1,523 matches
-
dificultăți în a conduce în același timp o anchetă de etnografie clasică, foarte exigentă cu timpul și cu resursele, și un proiect audio-vizual. Alții, mai dotați pentru imagine, abandonează cariera universitară și cercetează pentru realizarea documentară. Ar trebui ca majoritatea antropologilor debutanți să aibă o cultură audio-vizuală suficientă pentru a putea elabora propriile documente sau pentru a colabora în cunoștință de cauză cu specialiștii. La nivelul perspectivelor, trebuie să deplângem faptul că televiziunea a adoptat aproape în întregime o logică comercială
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
imagini și documente despre viața socială. Utilizarea strategică a mijloacelor media de către "popoarele indigene" le permite, pentru prima dată în istorie, să-și controleze propria imagine și să lanseze comunității internaționale mesajele pe care le dorește. 7. Antropologia aplicată. Astăzi, antropologii intervin din ce în ce mai mult în calitate de consultanți în "probleme ale societății", ca bioetica, implicațiile noilor tehnici de procrere asistată medical, biotehnologiile, educația, cultura organizațională, delincvența, sectele religioase etc. Antropologia aplicată se lovește de mai multe constrângeri. Analiza logicii situațiilor sociale nu-i
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
în enunțarea unei doctrine și în ceea ce privește propunerea de măsuri. În general, decidenții au nevoie de "știința scurtă" pentru a-și putea ajusta alegerile pe termen scurt. A priori, această constrângere temporală intră în contradicție cu metodele de impregnare practicate de antropologi. Numeroase cercetări, totuși, arată că provocarea merită un răspuns. Marele șantier al dezvoltării economice rămâne în pană. Exemplele spectaculoase de decalaje economice în Asia datorează puțin "strategiilor" de dezvoltare și mult mai mult mișcărilor capitalismului mondial și geopoliticii. Foarte schematic
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ideologie, imaginar. Reflecția întreprinsă de istorici asupra selecției obiectelor memoriei (ritul, monumentul, comemorarea, arhiva, calendarul) își are izvorul, în mod evident, în cultura antropologică. De la lucrările de pionerat ale lui Morgan, studiul sistemelor de rudenie îi invită la dialog pe antropologi și pe specialiștii în antichitate. Modul cum sunt tratate ritual sculpturile africane sau efigiile ancestrale din Oceania ne ajută să înțelegem funcția manechinelor în ceremoniile funerare ale regilor europeni. În Studiile grecești s-a dezvoltat în mod special o tendință
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
politică. În materie de construcție a unui teritoriu, un caz grec lămurește un model vest african și vice versa. La fel, putem compara statutul străinului în lumea Mandingo și în Grecia antică. Fie că vorbesc despre Africa, America sau Oceania, antropologii sunt preocupați de faptele grecești așa cum sunt analizate ele de către cercetătorii cei mai antropologi dintre eleniști. Ei se simt acolo pe un teren familiar, fără îndoială datorită asemănărilor structurale manifestate de reprezentările politeiste, dar și datorită unei convergențe a demersurilor
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
vest african și vice versa. La fel, putem compara statutul străinului în lumea Mandingo și în Grecia antică. Fie că vorbesc despre Africa, America sau Oceania, antropologii sunt preocupați de faptele grecești așa cum sunt analizate ele de către cercetătorii cei mai antropologi dintre eleniști. Ei se simt acolo pe un teren familiar, fără îndoială datorită asemănărilor structurale manifestate de reprezentările politeiste, dar și datorită unei convergențe a demersurilor și a construirii obiectelor de cercetare. O "nouă istorie" (un ultim val nu este
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
frontierelor, etnicității, națiunii, statului, noțiunea de străin, conflictul, războiul adună și ele mai multe discipline ca istoria, demografia, lingvistica, geografia, știința politică, antropologia. De altfel, istoricii au fost primii care s-au interesat în Franța de lucrările inovatoare ale unui antropolog ca Frederick Barth, care sublinia cu forță că identitatea culturală era mai puțin un conținut, o substanță, cât o relație între grupuri. Alte convergențe se manifestă între antropologie și o geografie istorică și culturală atentă la habitat, la loc, la
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
spațiu. De asemenea, să notăm că în istorie, ca și în antropologie, există un interes crescut al autorilor pentru imagine, în raporturile sale cu limbajul. Istoria artei, care revendică adesea o influență antropologică, este astăzi o sursă de reflecție pentru antropologi, deoarece cele două discipline se confruntă cu problematica sensului și a utilizării indicilor. Dacă ruptura dintre societățile cu tradiții orale și societățile cu scriere nu trebuie exagerată, nici măcar concepută ca un principiu de o claritate absolută, scrisul a facilitat în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
care se traduce prin impresia intimă că știm scenariul evenimentelor care se derulează în jurul nostru. Experiența ne permite să spunem ce se va întâmpla, să nu ignorăm regulile implicite ale unei culturi. Familiarizarea lentă și răbdătoare cu terenul face ca antropologul să nu fie complet la dispoziția diversității de fenomene; acesta știe să deosebească informația de zgomotele de circumstanță. Este proba terenului cum se spune de la Freud încoace: proba realității care îi permite să nu se dedice unor creații arbitrare, să
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
permite să nu se dedice unor creații arbitrare, să nu proiecteze asupra realității sociale ceea ce el dorește să vadă acolo, să nu favorizeze interesele sale subiective sau pe cele ale informatorilor săi privilegiați. În efortul său de a fi obiectiv, antropologul va trebui să lupte împotriva a două tendințe contrare. Prima, să dea curs liber puterii organizatoare a obiceiurilor sale, care banalizează impresiile venite din exterior, modelându-le după categorii gata făcute prin propria sa moștenire culturală. A doua, să-și
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
bucuros acest rol de atașat cultural. Cercetătorul va prefera înregistrările brute ale declarațiilor spontane ale personajelor în acțiune, chestionarelor, care prezintă incovenientul de a formata răspunsurile. Ca și spusele unui pacient în psihanaliză, ceea ce spune informatorul completează tabloul făcut de antropolog. Ultimul nu rezistă întotdeauna dorinței de a obține informațiile pe care le primește pe propriul său teren intelectual, de a le transforma în semne pe care le interpretează în funcție de ceea ce el știe deja, în loc să se intereseze mai îndeaproape de adevăratele
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
și pozitiviste. Numai luptând împotriva propriilor sale automatisme, punându-le la încercare, etnograful își poate susține descrierile. Prin urmare, el va căuta să multiplice punctele de vedere, fără să pretindă vreodată, de altfel, că a cuprins întregul obiect. Pe teren, antropologul vede constant cum i se impun teme, preocupări, care nu coincid nici cu categoriile culturale de origine, nici cu exigențele școlare ale profesiei sale. Talentul său constă în a se arăta receptiv. La rândul său, plasat în poziția de "cunoscător
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
exigențele școlare ale profesiei sale. Talentul său constă în a se arăta receptiv. La rândul său, plasat în poziția de "cunoscător", informatorul atribuie "savantului" o cunoaștere pe care încearcă să o înțeleagă. Informațiile pe care le dă sunt înscrise de către antropolog într-un ansamblu pe care îl ignoră. Dacă "acela care știe" nu spune tot ce știe, cunoașterea pe care o cedează îi este într-o anumită măsură disimulată. Așadar, plecând de la tensiunea dintre ceea ce s-a spus și ceea ce nu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
anumită măsură disimulată. Așadar, plecând de la tensiunea dintre ceea ce s-a spus și ceea ce nu s-a spus și de la cunoștințele pe care fiecare dintre cele două părți le impută celeilaltei, se construiesc adesea așa-zisele date etnografice. De aceea, antropologul trebuie să asculte. El trebuie să creeze un spațiu unde să se exprime nu numai valorile, dar și întrebările și îndoielile informatorului. În faza sa scientistă, etnografia nu a recunoscut întotdeauna în informator un adevărat interlocutor. Nuanța este importantă, fiindcă
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
de către etnograf nu trebuie să fie neglijate: reguli de protocol, atitudini, gestică, mimică, tăceri, râsete, interjecții etc. Prietenia legată cu una sau mai multe familii gazdă creează legături solide, care se întăresc mai mult cu ocazia șederilor ulterioare din ce în ce mai fructuoase. Antropologul se află în situația unui student. Venit să studieze, de pildă, concepțiile despre rău și nenorocire printre aborigenii din Australia, el va fi condus, cu multe eforturi, să înțeleagă complexitatea organizării clanului și procesul de denumire a clanurilor și a
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
constrâns să rupă țesătura de obiceiuri și de idei gata făcute care îl protejau până atunci. Diferența dintre gânditorul de birou și cercetătorul de teren este aceea că ultimul se simte transformat personal de această experiență. Ne putem gândi că antropologii, cel puțin cei care au o experiență prelungită pe teren, sunt beneficiarii unor interferențe lingvistice și culturale. În orice caz, ei sunt specialiștii, cam ca în fraza lui Brecht: El gândea în alte capete și în capul său alte capete
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
alte capete și în capul său alte capete gândeau. Aceasta este gândire adevărată". Acest citat îi datorează frumusețea complexității sale, deoarece, în acest context, trebuie să înțelegem prin gândire adevărată o gândire dialogală, care a trecut prin proba Celuilalt. Unii antropologi se interesează în primul rând nu de un obiect de cercetare exterior, ci de experiența antropologică ca formă a conștiinței produse de întâlnirea a două culturi. Finalitatea cercetării apare atunci ca o muncă asupra sinelui, o îmbogățire a conștiinței de
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
acolo, în așa fel încât cercetătorul merge adesea, dar nu rămâne acolo. Pe de altă parte, îi este practic imposibil să-i urmărească, de exemplu, pe toți membrii unei familii, având în vedere diversitatea deplasărilor și a activităților. Valorizarea de către antropologi a experienței terenului îndepărtat ca rit inițiatic a fost ironizată, mai ales de către criticii care nu se întâlniseră niciodată cu așa ceva. Experiența rămâne totuși esențială, pentru că, în absența acestei probe formatoare, lectura și evaluarea etnografiei celorlați riscă să rămână suspendate
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
pentru istoric o sursă prețioasă, dar el trebuie lecturat cu perspicacitate. El strânge, cel mai adesea, gafele, dificultățile de comunicare, când ar trebui să înregistreze și succesele, mai greu de consemnat. Chiar în contexte îndepărtate, după ce a depășit obstacolul limbii, antropologul își dă seama că, foarte adesea, înțelege majoritatea reacțiilor gazdelor sale, lucru pe care nu îl consideră întotdeauna un eveniment demn de a fi consemnat. Studiul contextului istoric al practicii antropologiei (postcolonial studies) a arătat dimensiunea politică a rolului antropologului
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
antropologul își dă seama că, foarte adesea, înțelege majoritatea reacțiilor gazdelor sale, lucru pe care nu îl consideră întotdeauna un eveniment demn de a fi consemnat. Studiul contextului istoric al practicii antropologiei (postcolonial studies) a arătat dimensiunea politică a rolului antropologului, ca moștenitor al colonialismului. Chiar dacă antropologul ar fi un student sărac, chiar dacă s-ar fi simțit foarte apropiat de oamenii al căror mod de viață îl studiază, aceștia îi atribuie un loc aparte: el este simbolul modernității, al orașului, al
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
adesea, înțelege majoritatea reacțiilor gazdelor sale, lucru pe care nu îl consideră întotdeauna un eveniment demn de a fi consemnat. Studiul contextului istoric al practicii antropologiei (postcolonial studies) a arătat dimensiunea politică a rolului antropologului, ca moștenitor al colonialismului. Chiar dacă antropologul ar fi un student sărac, chiar dacă s-ar fi simțit foarte apropiat de oamenii al căror mod de viață îl studiază, aceștia îi atribuie un loc aparte: el este simbolul modernității, al orașului, al unei lumi privilegiate ai cărei resortisanți
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
stăpân este lipsită de influență generală. Trebuie să fi practicat ancheta de teren pentru a vorbi despre aceasta cu puțină umilință. Clișeul datorează mult rarelor texte reflexive care arată neputința etnografului. În această privință este suficient să-l credem pe antropologul Michel Leiris, cel care a presimțit că raportul anchetatorului de pe teren și contextul politic fac parte din datele etnografice. Din acest punct de vedere, Africa fantomă (1934), jurnalul expediției coloniale Dakar-Djibouti, este cu atât mai interesant cu cât Leiris l-
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
totuși o putere simbolică: aceea de a-l descrie pe celălalt, de a transpune experiența sa într-un text scris. Într-adevăr, întotdeauna colonizatorul sau descendentul său îl descrie pe colonizat sau pe descendentul său. Confruntându-se cu diferența culturală, antropologul lămurește astfel fundamentul concepțiilor specifice propriilor sale culturi. Vom reține, ca exemplu, lucrări diferite ca ocolul indian al lui Louis Dumont (de la Homo hierarchicus în 1967 la Homo aequalis în 1976) și studiul La distinction semnat de Pierre Bourdieu în
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
se studiază lagărele de refugiați, comunitățile virtuale, ancheta se efectuează de acum înainte în același timp în țara de origine și în țara de primire a unei "comunități" dispersate, cum ar fi chinezii din Paris sau haitienii din Brooklyn. Pentru antropologul unei țări din sud format în Occident "terenul" nu înseamnă că se duce pe terra incognita, ci că se întoarce "acasă". Cu o anumită legitimitate, se poate considera ancheta de teren drept prima condiție a unei lucrări de antropologie, dar
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
chiar un foarte bun profesor în ceea ce privește metodele de anchetă. Din altă perspectivă, faptul de a se deplasa și de a întâlni "oameni" față în față ne poate face să credem în existența empirică a unui teren bine închis, dar nici un antropolog nu poate fixa închiderea unei culturi sau a unui teren. O anchetă nu se reduce la descrierea a ceea ce se petrece în locul unde ea este fixată; ea n-ar putea lua în calcul determinările exterioare, studiate adesea de alți specialiști
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]