15,686 matches
-
a eșecului”. footnote> a accentuat rolul antreprenorului ca factor de competitivitate, precizând că progresul este rezultatul unui dezechilibru care favorizează inovația și dezvoltarea tehnologică. În opinia lui Schumpeter, în lipsa inovației și a inovatorilor, nu este posibilă creșterea competitivității unei economii, antreprenorul fiind cel care, pe baza creativității, prin intermediul piețelor și al industriilor, oferă în permanență produse și servicii, cu un grad din ce în ce mai ridicat de competitivitate. Literatura economică a anilor ’80 marchează începutul unei creșteri a rolului pe care-l joacă antreprenoriatul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cunoaște mult mai bine, putând identifica, probabil mai ușor, cauzele acesteia.<footnote L.M. Băloiu, I. Frăsineanu, Inovarea în economie, Editura Economică, București, 2004, pp. 52-53. footnote> În legătură cu însemnătatea deosebită a inovației, P. Druker sublinia următoarele: „inovația este instrumentul specific al antreprenorilor, mijlocul cu care ei exploatează schimbarea ca pe o ocazie pentru diferite afaceri sau servicii; poate fi reprezentată și ca o disciplină, poate fi învățată, poate fi practicată. Antreprenorii trebuie să caute cu un scop precis sursele inovației, schimbările și
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a inovației, P. Druker sublinia următoarele: „inovația este instrumentul specific al antreprenorilor, mijlocul cu care ei exploatează schimbarea ca pe o ocazie pentru diferite afaceri sau servicii; poate fi reprezentată și ca o disciplină, poate fi învățată, poate fi practicată. Antreprenorii trebuie să caute cu un scop precis sursele inovației, schimbările și simptomele ei, care indică ocazii favorabile pentru inovații încununate de succes. Ei au nevoie să cunoască și să aplice principiile inovației reușite.”<footnote P. Drucker, Inovația și sistemul antreprenorial
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
la nivel regional (29,43%), ponderi mai mici fiind în cazul celor care colaborează cu furnizori care acționează atât pe piața națională, cât și pe piața internațională (10,17%). 20) Percepția subiecților referitoare la locul ocupat de inovare în activitatea antreprenorilor români Puțin peste jumătate dintre subiecții chestionați, 53,93% (55,84% din industrie, 56,95% din construcții, 59,18% din comerț, 47,45% din alte servicii), afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, ponderile cele
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
20) Percepția subiecților referitoare la locul ocupat de inovare în activitatea antreprenorilor români Puțin peste jumătate dintre subiecții chestionați, 53,93% (55,84% din industrie, 56,95% din construcții, 59,18% din comerț, 47,45% din alte servicii), afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, ponderile cele mai ridicate fiind înregistrate în cazul întreprinderilor mijlocii (57,14%) și al întreprinderilor mari (100%). La polul opus sunt cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, ponderile cele mai ridicate fiind înregistrate în cazul întreprinderilor mijlocii (57,14%) și al întreprinderilor mari (100%). La polul opus sunt cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români - 12,02% (15,59% din industrie, 9,72% din construcții, 9,80% din comerț, 13,73% din alte servicii). Referitor la dimensiunea firmei, ponderile cele mai mici se înregistrează în cazul întreprinderilor mari. Aproximativ o treime (34,05%) dintre
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sunt de slabă calitate; o treime dintre respondenți declară că furnizorii cu care colaborează sunt furnizori care acționează la nivel național, în număr redus fiind cei care colaborează doar cu furnizori străini; puțin peste jumătate dintre subiecții chestionați afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, un procent mic înregistrând cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români. Factorii determinanți ai competitivității economice 210 Anexa 3.3 Procesul cercetării I. Faza preliminară Definirea
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
fiind cei care colaborează doar cu furnizori străini; puțin peste jumătate dintre subiecții chestionați afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, un procent mic înregistrând cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români. Factorii determinanți ai competitivității economice 210 Anexa 3.3 Procesul cercetării I. Faza preliminară Definirea problemei decizionale Stabilirea scopului cercetării Identificarea obiectivelor cercetării Elaborarea ipotezelor Estimarea prealabilă a valorii informațiilor obținute din cercetare Anexa 3.4 Chestionar Impactul factorilor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
apreciați că ocupă inovarea <footnote Se au în vedere capacitatea de inovare a firmelor, cheltuielile acestora cu cercetarea și dezvoltarea, colaborarea universități întreprinderi în cercetaredezvoltare, achizițiile publice de produse cu tehnologie avansată, calitatea instituțiilor de cercetare științifică. footnote> în activitatea antreprenorilor români? a) inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; b) antreprenorii cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea; c) firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. Factorii determinanți ai competitivității economice 216 21. Domeniul de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
capacitatea de inovare a firmelor, cheltuielile acestora cu cercetarea și dezvoltarea, colaborarea universități întreprinderi în cercetaredezvoltare, achizițiile publice de produse cu tehnologie avansată, calitatea instituțiilor de cercetare științifică. footnote> în activitatea antreprenorilor români? a) inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; b) antreprenorii cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea; c) firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. Factorii determinanți ai competitivității economice 216 21. Domeniul de activitate al firmei dumneavoastră: a) industrie; b) construcții; c
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
a firmelor, cheltuielile acestora cu cercetarea și dezvoltarea, colaborarea universități întreprinderi în cercetaredezvoltare, achizițiile publice de produse cu tehnologie avansată, calitatea instituțiilor de cercetare științifică. footnote> în activitatea antreprenorilor români? a) inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; b) antreprenorii cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea; c) firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. Factorii determinanți ai competitivității economice 216 21. Domeniul de activitate al firmei dumneavoastră: a) industrie; b) construcții; c) comerț; repararea autovehiculelor
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sunt de slabă calitate; o treime dintre respondenți declară că furnizorii cu care colaborează sunt furnizori care acționează la nivel național, în număr redus fiind cei care colaborează doar cu furnizori străini; puțin peste jumătate dintre subiecții chestionați afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, un procent mic înregistrând cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români. Anexa 3.19 Reprezentarea grafică pe baza rezultatelor studiului cantitativ 1. Cum apreciați mediul instituțional
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
fiind cei care colaborează doar cu furnizori străini; puțin peste jumătate dintre subiecții chestionați afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, un procent mic înregistrând cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români. Anexa 3.19 Reprezentarea grafică pe baza rezultatelor studiului cantitativ 1. Cum apreciați mediul instituțional<footnote În aprecierea mediului instituțional, trebuie avute în vedere respectarea dreptului de proprietate (inclusiv cea intelectuală), etica și corupția, încrederea în politicieni, traficul de
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
apreciați că ocupă inovarea <footnote Se au în vedere capacitatea de inovare a firmelor, cheltuielile acestora cu cercetarea și dezvoltarea, colaborarea universități întreprinderi în cercetaredezvoltare, achizițiile publice de produse cu tehnologie avansată, calitatea instituțiilor de cercetare științifică. footnote> în activitatea antreprenorilor români? a) este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; b) antreprenorii cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea; c) firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. Concluzii Pentru a rezista într-un mediu concurențial, în vederea atingerii
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
vedere capacitatea de inovare a firmelor, cheltuielile acestora cu cercetarea și dezvoltarea, colaborarea universități întreprinderi în cercetaredezvoltare, achizițiile publice de produse cu tehnologie avansată, calitatea instituțiilor de cercetare științifică. footnote> în activitatea antreprenorilor români? a) este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; b) antreprenorii cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea; c) firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. Concluzii Pentru a rezista într-un mediu concurențial, în vederea atingerii obiectivului de maximizare a succesului economic, întreprinderea modernă
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
inovare a firmelor, cheltuielile acestora cu cercetarea și dezvoltarea, colaborarea universități întreprinderi în cercetaredezvoltare, achizițiile publice de produse cu tehnologie avansată, calitatea instituțiilor de cercetare științifică. footnote> în activitatea antreprenorilor români? a) este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; b) antreprenorii cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea; c) firmele românești recurg foarte rar la inovare, apelând la imitație. Concluzii Pentru a rezista într-un mediu concurențial, în vederea atingerii obiectivului de maximizare a succesului economic, întreprinderea modernă trebuie să dispună
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
cei chestionați afirmă că, deși se cunoaște importanța metodelor moderne de afaceri, din cauza costurilor pe care le implică, dar și a informațiilor insuficiente în acest sens, firmele românești recurg rareori la acestea; puțin peste jumătate dintre subiecții intervievați afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, un procent mic înregistrându-l cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; Pornind de la aceste considerente, este importantă identificarea unor modalități eficiente de creștere a competitivității
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
sens, firmele românești recurg rareori la acestea; puțin peste jumătate dintre subiecții intervievați afirmă că antreprenorii români cunosc importanța inovării, dar recurg rareori la ea, un procent mic înregistrându-l cei care afirmă că inovarea este foarte prezentă în activitatea antreprenorilor români; Pornind de la aceste considerente, este importantă identificarea unor modalități eficiente de creștere a competitivității firmelor românești, a regiunilor și a economiei românești, în ansamblu. Creșterea capacității de absorbție a fondurilor europene, prin realizarea de proiecte viabile, va determina efecte
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
investi, ele având ca scop evaluarea generală a cererii de anumite bunuri concomitent cu punerea în evidență a unor caracteristici, avantaje, trăsături dominante ale ramurii economice, zonei geografice, domeniului de activitate etc. Prin ele se urmăresc atragerea viitorilor investitori, acționari, antreprenori etc., precum și formularea de „idei” de proiecte, cu scopul de a suscita reacții din partea celor interesați. În general, studiile de oportunitate sunt schematice, cu estimări globale și necesită un nivel redus al cheltuielilor. Studiile de oportunitate pot fi regionale, sectoriale
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
istoric. Analogiile prezentate fac referire, în mod deosebit, la elite; ele se potrivesc însă și persoanelor obișnuite. Proiectul este trăit, în planul vieții individuale, fie ca exod, fie ca joc de șah, fie ca mod de tratare a unei afecțiuni. Antreprenorii, de exemplu, sunt în mod clar jucători de șah ai tranziției. Unii intră în afaceri pentru profit, cu speranța de câștig rapid și considerabil. Filozofia specifică lor este a tranziției ca joc de șah și ca tratament radical. Ei acceptă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
tranziției. Unii intră în afaceri pentru profit, cu speranța de câștig rapid și considerabil. Filozofia specifică lor este a tranziției ca joc de șah și ca tratament radical. Ei acceptă riscurile operației care se numește schimbare. Există însă și tipul antreprenorului de supraviețuire; pentru acesta, angajarea în afaceri este un drum de supraviețuire, nu unul de îmbogățire. El oscilează între filozofia exodului, cea a tratamentului medicamentos și cea a tratamentului chirurgical. Nonantrepenorii săraci au, probabil, filozofia exodului; pentru ei schimbarea vine
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
modelul francez. În ceea ce privește punctele comune cu definiția dată de modelul anglo-saxon, se pot aminti doar elementele care țin de caracterul de act ilicit și disimulator, iar diferența principală o reprezintă tipologia celui asupra căruia s-a săvârșit frauda, statul sau antreprenorul/ investitorul. Legea nr. 87/1994 oferă și o listă, deși nu exhaustivă la acea vreme, privind principalele scheme de fraudă Întâlnite În activitatea fiscală, precum: Întocmirea de declarații false și a unor documente de plăți fictive, ținerea de registre contabile
Riscul de fraudă by Ioan-Bogdan ROBU () [Corola-publishinghouse/Science/205_a_255]
-
actor economic, social și politic, intrând totodată și În sfera preocupărilor sociologilor. Societatea modernă a ajuns de altfel, citându-l pe P. Drucker (1993), una „a organizațiilor”. Oamenii au Început să fie cu preponderență caracterizați ca „angajați”, dar și ca „antreprenori”; ocupația a devenit principala componentă a statusului (punând În umbră categoriile de vârstă, religie, sex). Atât În viața economică, cât și În cea politică, organizațiile sunt astăzi actorii dominanți ce controlează majoritatea resurselor (materiale și simbolice) ale sistemului social. Ele
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
reprezintă primele preocupări de delimitare conceptuală și metodologică a teoriei organizațiilor. Aproximativ În același timp, În economie, școala de la Carnegie Institute of Technology, coordonată de H. Simon, punea bazele unei teorii behavioriste a administrației (Simon, 1945), mai Întâi contestând asumpția antreprenorului perfect rațional prin invocarea limitărilor cognitive inerente actorilor umani (March și Simon, 1958) și apoi introducând modele ce arată divergența obiectivelor participanților dintr-o organizație (Cyert și March, 1963). Teoria behavioristă a firmei avea să Înlocuiască concepțiile neoclasice și manageriale
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
care conțin elemente cognitive (fiind scheme interpretative pentru actori). Schemele interpretative permit actorilor să atașeze semnificații acțiunii altor actori cu care stabilesc relații sociale periodice. Interacțiunile se permanentizează sub formă de patternuri care reproduc relațiile de putere Între actori: manageri, antreprenori, forța de muncă, birocrați. Aceste tipare iau forma instituțiilor formale (drepturi de proprietate, regulile jocului economic) sau practicilor de cooperare informale. Actorii colectivi puternici (fie aceștia firme, sindicate sau agenții guvernamentale) apelează la regulile culturale existente pentru a apăra legitimitatea
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]