1,475 matches
-
risc de dezunirea anastomozele intestinale și colonice, ileoileale, ileocolice, colocolice, rectocolice, al căror grad de risc este cu atât mai mare cu cât intervenția chirurgicală se desfășoară pe intestin patologic (boala Crohn, enterita necrozantă, rectocolita ulcerohemoragică). Tipul intervenției chirurgicale Dezunirea anastomozelor sau suturilor după gastrectomii parțiale, anastomoze biliodigestive, apendicectomii este urmată de mai puține IIA. I. Șuteu constată că deși IIA cresc numeric de la stomac (0,29%), la intestin (0,30%) și colon (1,63%), ca urmare a creșterii agresivității microbismului
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
colonice, ileoileale, ileocolice, colocolice, rectocolice, al căror grad de risc este cu atât mai mare cu cât intervenția chirurgicală se desfășoară pe intestin patologic (boala Crohn, enterita necrozantă, rectocolita ulcerohemoragică). Tipul intervenției chirurgicale Dezunirea anastomozelor sau suturilor după gastrectomii parțiale, anastomoze biliodigestive, apendicectomii este urmată de mai puține IIA. I. Șuteu constată că deși IIA cresc numeric de la stomac (0,29%), la intestin (0,30%) și colon (1,63%), ca urmare a creșterii agresivității microbismului intestinal, mortalitatea este mai mare în
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
fost contaminat, predispune întotdeauna la supurații localizate sau generalizate ale acestuia. De asemenea, insuficiența ca și ineficiența drenajului ca urmare a plasării defectuoase a tuburilor de dren permit acumularea de secreții patologice sau conținut septic prin dezunire de suturi sau anastomoze. - Organismul bolnav este terenul pe care evoluează IIA. În afară de vârstă și sex, care au fost menționate anterior, o deosebită importanță în apariția și evoluția IIA o constituie tarele organice, care se întâlnesc în proporție de 3040%. Acestea pot fi structurate
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
celulară și umorală; - alcoolismul scade rezistența organismului la infecții prin afectarea funcției de detoxifiere a ficatului; - tabagismul favorizează apariția și evoluția unor afecțiuni cronice pulmonare, care au drept urmare tulburări în irigarea și oxigenarea țesuturilor, scăzând potențialul de cicatrizare la nivelul anastomozelor și suturilor; - diabetul zaharat predispune la infecții ca urmare a ischemiei secundare microangiopatiei diabetice, mai ales în cazul când acesta este decompensat; - anemia asociată cu hipovolemia, hipoxia și hipoproteinemia acționează atât central asupra mecanismelor imunitare cât și periferic asupra țesuturilor
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
bolnavi cu ciroză decompensată vascular și care uneori necesită paracenteze evacuatorii; - pacienții care fac dializă peritoneală continuă; - Infecții abdominale chirurgicale - cele mai frecvente:perforații ale ulcerului gastroduodenal, colecistitei calculoase, intestinului subțire, diverticulitei sigmoidiene cu abces, colorectale; - infecții postoperatorii prin dehiscența anastomozei, a liniei de sutură sau bont insuficient. Privitor la antecedentele recente este necesar a discuta cu pacienții despre eventuala folosire de analgezice, antispastice sau antiacide, anticoagulante, steroizi sau antibiotice. La fel de important este de știut dacă pacientul e consumator de alcool
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
antibiotice; - restabilirea anatomiei și fiziologiei loco-regionale. Tratamentul chirurgical se adresează în special focarului infecțios (198, 206). Eradicarea sursei de contaminare a peritoneului se realizează chirurgical și/sau laparoscopic. Cele mai comune surse de infecție intraabdominală sunt apendicele, colonul, stomacul, dehiscența anastomozelor; aceasta din urmă singulară sau asociată crește mortalitatea la 5-10% (Schoeffel). Momentul depistării sursei de infecție reprezintă cel mai important moment managerial al terapiei operatorii. Procedurile intervenționale includ drenajul abdominal și extraabdominal percutan ghidat ecografic sau CT. Numeroase studii chirurgicale
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
multiplu, epiplonoplastie parietală - 14,3%devolvulare, toaletă peritoneală, drenaj subhepatic și în Douglas - 14,3% - excizie, evacuare și drenaj - 14,3% - hemicolectomie dreaptă, ileo transverso-anastomoză, nefrectomie dreaptă - 26,8%laparotomie exploratorie, colorafie, lavaj, drenaj peritoneal multiplu - 14,3% - transverso sigmoido anastomoză latero-laterală, drenaj - 14,3%. Pe cazuistica studiată au fost stabilite următoarele diagnostice chirurgicale: La pacienții cu perforație colonică prognosticul a fost nefavorabil la 57,1% dintre cazuri, iar la un caz s-a complicat prin fistulă postoperatorie de colon ascendent
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
a culeae informații de tip motor (tracțiune, presiune, poziția epifizelor unele față de altele în timpul mișcării, durere), termic (aprecierea aradului de căldură/fria), compoziție, ph-ului intraarticular. Fibrele motorii sunt de oriaine postaanalionară, pătrund în capsula articulară realând închiderea sau deschiderea numeroaselor anastomoze intracapsulare. Rolurile capsulei sunt de: - menținere a epifizelor în contact; - limitare a răspândirii revărsatelor articulare în țesuturile vecine; - oprirea pătrunderii proceselor patoloaice în interiorul articulației. Structura capsulei articulare. Capsula articulară este formată dintr-un strat extern fibros, cu conținut boaat în
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
asociate cu un mare consum de oxigen ceea ce determină o vascularizație abundentă. Arterele au, inițial o direcție transversală; după ce pătrund în mușchi se ramnifică. Arterele mici sunt așezate în vecinătatea țesutului conjunctiv, care separă fasciculele primare și sunt legate prin anastomoze transversale. Din arterele mici se desprind capilare care, mai ales în mușchii cu fibre predominant roșii, prezintă mici dilatații fusiforme sau ampulare în care se acumulează sângele în decursul contracției. în musculatura în repaus numai o parte din capilare sunt
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
limfatic central Circulația intestinală prezintă de asemeni o organizare specială la nivelul vilozităților (fig. 19), adaptată pentru procesul fiziologic de absorbție a nutrimentelor. Intestinul este alimentat cu sânge prin circulația dispusă în paralel a arterelor mezenterice superioare și inferioare. Există anastomoze extinse între aceste vase. Debitul sanguin de la nivelul mucoasei este mai mare decât cel din restul peretelui intestinal și răspunde la modificările activității metabolice. Astfel, debitul sanguin al intestinului subțire (și cel din vena portă) se dublează după ingestia de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
dreaptă la 50%. Sângele din peretele ventricular stâng este drenat de sistemul venos superficial spre sinusul coronar și venele cardiace anterioare, iar din restul miocardului direct în cavitățile cardiace, prin sistemul venos profund (vasele arteriosinusoidale și arterioluminale) și venele thebesiene. Anastomozele arteriolare sunt rare și cu diametru intern sub 40 μm, dar numărul și dimensiunile lor cresc în cardiopatia ischemică. Datorită presiunii extravasculare mari în sistolă perfuzia zonei subendocardice a ventriculului stâng se realizează numai în diastolă; poate fi afectată de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
sanguin local, ce poate varia ca răspuns la mecanisme de termoreglare de la 1 la 150 ml/min/100g. Astfel de variații extreme au loc mai ales în regiunile expuse (mâini, degete, urechi), unde pot fi explicate parțial prin prezența de anastomoze arteriovenoase bine inervate. Un reflex particular cutanat este reacția albă; desenul ușor pe tegument determină o linie albă în ~15 s; stimularea mecanică induce contracția sfincterelor precapilare. Dacă stimularea este suficient de puternică apare răspunsul triplu: eritem în 10 s
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
bazilară și prin cele două carotide interne (sursa majoră la om), care laolaltă formează un inel anastomotic (poligonul sau cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
poartă de intrare). Venulele sunt vase mai largi decât arteriolele, cu perete muscular continuu. In cadrul rețelei capilare există capilare adevărate, care prezintă sfincter precapilar și canale preferențiale, ce sunt lipsite de sfincter precapilar (fig. 54). Aceste canale diferă de anastomozele arteriovenoase (șunturi), care au perete muscular. Anastomoze arterio-venoase, cu efect de scurtcircuitare a patului capilar, sunt prezente în pielea extremităților, tubul digestiv, plămân. In unele țesuturi (mușchi scheletic) nu sunt evidente căile de șunt, dar acest tip de circulație poate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
largi decât arteriolele, cu perete muscular continuu. In cadrul rețelei capilare există capilare adevărate, care prezintă sfincter precapilar și canale preferențiale, ce sunt lipsite de sfincter precapilar (fig. 54). Aceste canale diferă de anastomozele arteriovenoase (șunturi), care au perete muscular. Anastomoze arterio-venoase, cu efect de scurtcircuitare a patului capilar, sunt prezente în pielea extremităților, tubul digestiv, plămân. In unele țesuturi (mușchi scheletic) nu sunt evidente căile de șunt, dar acest tip de circulație poate fi demonstrată, fiind numită șunt fiziologic. Cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
mare (6-12/min). Umplerea diferită a capilarelor cu sânge a fost numită tonus capilar (stare de semidistensie permanentă a capilarului). Acesta suferă modificări pasive, în funcție de distensibilitatea peretelui capilar și este influențat de modificările de presiune și flux în metarteriole, venule, anastomoze arterio-venoase. Mecanismele nervoase de control al debitului în capilare includ reacții generale (eritem pudic, paloare, congestie după emoții) și reacții locale prin reflexul de axon. Hiperemia reactivă postischemică datorată ionilor de H+ se însoțește de creșterea permeabilității capilare. Mecanismele umorale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
interstițiale. Mușchiul neted din peretele vaselor limfatice asigură prin contractilitatea sa modificări de calibru și de presiune luminală, datorită prezenței de valvule (apropiate la vasele mici, depărtate la vasele mari), ce împiedică refluxul limfatic. La traversarea ganglionilor limfaticele prezintă numeroase anastomoze. 16.2. Formarea limfei Compoziția limfei prezintă caracteristici regionale în ce privește concentrația proteică, aceasta fiind în medie de 20 g/l, cu valori crescute în ficat (60g/l) și intestin (30-50 g/l). Concentrația de lipide este de 1-2% la nivel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2284]
-
ce va fi izolat câțiva ani mai târziu de cercetătorul japonez Takamiru) cu localizare la nivelul joncțiunii neuromusculare (plăcuței neuromotorii); 6. descoperirea structurii circulației splenice (a joncțiunii arterio- venoase la nivelul capilarelor) și clasificarea glandelor epiteliale; 7. procedeul Paulescu de anastomoză ureterală și coledociană cap la cap, împreună cu Paul Reyner. În anul 100, dorul de patrie, de familie, convingerile sale naționaliste și religioase, dorința de a participa la emanciparea învățământului și cercetării medicale românești, îl determină să se întoarcă în țară
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
retrăsese pentru limită de vârstă. La acea dată Paulescu trecuse deja prin etapa de medic intern (de care se îndoiește autorul) și publicase 8 studii critice și câteva lucrări experimentale în colaborare cu Lancereaux și Reyner, între care și celebra anastomoză ureterală publicată în „Bulletin et Memoire de la Societe de Chirurgie de Paris, julie, 187” procedură anastomotică care se folosește și astăzi și care-i poartă numele. Iată, așadar, cum se încheie „studenția prelungită’’ în opinia d- lui Manu, pentru care
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
la stadializare, după administrarea TFD s-a efectuat rezecție cu tentă curativă tuturor celor 7 pacienți. La 1 an, 83% dintre pacienți erau fără recidivă, iar supraviețuirea la 5 ani a fost 71% [12]. O mențiune importantă este menținerea patenței anastomozei biliare după aplicarea TFD. În ce privește administrarea TFD după intervenția chirurgicală în cadrul tumorilor recurente, un studiu efectuat pe 8 pacienți a dovedit rezultate încurajatoare, cu oprirea evoluției bolii la 75% dintre pacienți după 2 ani [29]. Deși rezultatele sunt promițătoare, sunt
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Marcel Tanţău () [Corola-publishinghouse/Science/92168_a_92663]
-
arterial, ce apare ca o consecință a creșterii presiunii interstițiale;elasticitatea țesuturilor și a tegumentului ce sunt puse în tensiune maximă [22]. La factorii de mai sus, putem să adăugăm scăderea presiunii hidrostatice din capilare, ca o consecință a deschiderii anastomozelor cavo-cave. TABLOUL CLINIC Sindromul de venă cavă superioară reprezintă din punct de vedere clinic, o desfășurare de semne și simptome, cauzate de deteriorarea fluxului sangvin prin vena cavă superioară către atriul drept. Tabloul clinic este variabil în funcție de cauza determinantă, de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
superioare, mediastinită scleroasă fibrozantă sau tumori nerezecabile la care SVCS nu s-a ameliorat în urma tratamentului medical. Se disting două tipuri de operații: by-pass anatomic (trunchi brahiocefalic stâng sau vena jugulară internă - atriul drept sau urechiușa dreaptă) și by-pass extraanatomic (anastomoza venei azygos la vena cavă inferioară; anastomoza venei safene magna reversată la vena axilara sau vena jugulară externă sau vena jugulară internă). Materialul ideal de reconstrucție sau de by-pass-are a sistemului cav superior trebuie să îndeplinească câteva cerințe. În primul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
la care SVCS nu s-a ameliorat în urma tratamentului medical. Se disting două tipuri de operații: by-pass anatomic (trunchi brahiocefalic stâng sau vena jugulară internă - atriul drept sau urechiușa dreaptă) și by-pass extraanatomic (anastomoza venei azygos la vena cavă inferioară; anastomoza venei safene magna reversată la vena axilara sau vena jugulară externă sau vena jugulară internă). Materialul ideal de reconstrucție sau de by-pass-are a sistemului cav superior trebuie să îndeplinească câteva cerințe. În primul rând să fie ușor de procurat, în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
postoperatorie morbiditatea înregistrată se datorează tulburărilor fiziopatologice ce apar în sistemul cav superior pe timpul clampării vasculare și/sau complicațiilor aflate în legătură strânsă cu timpul de reconstrucție a sistemului ca superior. Astfel, poate să apară edemul cerebral, torsiunea și stenozarea anastomozei, hemoragie, trombozarea și infecția conductului vascular, pseudoanevrismul.
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
de aproximativ 2-2,5 cm. Ansa jejunală secționată va fi ascensionată la nivelul spațiului supramezocolic printr-o breșă la nivelul mezocolonului transvers, și nu prin spațiul retroperitoneal, prin breșa restantă după rezecția duodenului, posterior de vasele mezenterice superioare. Înainte de realizarea anastomozei este utilă cateterizarea ductului Wirsung. Anastomoza realizată va fi pancreaticojejunoanastomoză ductla-mucoasă, în dublu strat, cu fire separate (fig. 311). Primele fire de sutură care se trec sunt cele prin ductul pancreatic principal, trei anterioare (din afară către înăuntru) și trei
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Florin Iordache () [Corola-publishinghouse/Science/92201_a_92696]