2,924 matches
-
de a simți, modelele de gândire, viața emoțional-afectivă. Primul efect al crizei este dat de sentimentul nesiguranței, neliniștea dată de pierderea încrederii în lume, în instituțiile sociale, resimțite ca o amenințare a persoanei și a vieții individuale. Această stare de angoasă va trezi suspiciuni care vor duce la o alterare a relațiilor interumane, ostilitate, neîncredere, suspectare reciprocă. Resimțind ca ostilă lumea, nesigură, amenințătoare, incapabilă de a-i mai oferi un suport moral și material, grupul uman, va apela, ca „soluții” la
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
preluate în mod automat și necritic de populație favorizând apariția unor reacții și conduite anormale, a unor idei colective absurde și a unei stări de tensiune psiho-socială extremă. Toate acestea vor constitui cadrul favorabil al dezvoltării unor stări de neîncredere, angoasă, nesiguranță ducând în final la o importantă regresiune psiho-socială a grupului uman respectiv. 2) Rolul planului formal-social Psihozele colective apar și se manifestă în cadrul spațiului social. Acesta reprezintă cadrul de manifestare al acestora. Fiind manifestări colective, ele sunt „exterioare” și
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
necesare anumite „condiții psihologice” ale grupelor umane, caracterizate prin următoarele: Hiperemotivitate cu exaltare emoțională. O stare de tensiune emoțională puternică, neexteriorizată care va duce, în timp, la o stare de epuizare emoțională cu apariția unei stări de nesiguranță și de angoasă permanentă și generală. Sugestibilitate crescută a grupului social-uman, caracterizată printr-o receptivitate la produsele imaginarului colectiv, de factură irațională. Acceptarea necondiționată și lipsită de orice fel de critică a unor „soluții” cu caracter absurd, irealizabile. Nevoia de compensare a fricii
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
-lea și al XVII-lea. Ele au constituit preludiul manifestărilor de isterie colectivă. Posedații convulsionari se caracterizează prin natura contagioasă a convulsiilor, senzații cenestopatice penibile cu localizare predominant utero-genitală, halucinații sau „viziuni” mistice, crize de nimfomanie și extaz, stări de angoasă (epidemiile de la Loudun și cele de la Saint-Medard etc.). Psihiatria secolul al XIX-lea aduce numeroase contribuții la studiul manifestărilor psihotice cu caracter colectiv. Termenul sub care circulă aceste manifestări în epocă, în literatura științifică de specialitate, este cel de deliruri
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de masă, colective. În sensul acesta menționăm, ca mai frecvente și specifice, următoarele forme de manifestare: migrația populațională către alte regiuni sau țări, diferite de cea de origine, ca expresie a căutării unei ordini și siguranțe sociale care să anuleze angoasele și să confere o identitate precisă și sigură; conduitele de panică, psihozele delirante având ca substrat angoasa, nesiguranța în perspectiva viitorului legată sau raportată la teme catastrofice: sfârșitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, inundații, epidemii devastatoare etc.); mișcări sociale de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
populațională către alte regiuni sau țări, diferite de cea de origine, ca expresie a căutării unei ordini și siguranțe sociale care să anuleze angoasele și să confere o identitate precisă și sigură; conduitele de panică, psihozele delirante având ca substrat angoasa, nesiguranța în perspectiva viitorului legată sau raportată la teme catastrofice: sfârșitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, inundații, epidemii devastatoare etc.); mișcări sociale de masă cu caracter protestatar, revendicativ, sau de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
marea lor majoritate, bolnavii psihici resimt spitalizarea ca pe o „carceralizare”. Scoaterea lor din familie și din grupul social și „intrarea” lor în „comunitatea terapeutică” formată din bolnavi psihici și personal medico-psihiatric de specialitate, constituie o situație psiho-traumatizantă (sursă de angoase, nesiguranță, impresia de abandon și mai ales obligativitatea acceptării „statutului de bolnav psihic”). Instituționalizarea reprezintă izolarea care poate merge până la „ruptura” definitivă a bolnavului de propria sa familie și de grupul său social. În marea majoritate a cazurilor, instituționalizarea bolnavilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
istorie, după experiența demonizaților Evului Mediu, dizidenții politici ai secolul XX sunt victimele ideologiilor totalitare. Culpabilizarea bolnavilor este, de fapt, o falsă problemă. Ei sunt victimele unui stat, al unei puteri politice care se impune prin teroare. Tensiunea socială, nesiguranța, angoasa, insecuritatea, absurdul vieții, vor constitui „o stare de spirit” generală, o veritabilă psihoză colectivă a fricii, prin preluarea de către masele sociale a culpabilității statului și a puterii politice. Această situație creată va da naștere unei reacții protestatare de un tip
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
evenimente anterioare, recente sau îndepărtate, din viața bolnavului. Amuzie: tulburare a ritmului muzical, înțelegerea și reproducerea acestuia, care apare în cadrul afaziei. Andropauză: oprirea funcției sexuale la bărbat. Corespunde menopauzei la femeie. Anestezie: pierderea sensibilității globale sau parțiale, de diferite grade. Angoasa: stare de neliniște, insecuritate fizică, sufletească și morală, anxietate terifiantă resimțită în plan psihic și somatic ca un pericol iminent care amenință existența bolnavului. Anorexia mintală: tulburare psihică gravă care apare la tinerele adolescente caracterizată prin amenoree, anorexie, tulburări afective
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
bolnav psihic se opune la solicitările externe. Palilalie: tulburare de limbaj constând în repetarea iterativă a silabelor, cuvintelor sau frazelor. Panică: atac subit de anxietate asociat cu manifestări somatice, trăit cu intensitate de bolnav ca un pericol vital iminent. Pantofobie: angoasă paroxistică în cursul căreia orice eveniment, obiect sau persoană constituie o sursă de frică, de neliniște pentru bolnav. Paralizie: pierderea capacității mișcărilor voluntare într-o regiune a corpului (față, membrele inferioare - paraplegie; membrul superior și inferior homolaterale - hemiplegie; pierderea motilității
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
ca asociere, cu caracter bizar, vizând caracterul și comportamentul, care preced cu mai multe ore, zile sau săptămâni declanșarea atacului epileptic paroxistic. Prosopagnozia: agnozia figurilor, incapacitatea bolnavului de a recunoaște persoanele cunoscute după figura acestora. Psihastenie: nevroză caracterizată prin asocierea angoasei cu fobii și obsesii, la care se adaugă inhibiție intelectuală, timiditate, manii mintale (precauție, îndoială, perfecțiune, control, rezervă, ruminație). Psihobiografie: istoria vieții individuale, ca imagine sintetică de factură ontologică, a formării și evoluției personalității bolnavului, insistându-se pe evenimentele psihotraumatizante
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
care este obligat individul uman asaltat de lumea exterioară, de ființele și lucrurile ce îl înconjoară. Din această grijă esențială se nasc celelalte trăiri pe care le-a analizat Heidegger în Prolegomena zür Geschichte des Zeibegriffs și Sein und Zeit: „angoasa” (die Angst), „frica” (die Furcht), „starea de a fi azvârlit”/„starea de a fi aruncat” (die Geworfenheit)118 ș.a. Pedagogia fenomenologică este expresia generală a „grijii” (die Sorge; the thoughtfulness) omenești, a neliniștii interogatoare și a căutării înfrigurate a sensurilor
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ei cere o strategie mai complicată. În general, frica presupune o situație particulară pentru a fi resimțită, care este facturată specific de unele dimensiuni sociale, ce o pot spori sau diminua. Problematica fricii Clasic în psihopatologie, frica est diferențiată de angoasă și anxietate 5 prin faptul că are un obiect plasat în lumea reală. Frica fără obiect, nejustificată, este proprie tocmai angoasei (anxietății). În acest caz, trăirea subiectivă este similară cu cea din confruntarea cu un pericol extern, deși el este
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
de unele dimensiuni sociale, ce o pot spori sau diminua. Problematica fricii Clasic în psihopatologie, frica est diferențiată de angoasă și anxietate 5 prin faptul că are un obiect plasat în lumea reală. Frica fără obiect, nejustificată, este proprie tocmai angoasei (anxietății). În acest caz, trăirea subiectivă este similară cu cea din confruntarea cu un pericol extern, deși el este absent. Trăirea este deci fundamentală și a fost comparată în psihopatologie cu amețeala (Ey et al.,1960). Dacă amețeala presupune o
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
caz, trăirea subiectivă este similară cu cea din confruntarea cu un pericol extern, deși el este absent. Trăirea este deci fundamentală și a fost comparată în psihopatologie cu amețeala (Ey et al.,1960). Dacă amețeala presupune o stare de nesiguranță, angoasa are ca element propriu impresia de amenințare. Cu toate acestea, angoasa nu este o stare exclusiv patologică: ea e considerată o caracteristică a condiției umane și se află într-un fel de continuitate cu frica. Ambele delimitează un registru foarte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pericol extern, deși el este absent. Trăirea este deci fundamentală și a fost comparată în psihopatologie cu amețeala (Ey et al.,1960). Dacă amețeala presupune o stare de nesiguranță, angoasa are ca element propriu impresia de amenințare. Cu toate acestea, angoasa nu este o stare exclusiv patologică: ea e considerată o caracteristică a condiției umane și se află într-un fel de continuitate cu frica. Ambele delimitează un registru foarte larg, de unde și numărul mare de cuvinte din limbă susceptibile să
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
supusă aceleiași amenințări. Această analiză confirmă perspectiva psihanalitică asupra fricii, care nu face o distincție clară între factorul extern, adică pericolul, și factorul intern, adică trăirea ce constă în sentimentul de amenințare. Cu toate acestea, se face o diferență între angoasa propriu-zisă și „angoasa în fața unui pericol real”. Aceasta din urmă a fost astfel definită de Freud: „O stare de atenție senzorială sporită și de tensiune motorie pe care noi o denumim pregătirea angoasei. Reacția de angoasă se dezvoltă pornind de la
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
toate acestea, se face o diferență între angoasa propriu-zisă și „angoasa în fața unui pericol real”. Aceasta din urmă a fost astfel definită de Freud: „O stare de atenție senzorială sporită și de tensiune motorie pe care noi o denumim pregătirea angoasei. Reacția de angoasă se dezvoltă pornind de la ea” (Freud,1932). Accentul este deci pus pe trăirea internă, similară când pericolul este extern sau intern. Există deci o legătură între viziunea psihanalitică asupra angoasei și cea de bun-simț asupra fricii. Cu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
face o diferență între angoasa propriu-zisă și „angoasa în fața unui pericol real”. Aceasta din urmă a fost astfel definită de Freud: „O stare de atenție senzorială sporită și de tensiune motorie pe care noi o denumim pregătirea angoasei. Reacția de angoasă se dezvoltă pornind de la ea” (Freud,1932). Accentul este deci pus pe trăirea internă, similară când pericolul este extern sau intern. Există deci o legătură între viziunea psihanalitică asupra angoasei și cea de bun-simț asupra fricii. Cu alte cuvinte, ca
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
motorie pe care noi o denumim pregătirea angoasei. Reacția de angoasă se dezvoltă pornind de la ea” (Freud,1932). Accentul este deci pus pe trăirea internă, similară când pericolul este extern sau intern. Există deci o legătură între viziunea psihanalitică asupra angoasei și cea de bun-simț asupra fricii. Cu alte cuvinte, ca și în exemplul examenului, orice confruntare cu un pericol extern presupune ca persoana să considere situația în care se află ca amenințătoare și să reacționeze în funcție de posibilitățile sale. Trebuie însă
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
și de căldură, fiind considerate pasagere, ofereau șanse de supraviețuire, în timp ce confruntarea cu „organele de ordine” era asociată cu riscul morții. În orice situație socială exista o tendință internă, în cadrul vieții psihice, de evitare tocmai a fricii interne sau a angoasei, în pofida amenințării externe. Această tendință este mai ușor de acceptat dacă ipoteza existenței inconștientului e considerată posibilă. Cu alte cuvinte, integrarea unor componente inconștiente în viziunea asupra vieții psihice a permis înțelegerea unor fenomene mai greu de explicat din alte
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
viziunea asupra vieții psihice a permis înțelegerea unor fenomene mai greu de explicat din alte perspective. Astfel, Freud și o parte dintre discipolii săi au înțeles nu numai că persoana evită pericolele externe, ci și că răspunsul intern la pericol, angoasa, duce la minimizarea amenințării. Cum îndepărtarea fizică de situația ce produce frica nu e posibilă în lumea internă, ceea ce se poate face este transformarea elementelor care provoacă angoasa. Inițial, Freud era convins că acesta este cazul imaginilor mentale cu caracter
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
că persoana evită pericolele externe, ci și că răspunsul intern la pericol, angoasa, duce la minimizarea amenințării. Cum îndepărtarea fizică de situația ce produce frica nu e posibilă în lumea internă, ceea ce se poate face este transformarea elementelor care provoacă angoasa. Inițial, Freud era convins că acesta este cazul imaginilor mentale cu caracter sexual. Or, „soarta” lor era să fie supuse refulării. Refularea are ca efect subiectiv conștient uitarea și face dificilă găsirea sursei angoasei. Persoana își amintește, eventual, că ceva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
face este transformarea elementelor care provoacă angoasa. Inițial, Freud era convins că acesta este cazul imaginilor mentale cu caracter sexual. Or, „soarta” lor era să fie supuse refulării. Refularea are ca efect subiectiv conștient uitarea și face dificilă găsirea sursei angoasei. Persoana își amintește, eventual, că ceva i-a provocat frica, dar nu și ce anume, putând invoca o cauză exterioară. Freud a arătat că esența refulării este „doar îndepărtarea și menținerea la distanță în raport cu conștiința” (Freud,1915). Mai precis, sunt
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pericolele cu care se confruntă. Refularea este mecanismul de apărare cel mai important. Deși aparent nu îndepărtează decât sursa fricii interne, și anume imaginile mentale „periculoase”, refularea are și un efect asupra afectului, în speță, duce la o diminuare a angoasei. Această diminuare nu este reușită o dată pentru totdeauna. Imaginile îndepărtate vor încerca să revină în viața psihică conștientă, punând mereu refularea la încercare. Gama de mecanisme de apărare este mult mai mare, dar efectele lor sunt mai mult sau mai
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]