimitere la cunoștințe din alte domenii); b) analogia personală, cerându-se fiecărui participant să se transpună sau să se identifice cu problema (faptul) de rezolvat; c) analogia simbolică, făcându-se apel la
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
și a sarcinii de lucru, profesorul propunând rezolvarea unei probleme neobișnuite, care necesită exprimarea fără Îngrădire a ideilor și utilizarea sistematică a analogiei. Pentru aceasta este nevoie să se explice elevilor diferitele tipuri de analogii care pot fi utilizate: a) analogia directă (prin trimitere la cunoștințe din alte domenii); b) analogia personală, cerându-se fiecărui participant să se transpună sau să se identifice cu problema (faptul) de rezolvat; c) analogia simbolică, făcându-se apel la soluții artistice (imagini, simboluri, cuvinte, sintagme
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]