2,440 matches
-
valorilor, a culturii și civilizației tehnice. Dup ce trece în revist etapele istorice ale umanismului, indicând afirmrile și absențele ideii de om, acestea din urm datorate privilegierii preocuprilor alternante pentru divinitate, natur sau societate, și dup ce, examinând principalele concepții antropologice, și-o configureaz pe a sa în liniile ei generale, Ralea procedeaz sistematic la culegerea, printr-o ampl investigație a disciplinelor umane, a tuturor dovezilor și argumentelor menite s consacre principiul cardinal al teoriei sale: amânarea ca form specific uman
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
toate ramurile vieții, inclusiv în cele spirituale ori morale... un animal neputincios în a lucra cu ceea ce gsește gata fcut, nemulțumit de ceea ce i se ofer neschimbat; un animal care respinge datul și simte nevoia construcției permanente. Generalizând aceast remarc antropologic și exemplificând-o în sfera civilizației, Ralea susține c Civilizația întreag, știința și religiile, tehnica și arta, morala și viața social, nimic din toate acestea nu e de gsit de-a gata, ci plsmuit cu inteligența uman. Argumentele demonstrației, destul de
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
iar umanismul social devine perspectiva eminent a vremii și garanția progresului viitor. Pornind de la un vechi proiect concretizat prin lucrarea de tinerețe (Definiția omului, Ralea simțea nevoia ordonrii, adâncirii și sistematizrii vastului material documentar adunat în vreme, expunându-și convingerile antropologice mai întâi într-un curs universitar, apoi în cartea sa exemplar Explicarea omului. În ambele cazuri, cercettorul s-a prevalat de aceeași insurmontabil exigenț legat, ca în cazul oricrei întreprinderi științifice, de metoda antropologic sau metodologia abordrii omului și problemelor
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
adunat în vreme, expunându-și convingerile antropologice mai întâi într-un curs universitar, apoi în cartea sa exemplar Explicarea omului. În ambele cazuri, cercettorul s-a prevalat de aceeași insurmontabil exigenț legat, ca în cazul oricrei întreprinderi științifice, de metoda antropologic sau metodologia abordrii omului și problemelor umanului; iar, în cadrul acestei metodologii, de instrumentarea unui sistem noțional, categorial, sau mcar de referinț, pentru a expune substanța lucrrii în unitatea și integralitatea acesteia. De aceea, folosind sugestiile lui Simmel, Klages și ale
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
omului, în care sunt preluate toate ideile cursului, se poate vedea c Ralea (deși cocheteaz cu punctul de vedere al abordrilor marxiste în definirea omului, acord toat greutatea punctului de vedere formulat de școala de psihologie francez, reinterpretat din perspectiv antropologic. Iar pentru c în aceast definire era nevoie de o idee major, de un principiu explicativ, sau mcar de un factor coagulant, de relație și integrare a omului și omenescului, Ralea situeaz la baza demonstrațiilor sale conceptul de amânare. Este
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
adevrul, cum indic rațiunea și conștiința sa, adic un om care, contra intereselor lui, susține un punct de vedere. Deși autorul își intituleaz lucrarea Explicarea omului, iar în cadrul acesteia promite definiția ființei umane, o definiție (în sensul înțelesului profund filosofic antropologic sau științific, Ralea nu risc, nu o formuleaz explicit. Atunci când definește omul, de fapt îl explic. Metodologic nu greșește cu nimic, ba dimpotriv! Asigurându-și distanța necesar pentru a întreprinde o cercetare de comparatist, el invoc mari autoritți care au
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
filosofic și cea fizic, definiția omului, principiul generalizat al amânrii în abordarea diferențiat a eticii, religiei economicului sau artei, în toate cazurile, Ralea s-a situat ferm pe pozițiile materialismului, întreaga construcție de valori fiind explicat prin factori spirituali, integrând antropologicul în filosofie. Ralea este fr îndoial, înainte de toate, un mare umanist al generației de intelectuali români din perioada interbelic. Situarea sa în sfera ideii umanismului modern, privit prin noua optic a științelor umanului, care fixeaz de principio problemele omului la
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
filosofie (susținut de Comarnescu în 1931 la University of Southern California și în adaosurile din 1945, unde am ținut seama și de Arta ca plcere a artificialitții, constatm acum, dup lectura Explicrii Omului, c natura nu este izgonit din explicația antropologic a d-lui Ralea, ci, dimpotriv, ea este un fapt primordial, iar construcția uman o suprastructur, între natur și om, între dat și civilizație, între natural și artificial, existând o antitez dialectic, pe care d-l Ralea s-a strduit
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
7 Ibidem. 8 I.D. Marin, op. cit., p. 194-195. 9 Apud G. Călinescu, op. cit., p. 67. 10 Mihai Eminescu, Opere VII, ed. cit., p. 305. 11 Ibidem, p. 304. 12 Idem, Opere I, ed. cit., p. 231. 13 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977, p. 511-512. 14 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 231. 15 Lucian Blaga, Elogiul satului românesc, loc. cit., p. 11. 16 Idem, Poezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
și romantismul german, București, Editura Universal Dalsi, 1999. * Dumitrescu-Bușulenga, Zoe, Mihai Eminescu, București, Editura Tineretului, 1963. * Durand, Gilbert, Aventurile imaginii. Imaginația simbolistică. Imaginarul, Traducere din limba franceză de Muguraș Constantinescu și Anișoara Bobocea, București, Editura Nemira, 1999. * Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, Traducere de Marcel Aderca, Prefață și postfață de Radu Toma, București, Editura Univers, 1977. * Eliade, Mircea, Aspecte ale mitului, Traducere de Paul G. Dinopol, Prefață de Vasile Nicolescu, București, Editura Univers, 1978. * Eliade, Mircea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Politică, București, 1980 [titlu original: Certitudes et incertitudes de la science, Editions Albin Michel, Paris, 1966] 15. ***Dictionary of Classical Mythology, Brockhampton Press, London, 1995 16. ***Dicționar de fizică, Ion Dima (coordonator), Editura enciclopedica română, București, 1972 17. Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, Introducere în arhetipologia generală, univers enciclopedic, București, 1998 [titlu original: Leș structures anthropologiques de l'imaginaire, Dunod, Paris, 1992/1960] 18. Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, Arhetipuri și repetare, univers enciclopedic, București, 1999 [titlu original: The Myth of
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
101 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 16. 102 Ibid., p. 17. 103 William Blake, Cărțile profetice, Cei patru Zoa, IV, 142, p. 243. 104 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 23. 105 Ibid., p. 24. 106 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 128. 107 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 55. 108 Ervin Laszlo, Evolution: The Grand Synthesis, 1987. 109 Iisus însuși le spune Apostolilor: Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
spune Apostolilor: Că v-am dat vouă pildă, ca, precum v-am făcut Eu vouă, să faceți și voi." (Cf. Ioan, 13,15). Citat de Eliade. 110 Mircea Eliade, Mitul eternei reîntoarceri, p. 36 și urm. 111 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului, p. 298. 112 Milton, I, 24, 48 și 67 (BCW: 490): "Bowlahoola is nam'd Law by mortals [...] Bowlahoola is the Stomach în every individual man." Foster Damon numește acest exemplu "unul dintre definițiile enigmatice ale lui Blake
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
autoarei! În altă ordine de idei, particularitatea județului Vaslui și trăinicia unei vieți normale au determinat și aici, ca de altfel în tot spațiul românesc, o emulație de valori materiale, spirituale și cultural-artistice, concretizate atât prin multitudinea de mărturii arheologice, antropologice, istorice, etnografice și folclorice, cât și prin ctitorirea unor monumente istorice de o frumusețe simplă, dar care probează capacitatea creatoare a oamenilor din acest spațiu și specificitatea cu care el s-a remarcat în cultura românească și universală. De la renumitele
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
3). Un plus de susținere a ideii schimbării calitative din acest moment este oferit de : “...decorporalizarea (inerentă acum, în momentul “ultimei morți”, n.n.) se vădește a fi, în mod tot mai evident, un fenomen real ce anunță, poate o mutație antropologică (s.n.) a umanității”. O sinteză a celor arătate chiar acum este sugerată de un citat din : “La om, la început, plăcerea este legată tot de simțurile inferioare și cu cât el se află mai aproape de stadiul de animalitate, cu atât
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
și explica atât sănătatea mintală, cât și boala psihică, fiind un prețios instrument de gândire în sfera igienei mintale. Din cele de mai sus se desprinde faptul că pentru igiena mintală „omul” este considerat în primul rând sub aspectul său antropologic, întrucât se are în vedere raportul dintre persoană și starea de sănătate mintală. Or, starea de sănătate mintală nu mai este percepută ca în medicină, în relația sa cu boala, și nici ca în psihologie, ca o dimensiune caracteristică a
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
separe „patimile” de sfera morală, transformându-le în „pasiuni” și integrându-le sferei psihologiei, în lucrarea sa Les pasions de l’âme. Ulterior, ne oferă și măsuri de remediere în Reguli pentru îndreptarea sufletului. Preocupări de ordin filosofic, moral și antropologic referitoare la nebunie, considerată de data aceasta ca boală psihică, și la suicid întâlnim și la I. Kant și, ulterior, în special din perspectivă psihologico-morală, la Maine de Biran. Reluând problematica omului, romantismul aduce în mod inevitabil în discuție nebunia
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
două părți: trupul și sufletul și, prin urmare, este studiat de două discipline: somatologia și psihologia. Somatologia se ocupă de om sub aspectul său fizico-structural. Acesta este reprezentat prin totalitatea structurilor anatomice care constituie corpul omenesc. Din punct de vedere antropologic, se disting două aspecte: corpul fizic propriu-zis, reprezentând structurile anatomice, și trupul, având semnificația de „corp însuflețit”. Corpul reprezintă aspectul material, anatomic al omului, pe când trupul însuflețit exprimă prezența fizică a persoanei respective. Trei elemente se discută în cazul corpului
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
de normalitate nu trebuie raportat exclusiv la sfera medicinei. El desemnează, în primul rând, un mod de a fi al omului, ce implică starea de echilibru, aspect care lărgește acest cadru în mod considerabil, plasându-ne în sfera de preocupări antropologice. Referindu-ne însă la dimensiunea psihologică a normalității, este important de menționat punctul de vedere al lui I. Kant, care notează că „Inteligența este și rămâne normală în viața practică, în măsura în care își manifestă și își păstrează caracterul empiric. Ea trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
anormalitatea, ca forme egal posibile de a fi ale acestuia, specifice „corpului viu”. El este conform principiului afirmării și negării, în care rezidă însăși condiția echilibrului. Acest punct de vedere lărgește considerabil viziunea medicală a omului, deschizând perspectiva unei înțelegeri antropologice a persoanei umane și în perspectiva igienei mintale a normalității și anormalității psihice. J. de Ajuriaguerra susține că, „de fapt, normalitatea ca atare nu există, ea fiind o creație în cadrul posibilităților care ne sunt date și a achizițiilor pe care
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cât și sensul vieții acesteia se modifică fundamental, orientându-se către un alt registru, nou, diferit de modelul anterior. În urma unor ample studii psihologice, psihopatologice și psihoterapeutice, L. Binswanger a stabilit câteva forme fundamentale ale existenței umane, continuând o concepție antropologică de tip existențialist aplicată la psihologie și psihopatologie, reprezentată metoda analizei existențiale (Daseinsanalyse). Studii similare au fost întreprinse și de E. Minkowski și M. Manfredi. L. Binswanger distinge patru mari tipuri de bază ale existenței umane, de fapt tot atâtea
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
după un sistem de valori proprii, care normează în stil unic aspectul personalității umane, actele și conduitele indivizilor, modul acestora de a gândi și interpreta lumea. Acest sistem de normare și reglare este modelul socio-cultural. Deși e un concept pur antropologic, el constituie un factor esențial în orice domeniu de studiu al științelor umane (A. Kardiner, M. Mead, R. Benedict, B. Malinowski, R. Linton, Cl. Levi-Strauss, M. Herskowits). Modelul socio-cultural, prin valorile sale, acționează represiv-formator asupra comunității social-umane, imprimând un anumit
[Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
realități ale perioadei interbelice privind demitizarea istoriei, precum și modul în care istoria a fost folosită ca armă politică. Analizele și concluziile lui Kolarz sunt valabile și astăzi, și trebuie să avem în vedere că a avut posibilitatea să efectueze studii antropologice pe populații locale, care azi au dispărut ori și-au pierdut identitatea sau limba. înainte de a face o analiză a miturilor istorice din țările Europei Centrale și de Est, autorul face câteva observații privind conservarea națiunilor în regiune. Naționaliștii centralși
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
umane, empirice sau nu, de tip sportiv au drept program conducerea prin intermediul voinței și al logicii pentru a afla adevărul, virtutea și pentru a reuși comunicarea interioară și exterioară, această comunicare interioară între oameni cu natura depinde de structura dominantelor antropologice, cu trimitere la o atitudine, biologică, religioasă, regăsită în funcție de sistemul naturii și în mentalitatea sportivă colectivă. Prin metodele științifice, care traversează istoria, descrierea lumii sportului se deplasează pe două direcții: -practică, unde performanța depinde de selecția naturală, și -științifică: în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
diferitele secvențe în micro și macro-joc înseamnă o combinare esențială, prin care substituirile trebuie receptate de sportivi, de arbitri și de public, nu numai ca vehicul al informațiilor, ci și ca mijloc esențial de cunoaștere a sportivității și competiției. Structurile antropologice ale imaginarului introduc în analize o critică tematică, grefată pe cele patru elemente fundamentale din lume: apa, aer, foc, pământ (sporturi în sală) în relație cu câteva criterii psihologice sau în relație cu nocturnul și diurnul. Limbajul de aranjare al
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]