3,471 matches
-
umane - inclusiv dreptul de a deține proprie tate, libertatea de a alege între vânzare și cu mpă rare și libertatea de a fi inovator (și de a fi răsplă it, din punct de vedere economic, pentru inovaț ie) în activități antreprenoriale și tehnice. Din perspectiva liberală, această expansiune a piețelor nu este doar inevitabilă, ci și benefică. Eficiența economică înseamnă că producția este maximizată în funcție de investiție, iar o econ omi e mai eficientă le va oferi consumatorilor mai multe bunuri. Prin
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
erau menționate defecțiunile constatate și remediile necesare. Pentru buna funcționare a Serviciului de ecleraj, Primăria organiza anual dou) ședințe de licitație publică: una pentru întreținerea felinarelor și lămpilor, iar cea de-a doua pentru furniturile de petroleu. Odată cu semnarea contractului antreprenorial, beneficiarii se obligau să „asigure fitilul necesar pentru fiecare lampă, să ofere lampiștilor chibriturile necesare, să repare lămpile sau să schimbe geamurile sparte de la felinare”. Felinarele Bacăului au intrat definitiv în istorie pe 20 octombrie 1921, atunci când primarul Ioan Grigoriu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Susținem această afirmație cu datele unui document din 31 martie 1903, care ne prezintă, în detaliu, numărul și valoarea furniturilor și antreprizelor plătite de Primăria Bacău în perioada 1897 1902. În funcție de naționalitatea antreprenorilor, plățile au fost efectuate după cum urmează: Contractele antreprenoriale pentru furnituri erau acordate anual în urma unor ședințe de licitație publică cu oferte închise, care se desfășurau numai în localul Primăriei Bacău. În afară de criteriul cetățeniei, participanții la aceste licitații mai trebuiau să întrunească dou) condiții minimale: să depună o anumită
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anului 1904 - cea mai veche atestare privind organizarea unor proiecții de film datează din mai 1904, atunci când antreprenorul teatrului „Royal Randvoll”, Ștefan Scherer, a solicitat primăriei autorizarea spectacolelor sale chino-matografice (14-17 mai 1904). Totuși, este foarte posibil ca, în cadrul activităților antreprenoriale desfășurate în sala Ateneului comunal, sau chiar cu ocazia manifestărilor prilejuite de organizarea târgurilor și iarmaroacelor periodice, acest eveniment să se fi produs înainte de anul 1904. Spre deosebire de perioada anterioară primei conflagrații mondiale, când în oraș nu a funcționat niciun cinematograf
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Legea educației naționale: "Idealul educațional al școlii românești constă în dezvoltarea liberă, integrală și armonioasă a individualității umane, în formarea personalității autonome și în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea și dezvoltarea personală, pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial, pentru participarea cetățenească activă în societate, pentru incluziune socială și pentru angajare pe piața muncii". (Legea educației naționale, 2011, art. 3) Având în vedere că "limbajul învățării" a înlocuit "limbajul educației" (Gert Biesta), idealul educațional a fost transformat dintr-un
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
nu par deloc încurajatoare: absența educației din școli a fost deja resimțită în mod negativ, motiv pentru care s-au încercat tot felul de substitute: introducerea unor discipline de studiu de tipul etică aplicată, etică și deontologie, etica muncii, educație antreprenorială, cultură civică etc. Pe de altă parte, modul de a fi uman difuzat non stop de mass-media mizează pe o dublă incoerență: una între mesajele diferitelor canale media, iar alta în raport cu valorile care trebuie asociate oricăror competențe tehnice (oricărei meserii
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
atunci când analizează acțiunea socială, care este sensul, motivația și finalitatea acesteia. El va merge până acolo încât va arăta că valorile religioase protestante (credința că te poți mântui prin muncă responsabilă și dedicată) stau la baza capitalismului modern de tip antreprenorial. Pentru protestanți, munca este valoarea centrală, care poate să le aducă în afară de profit, împlinirea spirituală, iar ascetismul mistic (dat de starea de rugăciune și contemplație) este înlocuit de ascetismul laic. Munca nu este doar un mijloc de a asigura traiul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
atunci când analizează acțiunea socială, care este sensul, motivația și finalitatea acesteia. El va merge până acolo încât va arăta că valorile religioase protestante (credința că te poți mântui prin muncă responsabilă și dedicată) stau la baza capitalismului modern de tip antreprenorial. Pentru protestanți, munca este valoarea centrală, dar care poate să le aducă în afară de profit, împlinirea spirituală, ascetismul mistic (dat de starea de rugăciune și contemplație) este înlocuit de ascetismul laic. Munca nu este doar un mijloc de a asigura traiul
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
mai mult, cu atât îi placi mai mult pe ceilalți iar ei pe tine. Acest tip de inteligență este important, pentru a avea o viață fericită și înconjurată de succes. Inteligența intrapersonală se poate dezvolta prin practică. 28 8. Inteligența antreprenorială Este cea de a opta formă de inteligență și constituie abilitatea de a observa oportunitățile existente pe piață, dar și de a aduce resurse variate pentru a realiza produse inovatoare, care pot fi vândute pentru a genera profit. Acest tip
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
bine plătite tipuri de inteligență din societatea în care trăim. Foarte multe persoane care au ajuns bogate în decursul anilor, prin forțe proprii, au început fără a avea banii sau condițiile necesare, dar și-au format averile prin folosirea inteligenței antreprenoriale. Bill Gates este unul din multele exemple. El a renunțat să studieze la Harvard cu scopul de a fonda Microsoft, având ideea dezvoltării de software, pentru piața de calculatoare personale, în curs de formare. Michael Dell a început să asambleze
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
de software, pentru piața de calculatoare personale, în curs de formare. Michael Dell a început să asambleze calculatoare personale în camera sa de colegiu și desigur lista poate continua. Cert este faptul că toți au avut niveluri ridicate de inteligență antreprenorială. Este posibil să ai și tu. 9. Inteligența intuitivă Este cea de a noua formă de inteligență și reprezintă abilitatea de a simți dacă o situație este adevărată sau nu, de a veni cu idei noi fără vreo legatură cu
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]
-
și abilitatea de a le primi, sprijini și adapta la inovația adusă de către factorii externi. Antreprenoriatul implică asumarea responsabilității pentru acțiunile cuiva, pozitive și negative, dezvoltarea unei viziuni strategice, stabilirea obiectivelor și realizarea lor, precum și motivarea de a reuși. Competențele antreprenoriale presupun tendința individului de a induce schimbări precum și abilitatea de a accepta și susține inovația adusă de factori exteriori, acceptarea schimbării, asumarea răspunderii pentru acțiunile proprii pozitive sau negative, ducerea la bun sfârșit a ceea ce s-a Început, stabilirea obiectivelor
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de a lucra atât individual, cât și În colaborare cu echipa. Capacitatea de a aprecia și identifica punctele tari și slabe, de a evalua și de a-și asuma riscuri, dacă apar, și când sunt justificate, este esențială. O atitudine antreprenorială se caracterizează prin inițiativă, atitudine proactivă În viața personală și socială la fel ca și În timpul orelor de lucru. Aceasta include, de asemenea, o motivare și o determinare În a veni În Întâmpinarea obiectivelor, daca există scopuri personale și ținte
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
în altă formă de educație. Proporția populației între 18-24 ani numai cu studii gimnaziale și care nu este cuprinsă în altă formă de educație. 3a. întărirea legăturilor cu piața muncii și cercetarea, precum și cu societatea în ansamblu 3b.dezvoltarea spiritului antreprenorial 3c. îmbunătățirea sistemului de învățare a limbilor străine 3d. creșterea mobilității și a schimburilor celor din sistemul educațional 3e. întărirea cooperării europene. Promovarea unei cooperări strânse între sistemul educațional și societate. Stabilirea unui parteneriat între toate tipurile de educație, firme
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de educație, firme, institute de cercetare, pentru a obține un beneficiu mutual. Promovarea unui rol relevant al responsabililor cu dezvoltarea profesională, incluzând formarea inițială și învățarea la locul de muncă. Promovarea inițiativei și creativității prin intermediul educației pentru a dezvolta spiritul antreprenorial. Facilitarea formării de deprinderi necesare pentru a fonda și a conduce o afacere. Încurajarea tuturor în a învăța cel puțin două limbi străine, alături de limba maternă și creșterea importanței cunoașterii limbilor străine la toate vârstele. Încurajarea școlilor și instituțiilor de
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
realitate și apoi transpuse în strategii. Construcția școlii moderne și a sistemului educativ național aduce în atenție două mari modele de management și politici educaționale (1) politici educaționale care propun o viziune neoliberală asupra instituțiilor de învățământ. Școala, conform modelului antreprenorial, este considerată aptă să asigure calitatea produselor sale fără ajutor exterior, asumându-și în totalitate responsabilitatea. Aceste politici promovează descentralizarea, autonomia școlară și competiția (exemplul Statelor Unite, Canadei, Marii Britanii, Germaniei, Elveției). (2) politici educaționale etatiste care propun perspectiva școlii ca serviciu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
problemei decalajelor și a convergenței între țările centrale și cele periferice. Dacă în țările centrale se constată o cerere semnificativă pentru munca înalt calificată și pentru rezultatele cercetării, în țările periferice asemenea cerere lipsește sau este insinifiantă pentru că lipsesc inițiativele antreprenoriale, infrastructura, concuranței performanței centrului și capitalurile de risc necesare activităților bazate pe cunoaștere. 3. Firmele bazate pe cunoaștere Trecerea la economia bazată pe cunoaștere necesită cu prioritate dezvoltarea capacității de generare și implementare a cunoștințelor științifice și tehnologice. Aceasta înseamnă
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Coruț P., Arta succesului la români, Ed. Miracol, București, 1993, 14. Crișan I., Către o industrie competitivă, Ed.Humanitas, București, 1991, 15. Diaconu K. et al, Japonezii despre ei inșiși, Ed. Nipponica, București,1994, 16. Druker P. Inovația și sistemul antreprenorial. Practică și principii, Ed. Enciclopedică, București, 1993, 17. Moraru I., Strategii creative transdisciplinare, Ed. Academiei Române, București, 1992, 18. Pleșa O., Marketingul și piața ideilor, Multimedia System, Târgu Mureș, 1993, 19. Teodoru V., Performanțe intelectuale, Ed. Editis, București, 1993, 20. Băloiu
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
Programul de Guvernare al Guvernului României, care cuprinde obiective specifice medului de afaceri, urmărite prin mai multe direcții de acțiune. Se are în vedere ” Crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competitivitatea firmelor și dezvoltarea de abilități și competențe antreprenoriale ridicate, capabile să facă față competiției atât pe piața unică europeană, cât și în exteriorul UE”. La baza Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat șase principii: Principiul participării și transparenței, Principiul continuității și coordonării, Principiul răspunderii, Principiul
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
Programul de Guvernare al Guvernului României, care cuprinde obiective specifice medului de afaceri, urmărite prin mai multe direcții de acțiune. Se are în vedere ” Crearea unui mediu de afaceri care să stimuleze competitivitatea firmelor și dezvoltarea de abilități și competențe antreprenoriale ridicate, capabile să facă față competiției atât pe piața unică europeană, cât și în exteriorul UE”. La baza Strategiei guvernamentale pentru dezvoltarea mediului de afaceri au stat șase principii: Principiul participării și transparenței, Principiul continuității și coordonării, Principiul răspunderii, Principiul
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
natura moartă. Este prețul liberului exercițiu profesional, odată spart monopolul academic 79. Astfel, "artistul" nostru a lucrat succesiv pentru comunitățile religioase, curțile princiare (Anjou, Bourgogne, Berry etc.), rege, Curtea și Academia acestuia, amatori, critici și saloane, în fine, în epoca antreprenorială, pentru firme, media și muzee. Această polarizare este doar sociologică, exterioară. Promotorul operațiunilor estetice dintr-o epocă reglează natura operelor produse, fie și numai ierarhizând, odinioară, valoarea relativă a genurilor. Cine vrea să intre în grațiile cuiva trebuie să răspundă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
consolidează reciproc (democrația are nevoie de piață pentru că libertatea politică nu poate exista fără libertatea economică, iar piața care nu este nici infailibilă, nici justă are nevoie de democrație, de un stat care să protejeze drepturile de proprietate, libertatea intelectuală, antreprenorială etc.). Dacă democrația ar fi perfectă, nu ar exista "inițiați", sau toată lumea ar fi inițiată... Fiindcă nu este perfectă, nu toți dispunem de aceleași informații și în același timp. În absența unei informări egale, statul ar trebui să propună-impună un
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
se interesează de micile proiecte rurale? Există alternative la lipsa fondurilor bănești? Există bănci cooperative? Există o reflexie colectivă asupra competențelor, cunoștințelor, practicilor locale? Care sunt savoir-faire-urile existente pe teritoriul respectiv? Populația se implică în proiecte? Lipsesc promotorii de proiecte antreprenoriale? Lipsește tradiția cooperării, colaborării? Ce schimbări demografice sunt în curs? Sunt tineri în localitate? Vor să rămână? Vor să plece? De ce? Vin noi rezidenți? Sunt și activități nonagricole? Sunt ocupații sezoniere? Sunt asociații? Cum se organizează actorii locali pentru a
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
În Alentejo (Portugalia), regiune dominată de secole de marii proprietari de pământ, cu o populație alcătuită, în urmă cu o generație, din circa 80% muncitori agricoli cu condiții precare, se văd și acum consecințele lipsei de atașament față de pământ, culturii antreprenoriale cvasi-inexistente, solidarității marcate de tradiția de muncitori etc. În zonele rurale relațiile de putere sunt diverse. În unele, puterea este împărțită între câțiva, în special funcționari, cei aleși prin vot, lideri ai unor organizații agricole, șefi de instituții. Percepția pe
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
actori aflați din timpuri vechi în conflict, după ce-au ajuns cu toții la concluzia că în vremuri de criză, evitarea conflictelor și aflarea consensului, a compromisului rezonabil este benefic pentru dezvoltarea comunității lor. Acolo unde satele suferă din cauza lipsei culturii antreprenoriale, pot fi făcute eforturi de încurajare a inițiativelor, proiectelor. În Anhalt (Germania), lipsa promotorilor de proiecte a determinat grupul Kultur Landschaft Haldensleben să-și concentreze eforturile asupra unui proiect de reabilitare a unui castel vechi și a unei zone industriale
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]