2,520 matches
-
importanță foarte mare în producerea eroziunii accelerate, terenurile cu folosință agricolă fiind cele mai vulnerabile, datorită posibilităților mari de concentrare a scurgerii superficiale de apă pe rândurile culturilor. Adesea, procesele eroziunii în adâncime sunt declanșate de imprudența omului. Dintre factorii antropici care au favorizat eroziunea accelerată, cei mai importanți sunt defrișarea pădurilor, reamenajarea pădurilor la o perioadă de timp îndelungată după exploatare (de exemplu în pădurea din apropierea localității Strunga a apărut o formă de relief negativă, datorită exploatării pădurii de la începutul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
CONCLUZII Podisul Moldovei reprezintă un ansamblu geografic în care omul, prin activitățile specifice desfășurate în cadrul acestuia, are un rol extrem de important în formarea unor categorii genetice de relief, precum și în conturarea unor caracteristici cantitative și calitative ale acestora. Analizând intervenția antropică prin prisma teoriei generale a sistemelor, omul este privit ca un element capabil să modifice dinamica întregului sistem prin scoaterea, introducerea sau transferul de materie, substanță și energie din sau în interiorul acestuia. Ieșirile, introducerile și transferurile de materie, substanță și
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
generale a sistemelor, omul este privit ca un element capabil să modifice dinamica întregului sistem prin scoaterea, introducerea sau transferul de materie, substanță și energie din sau în interiorul acestuia. Ieșirile, introducerile și transferurile de materie, substanță și energie datorate impactului antropic sunt foarte bine evidențiate la nivelul reliefului. Scoaterea de suprafață din sistem este exprimată prin apariția unor excavații, a căror dimensiuni sunt diferite. Aceste forme negative sunt întâlnite destul de frecvent în bazinul râului Bahluieț. Introducerea de materie constă din materialul
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ce urmăresc cursurile râurilor existente în bazinul Bahluiețului dețin cele mai mari suprafețe de teren acoperite cu vetre de așezări și căi de comunicație. În ceea ce privește procesele geomorfologice, acestea sunt o reflecție a ruperii echilibrului morfodinamic în cadrul bazinului Bahluiețului, datorită intervenției antropice. Riscurile geomorfologice induse de activitățile umane sunt reprezentate cel mai frecvent de deplasările în masă și de procesele erozionale. Deplasările de masă care au loc pe suprafața bazinului hidragrafic Bahluieț sunt reprezentate de surpări și alunecări de teren. Riscul reprezentat
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
îndeosebi prășitoarele: porumbul, floarea soarelui, cartoful, sfecla, fasolea). Revenirea în ultimii ani la practicarea unor lucrări agrotehnice improprii, cu arături în lungul versanților (din deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor Principalele toponime privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de activități în teritoriu, toponimia zonei confirmă impactul antropic asupra mediului. Distingem următoarele tipuri de toponime: Toponime referitoare la forme de relief:Laița (platou deluros
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
deal în vale) accentuează serios rata de eroziune și degradare a acestor Principalele toponime privind impactul antropic asupra reliefului Prin diversitatea denumirilor de forme de relief, ape, vegetație, nume de sate și de activități în teritoriu, toponimia zonei confirmă impactul antropic asupra mediului. Distingem următoarele tipuri de toponime: Toponime referitoare la forme de relief:Laița (platou deluros care a pus în evidență, în urma defrișării pădurii, un sol deschis la culoare). - Coasta Candachia (relief abrupt de cuestă cu frecvente alunecări de teren
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
și satul Găureni - cu denivelări produse ca urmare a proceselor de versant ; -D. Scăuelelor- scăueș, scăuel(deal defrișat pe care se mai păstreau trunchiurile tăiate ale copacilor). Toponime referitoare la starea de umezeală a terenului și acumulările de apă realizate antropic : - Bahlui - vale cu vegetație de „bahnă”sau „loc mlăștinos”; - Mlaștină- laIezer - zonă lacustră de pe un platou deluros aflat la cca. 400 m altitudine; - pârâul Glodu - valea unui râu cu fenomene de stagnare a apei; - Trifa - loc în care s-au
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
cercetării - dezvoltării și inovației românești în domenii de nișă; - asigurarea unor noi resurse de energie, în condițiile reducerii energo - intensivității, protecției mediului și conservării resurselor naturale. 6. Întemeierea unei strategii naționale pentru dezvoltare durabilă care: - să reprezinte clar potențialul natural, antropic, uman și social al țării; - să identifice problemele care se pun în legătură cu valorificarea acestui potențial. astfel încât să asigure bunăstarea generațiilor prezente și viitoare; - să încorporeze principiile dezvoltării durabile statuate de Strategia U.E.; - să stabilească obiective specifice pe termen lung în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
de curgere torențial și sezonier, cele mai mari scurgeri producându-se primăvară, la topirea zăpezii și vară, în timpul ploilor torențiale, provocând eroziuni de maluri, inundații și exces de umiditate în luncile aferente. Apele de suprafață sunt reprezentate și prin lacuri antropice cu funcție piscicola: Valea Mare (48 ha), Contăș(14 ha), Valea Rusului(5,2 ha), Bădeni I și ÎI, Strâmbu. Apele subterane sunt legate direct de constituția litologica, fiind cantonate la baza depozitelor cuaternare, în intercalațiile nisipoase ale orizontului poros
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
naturală din teritoriul comunei Scobinți aparține zonei de silvostepa și stepa, la care se asociază vegetația de lunca și vegetația palustra( de mlaștină). Vegetația naturală a silvostepei este reprezentată prin pâlcuri de pădure(șleauri) și pajiști, puternic transformate și modificate antropic. Pădurile silvostepei sunt formate din șleauri de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
coada vulpii, zâzanie), la care se adaugă trifoi. Vegetația cultivata este reprezentată de. grâu, porumb, floarea soarelui, sfecla de zahăr, cartofi, vită de vie și pomi fructiferi. Covorul vegetal, ca urmare a unei îndelungate și continue locuiri, prezintă pregnant influență antropica. Astfel, pădurea s-a restrâns că suprafață, iar silvostepa a cedat locul culturilor agricole, îndeosebi cereale , vii și livezi. Importantă economică a vegetației este semnificativă: lemnul pădurilor este utilizat pentru cherestea și mobilă, fructele de pădure, plantele medicinale, ciupercile sunt
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
vizitatori (componentă 3.b). Componentă 2: Achiziționarea echipamentului pentru programul de monitorizare Activitatea de monitorizare în aceste zone protejate va consta în colectarea datelor în vederea realizării unei baze de date privind următoarele componente; apă, aer, sol, fauna, floră și impact antropic. Baza de date va furniza informații pentru îmbunătățirea și implementarea planului de gestionare. Pentru a asigura un cadru optim de cooperare transfrontalieră, echipamentul achiziționat în cadrul acestei componente va trebui să fie la un nivel tehnic comparabil cu echipamentul Administrației Parcului
MEMORANDUM DE FINANŢARE*) din 2 decembrie 2003 dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul de cooperare transfrontaliera între Ungaria şi România pentru anul 2003 (numărul 2003/005-702), semnat la Bucureşti la 2 decembrie 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164263_a_165592]
-
privind comercializarea permiselor de emisii de gaze cu efect de seră asupra sectorului industrial, în principal a celui energetic, după 2007, în vederea asigurării statutului de participant real pe Piața Europeană de Carbon al României; - înființarea Sistemului național pentru estimarea emisiilor antropice la surse și a reținerilor prin absorbție a gazelor cu efect de seră; - elaborarea Registrului național de emisii de gaze cu efect de seră; - estimarea emisiilor viitoare de gaze cu efect de seră; - dezvoltarea proiectelor de tip "implementare în comun
PROGRAM DE GUVERNARE din 28 decembrie 2004 pe perioada 2005-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164154_a_165483]
-
reglementării tehnice în Monitorul Oficial al României, Partea I, reglementarea tehnică devine bun public. Art. 24. - Contractul se consideră stins o data cu recepția ultimei faze contractuale și cu decontarea acesteia de către beneficiar. Art. 25. - Situațiile de forța majoră - calamitați naturale sau antropice, stare de război - se comunică în maximum 5 zile calendaristice de la producerea lor, dovada cazului de forța majoră urmând a fi făcută în termen de 15 zile calendaristice de la data declanșării stării de forța majoră. În aceste situații termenele contractuale
METODOLOGIE din 8 aprilie 2003(*actualizată*) privind iniţierea, programarea, achiziţia, elaborarea,avizarea, aprobarea şi valorificarea reglementarilor tehnice şi a rezultatelor activităţilor specifice în construcţii, amenajarea teritoriului, urbanism şi habitat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/149233_a_150562]
-
de construcții hidrotehnice, pedoameliorative, de împăduriri și de creare a perdelelor forestiere de protecție, care se realizează pe terenurile cu destinație forestiera, în vederea prevenirii, reducerii și înlăturării proceselor de deteriorare a fondului funciar cauzate de factori naturali sau de activități antropice, prin măsuri specifice având ca scop valorificarea capacității de producție a terenurilor și a speciilor forestiere, precum și introducerea în circuitul silvic a terenurilor neproductive. Articolul 4 Prin atestare se confirmă capacitatea tehnico-profesională a persoanelor fizice și juridice de a efectua
METODOLOGIE din 16 septembrie 2003 privind atestarea persoanelor fizice şi juridice care efectuează studii de teren, elaborează documentaţii tehnico-economice şi executa lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152455_a_153784]
-
desecare și drenaj; ... c) amenajări de combatere a eroziunii solului, în care se includ și lucrări pentru stingerea torenților; ... d) lucrări și măsuri pedoameliorative, asociate cu cele de combatere a eroziunii solului pe terenuri sărăturate, acide, pe terenuri poluate, degradate antropic și pe alte terenuri care și-au pierdut, total sau parțial, capacitatea de producție, precum și stabilizarea nisipurilor mobile; ... e) amenajări silvice de înființare a perdelelor forestiere de protecție și a plantațiilor forestiere antierozionale; ... f) amenajări de îmbunătățiri funciare, constând în
METODOLOGIE din 16 septembrie 2003 privind atestarea persoanelor fizice şi juridice care efectuează studii de teren, elaborează documentaţii tehnico-economice şi executa lucrări de îmbunătăţiri funciare în domeniul silvic. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/152455_a_153784]
-
protecția ecosistemelor (habitate, resurse vii), terestre/costiere/marine. Articolul 6 Turismul trebuie să sprijine eforturile de restaurare a ariilor unde mediul a fost afectat în special prin activități proprii. Articolul 7 Activitățile de recreere nu trebuie concentrate în ariile neafectate antropic, care au valori peisagistice, culturale, istorice sau științifice. De asemenea, trebuie luată în considerare opinia turiștilor în luarea deciziilor asupra unor acțiuni cum ar fi amplasarea de locații pentru recreere care ar putea afecta biodiversitatea marină și costieră. III. Necesitatea
ORDIN nr. 38/SMI din 27 aprilie 2004 privind aprobarea Codului de conduită pentru activităţile de recreere din zona costieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158619_a_159948]
-
protecția ecosistemelor (habitate, resurse vii), terestre/costiere/marine. Articolul 6 Turismul trebuie să sprijine eforturile de restaurare a ariilor unde mediul a fost afectat în special prin activități proprii. Articolul 7 Activitățile de recreere nu trebuie concentrate în ariile neafectate antropic, care au valori peisagistice, culturale, istorice sau științifice. De asemenea, trebuie luată în considerare opinia turiștilor în luarea deciziilor asupra unor acțiuni cum ar fi amplasarea de locații pentru recreere care ar putea afecta biodiversitatea marină și costieră. III. Necesitatea
ORDIN nr. 671 din 31 mai 2004 privind aprobarea Codului de conduită pentru activităţile de recreere din zona costieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158649_a_159978]
-
protecția ecosistemelor (habitate, resurse vii), terestre/costiere/marine. Articolul 6 Turismul trebuie să sprijine eforturile de restaurare a ariilor unde mediul a fost afectat în special prin activități proprii. Articolul 7 Activitățile de recreere nu trebuie concentrate în ariile neafectate antropic, care au valori peisagistice, culturale, istorice sau științifice. De asemenea, trebuie luată în considerare opinia turiștilor în luarea deciziilor asupra unor acțiuni cum ar fi amplasarea de locații pentru recreere care ar putea afecta biodiversitatea marină și costieră. III. Necesitatea
ORDIN nr. 1.044 din 31 mai 2004 privind aprobarea Codului de conduită pentru activităţile de recreere din zona costieră. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158648_a_159977]
-
domeniul protecției atmosferei Sursele de poluare atmosferică se clasifică astfel: ● după originea lor, în: - surse naturale - din această categorie fac parte omul și animalele, plantele, solul, apa, descompunerea materiilor organice vegetale și animale, incendierea maselor vegetale, furtunile de praf; - surse antropice - din această categorie fac parte sursele industriale (surse staționare) și traficul (surse mobile); ● după tipul de activitate, în: - arderi în energie și industrii de transformare; - instalații de ardere neindustriale; - arderi în industria de prelucrare; - procese de productie; - extracția și distribuția
STRATEGIA NAŢIONALA din 14 mai 2004 privind protecţia atmosferei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158349_a_159678]
-
domeniul protecției atmosferei Sursele de poluare atmosferică se clasifică astfel: ● după originea lor, în: - surse naturale - din această categorie fac parte omul și animalele, plantele, solul, apa, descompunerea materiilor organice vegetale și animale, incendierea maselor vegetale, furtunile de praf; - surse antropice - din această categorie fac parte sursele industriale (surse staționare) și traficul (surse mobile); ● după tipul de activitate, în: - arderi în energie și industrii de transformare; - instalații de ardere neindustriale; - arderi în industria de prelucrare; - procese de productie; - extracția și distribu
HOTĂRÂRE nr. 731 din 14 mai 2004 pentru aprobarea Strategiei naţionale privind protecţia atmosferei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/158348_a_159677]
-
cinetici, secțiuni optime de absorbție și mecanisme ale proceselor fotochimice și chimice stratosferice și troposferice; date spectroscopice necesare măsurătorilor efectuate în toate domeniile spectrale relevante; (iii) măsurători în teren: concentrația și fluxurile surselor cheie de gaze atît cele de origine antropica cît și cele naturale; studii de dinamică atmosferică; măsurători simultane ale speciilor legate fotochimic până la stratul limită planetar, folosind instrumente locale și de teledetecție; intercompararea diferiților senzori, inclusiv măsurări corelative coordonate pentru instrumente satelitare; cimpuri tridimensionale ale microconstituienților atmosferici specifici
CONVENŢIA DE LA VIENA din 22 martie 1985 privind protectia stratului de ozon*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156629_a_157958]
-
participarea la cercetare și observații sistematice, subliniate în această anexă. O atenție deosebită trebuie acordată intercalibrarii metodelor și instrumentației observaționale, în scopul de a produce seturi de date științifice comparabile sau standardizate. 4. Se considera că următoarele substanțe de origine antropica și naturală, neenumerate în ordinea priorităților, au capacitatea de a modifica proprietățile fizice și chimice ale stratului de ozon: a) Substanțe cu conținut de carbon: ... (i) Monoxid de carbon (CO) Monoxidul de carbon provine din surse importante naturale și antropice
CONVENŢIA DE LA VIENA din 22 martie 1985 privind protectia stratului de ozon*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156629_a_157958]
-
antropica și naturală, neenumerate în ordinea priorităților, au capacitatea de a modifica proprietățile fizice și chimice ale stratului de ozon: a) Substanțe cu conținut de carbon: ... (i) Monoxid de carbon (CO) Monoxidul de carbon provine din surse importante naturale și antropice și se presupune că joaca un rol major în fotochimia troposferica și un rol secundar în fotochimia stratosferica. (îi) Bioxidul de carbon (CO2) Bioxidul de carbon provine din surse importante naturale și antropice și afectează ozonul stratosferic prin influențarea structurii
CONVENŢIA DE LA VIENA din 22 martie 1985 privind protectia stratului de ozon*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156629_a_157958]
-
carbon provine din surse importante naturale și antropice și se presupune că joaca un rol major în fotochimia troposferica și un rol secundar în fotochimia stratosferica. (îi) Bioxidul de carbon (CO2) Bioxidul de carbon provine din surse importante naturale și antropice și afectează ozonul stratosferic prin influențarea structurii termice a atmosferei. (iii) Metanul (CH4) Metanul are atît surse naturale cît și antropice și afectează atît ozonul troposferic cît și pe cel stratosferic. (iv) Specii de hidrocarburi fără metan Speciile de hidrocarburi
CONVENŢIA DE LA VIENA din 22 martie 1985 privind protectia stratului de ozon*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156629_a_157958]