2,537 matches
-
dezbinare a fost la nivelul lagărului, adică Între diferite etnii. Așa s-a Întâmplat și la Melk, dar la Melk am avut noroc cu acel francez și acel german... - Era antisemitism și rusofobie? - Și antisemitism și rusofobie. Acest Bednarek era antisemit. Eu aici nu vreau să spun rău despre Întreaga populație a Poloniei, dar am avut experiențe cu mulți deținuți polonezi, deși eram Împreună... Această manifestare, să spun sincer, nu am găsit-o la partea franceză, olandeză... - Ce părere aveați despre
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
mai restrictive decât cele din România. Cedarea a fost privită - atât de evrei, cât și de români - cu multă temere, spre deosebire de unguri și de sași, care s-au bucurat. Imediat după cedarea Ardealului au Început să apară lozincile șovine și antisemite. A doua zi după cedare. Ungurii, care Înainte nici nu știai dacă există, au Început să se manifeste, unii dintre nemți, primind vizite din Germania, tot sași, au adus și ăia mentalitatea din Germania. Și a Început o atmosferă foarte-foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
discursul ăla la radio... S-au Îmbrățișat ofițerii și soldații cu toată populația, așa bucurie era la Budapesta. Însă a fost arestat și toata politica s-a Întors. - Spuneți că imediat ce au intrat, ungurii au devenit șovini... Ce alte măsuri antisemite s-au mai luat? - Eu, fiind plecat imediat În armată, cunosc numai ce mi s-a povestit. Măsurile antisemite nu erau de natură să lase să se Întrevadă deznodământul din toamnă, când s-a instalat guvernul Szálasi. Asta a venit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
a fost arestat și toata politica s-a Întors. - Spuneți că imediat ce au intrat, ungurii au devenit șovini... Ce alte măsuri antisemite s-au mai luat? - Eu, fiind plecat imediat În armată, cunosc numai ce mi s-a povestit. Măsurile antisemite nu erau de natură să lase să se Întrevadă deznodământul din toamnă, când s-a instalat guvernul Szálasi. Asta a venit așa, ca o lovitură de măciucă. Nimeni nu a bănuit treaba asta, pentru că Ungaria lui Horthy Miklós, la fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
sașii au plecat... Evreii au mai venit Înapoi, să zicem, 7%. Toată funcționărimea maghiară a plecat. Românii nu s-au Întors imediat, pentru că, o perioadă, Ardealul nu a fost dat Înapoi României: a fost ținut de ruși... „În Ungaria legislația antisemită era mult mai veche decât În România” interviu cu Otto Adler (n. 1929) - Domnule, pe mine mă cheamă Otto Adler, sunt născut În 4 mai 1929, la Cluj. Și am trăit la Cluj până la vârsta de aproape 20 de ani
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
dar, În mod oficial, se bucurau aproape de toate drepturile. Când au venit ungurii nimeni dintre evrei nu era speriat, pentru că Își făceau următoarea socoteală: În România tocmai apăruse primul semn al venirii legionarilor la putere... Chiar guvernele anterioare erau profund antisemite. În Ungaria noi nu știam ce se Întâmplă, habar nu aveam. Cum să spun? Lumea acum este foarte mică - te uiți la televizor, asculți la radio și afli tot. Pe vremea aia nu aflai nimic... Citeai ziarul local Lupta Ardealului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Sigur că marele șoc a Însemnat deportarea evreilor, care reprezentau 20-25% din populație, deci acolo deportarea a fost pregătită de o propagandistică fioroasă. - A Început această pregătire de prin ’40? - Pregătirea a Început din 1930. Adică existau niște ziare profund antisemite, niște legi antisemite... Asta Înainte de cedarea Ardealului. Dar vreau să-ți spun că nu este nimic nou sub soare... Legislația se trage din 1930. Legislația deja exista, dar nu era chiar așa de severă. De exemplu, nu exista noțiunea de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
șoc a Însemnat deportarea evreilor, care reprezentau 20-25% din populație, deci acolo deportarea a fost pregătită de o propagandistică fioroasă. - A Început această pregătire de prin ’40? - Pregătirea a Început din 1930. Adică existau niște ziare profund antisemite, niște legi antisemite... Asta Înainte de cedarea Ardealului. Dar vreau să-ți spun că nu este nimic nou sub soare... Legislația se trage din 1930. Legislația deja exista, dar nu era chiar așa de severă. De exemplu, nu exista noțiunea de evreu funcționar public
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
fost omorâți 200 sau 300 de evrei... Dar nu trebuiau să fie pogromuri organizate. Erau niște mini-acțiuni. Toți evreii... dacă Îi vedeai pe stradă cu steaua galbenă, Îi băteai. Prin definiție: „Este jidan, trebuie bătut”. A existat o mare mișcare antisemită. Domnule, antisemitismul este un act politic extraordinar. Atunci când treburile merg prost, se scot din vestigiile politice niște arme. Prima armă, de bază, este naționalismul. Apelând la sentimentele patriotice oamenii uită că nu au ce mânca și rămân cu ideea că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
25. Lew Zeiger, director general în Ministerul economiei. 26. Doctor Zeider, jurisconsult al Ministerului de externe. 27. Silviu Brucan, alias Bruekker, redactor șef al Scânteii; conducea întreaga campanie care viza dezamăgirea poporului în ce privea domnia comunismului și înscenata campanie antisemită din România. 28. Samoilă, alias Samuel Rubenstein, director guvernator al Scânteii. 29. Horia Liman, alias Lehman, redactor secund al Scânteii. 30. Inginerul Schnapp, director guvernator al ziarului România Liberă. 31. Jehan Mihai, alias Jacob Michael, șef al Industriei cinematografice române
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de lumină care să călăuzească viața spirituală a acestor neamuri, și ele nu vor renunța la credința și morala creștină, acestea vor fi acuzate și condamnate că au concepții retrograde, dușmane libertății de gândire, intolerante, dușmane ale Israelului, persecutoare și antisemite, deci Israelul are dreptul să se apere, el fiind întotdeauna victima nevinovată a goimilor fioroși. Agresorul pozează în victimă. „Pieirea ta prin tine” este doar vorbă aruncată în vânt, de prooroc? Ne punem serios întrebarea: nu cumva actul pe care
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
înainte, Seton-Watson afirmă: "Mentalitatea evreilor este total străină naționalismului romantic care s-a răspîndit în întreaga Europă de răsărit începînd din a doua jumătate a secolului trecut". Trimisul britanic la București, Sir William White, care în nici un caz nu era antisemit (a încercat în 1879 să intervină în favoarea drepturilor civile ale evreilor din România, conform hotărîrii Congresului de la Berlin și a guvernului britanic), comenta într-o scrisoare adresată Lordului Salisbury: "Un român ar putea deveni evreu, dar este aproape imposibil ca
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
XX-lea a apărut un tip foarte diferit de antisemitism, îndreptat împotriva unei comunități evreiești aproape complet asimilată, utilă și animată de patriotism. Nemaiputînd invoca argumente privind asimilarea sau patriotismul (întrucît căsătoriile mixte și convertirea la creștinism deveniseră ceva obișnuit), antisemiții și-au fondat ura pe rasă. Adoptat de cele două țări germane, Austria și Germania, brutalitatea acestui antisemitism a fost fără precedent în istoria scrisă; în afara blocului etnic german, numai Ungaria (cu "cultura ei subgermanică", așa cum i-ar spune Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
acceptării evreilor 31. Intervenția Puterilor în favoarea evreilor în cadrul Conferinței de la Berlin (1878) întîrziată cu dibăcie de români a fost cea care a intensificat fantastic antisemitismul. Începînd din acel moment, în România, a fi naționalist a devenit sinonim cu a fi antisemit. Evreii au tendința să se integreze numai într-o cultură pe care o consideră atrăgătoare. Este nedrept și chiar periculos să consideri că o cultură este superioară alteia. Dar germanii (sașii) din Transilvania rareori s-au integrat popoarelor din jurul lor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
voia lui smuls din lumea cărților și viselor lui și de la adăpostul modestului său cămin. Depravarea claselor de jos, chiar și a colegilor săi de școală (atît români cît și evrei), constituia o amintire vie pentru el21, ca și demagogia antisemită a lui Polihroniade, care a găsit un tern fertil la Botoșani. Era în zilele Conferinței de la Berlin (1878). Intervenția străină în favoarea evreilor români a fost primită mai puțin decît favorabil în Moldova 22. Ce a citit Iorga înainte de a intra
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vieții. Cuza tocmai se întorsese de la Bruxelles, unde-și făcuse studiile. Încă tînăr, elegant, lansîndu-și aforismele și epigramele, fermecîndu-le pe femeile din jurul lui și polemizînd cu Iorga în paginile ziarului "Lupta", el își propovăduia deschis sterilul și patologicul său crez antisemit. Atunci cînd Caragiale a fost atacat pentru ultima lui piesă, Iorga a sărit imediat în apărarea lui, stabilind astfel o relație valoroasă 47. Urmînd cursurile Universității din Iași timp de un an și ceva, Iorga și-a prezentat teza (sub
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu voiau să-i tîrască pe țărani într-un "Calvar Capitalist". Satul danez, olandez sau elvețian constituia modelul ideal pentru Stere sau Garabet Ibrăileanu, dar Stere considera că țelurile urmărite de naționalism sînt mai presus de revoluția socială. Fiind un antisemit moderat, îi considera pe evrei drept reprezentanții "capitalismului rătăcitor". Poporaniștii nu dădeau vina, pentru problemele din România, pe instituțiile occidentale, ci pe cauzele structurale și sociale, propunîndu-și să le înfrunte și să le înlăture. În artă și literatură, poporaniștii nu
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
timpul, ei realizaseră poate mai mult decît moșierii. Majoritatea copleșitoare a evreilor nu putea nici să producă, nici să transporte marfă. Orașele din Moldova erau pline de evrei. După părerea lui Iorga, în Iașul cel sfînt pînă și pietrele erau antisemite 16. Pe la 1890, rata nașterilor în rîndul evreilor a început să scadă. Motivele emigrării evreiești trebuie căutate în restricțiile la care erau supuși evreii în Imperiul rus. În perioada cînd a intrat Iorga în politică, Pobedonostev, tutorele odraslelor familiei imperiale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
a remarcat că evreii care au invadat orașele Moldovei erau practic inasimilabili 17. În Europa de răsărit, puțini dintre gentili îi considerau pe evrei drept ființe umane; în cel mai bun caz, ei erau priviți prin lentilele distorsiunilor și caricaturilor antisemite; li se atribuiau prea adesea însușiri diavolești. Evreii au reacționat izolîndu-se și devenind indiferenți la ceea ce gîndeau gentilii despre ei. Propriile lor prejudecăți le-au potențat pe cele ale românilor în privința lor. Evreii din Occident s-au asimilat și au
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Eminescu și a tot ce era românesc, și Iorga au devenit foarte apropiați. Iorga l-a invitat să conferențieze la cursurile de vară de la Vălenii de Munte, iar în 1939, la moartea doctorului Gaster, Iorga a înfruntat violenta atmosferă antisemită din România scriind un necrolog plin de simțire. În 1907 însă, erau adversari. În anul acela, vorbind în fața Asociației Ebraico-Române din Anglia referitor la excesele antievreiești, profesorului Gaster a prezentat problema evreilor din România, scoțînd în evidență faptul că directivele
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Personalitatea, concepțiile asupra istoriei, literaturii, artei, poeziei și moralității, ca și firea și atitudinile sale erau formate, extrem de puține schimbări producîndu-se sub acest aspect. Dacă a existat o modificare semnificativă în atitudinile sale, aceasta s-a produs în privința chestiunii evreiești.) Antisemit destul de convins la început, Iorga va abandona antisemitismul după Războiul cel Mare. De altfel, el numea primul deceniu al secolului al XX-lea "încheierea (stabilirii) crezului meu politic și social", un crez de care nu s-a despărțit nicidată. A
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
asimilare, dar era totodată îngrijorat de viitorul poporului român. El îi considera pe evreii din Transilvania drept șovini unguri. Dacă împăratul Habsburg avea supuși credincioși în Bucovina, aceștia erau evrei. Chiar și Basarabia era plină de evrei. Dar în timpul perioadei antisemite a lui Iorga au existat puține ocazii de manifestare a urii sale personale față de evrei. Avea relații de prietenie excelente cu ei (chiar și cu evreul marxist, Dobrogeanu-Gherea și cu mulți alți evrei, istorici bizantinologi etc.) Drept dovadă, în perioada
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
lui Iorga au existat puține ocazii de manifestare a urii sale personale față de evrei. Avea relații de prietenie excelente cu ei (chiar și cu evreul marxist, Dobrogeanu-Gherea și cu mulți alți evrei, istorici bizantinologi etc.) Drept dovadă, în perioada sa antisemită, ziarul lui anunțase triumfător că Dreyfus era nevinovat: Nici vorbă de trădare", și îl considera pe colonelul Piquart drept "un caracter nobil"35. Lui Iorga îi plăceau cel mai mult evreii sefarzi. Avea totuși cuvinte aspre despre emigranți, pe care
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
că era diferit de cel al lui Iorga, dar se deosebea și de antisemitismul general din România. Ura lui față de evrei era patologică ca și antisemitismul austro-german apărut în anii '30. Cuza l-a precedat cu mulți ani, ținînd discursuri antisemite pe vremea cînd Hitler era încă un tinerel, agitînd zvastica înainte de primul război mondial (ca simbol al antisemitismului internațional). Pentru Cuza nu existau alte probleme 38. În articolele sale asupra chestiunii evreiești (rareori s-a ocupat de altceva), el era
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
renunțat la antisemitism. Cuza a declanșat în acel moment o campanie de calomnii și de defăimare. După cum am văzut, Iorga s-a aflat tot timpul în relații personale și prietenești cu o serie de evrei chiar și în timpul perioadei sale antisemite. Nu știm să existe vreun evreu care să fi avut contacte personale cu Cuza (dacă nu considerăm drept "contact personal" episodul cînd un evreu scos din fire l-a pălmuit pe una din străzile Iașului)40. Iorga și Cuza se
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]