3,713 matches
-
Marcu, Simion Bărnuțiu XE "Bărnuțiu" ... În Italia, București, 1935, p. 46, pune acest fapt mai ales pe seama intervenției autorităților austriece. Lămuriri suplimentare aduce Keith Hitchins, „Alexandru Papiu XE "Papiu" Ilarian XE "Papiu Ilarian" și Timotei Cipariu XE "Cipariu" : șase scrisori”, Anuarul Institutului de Istorie din Cluj-Napoca, IX, 1966, pp. 301-310. Iosif Pervain, Ioan Chindriș, op. cit., II, pp. 154, 248. Ibidem, II, p. 142. Ibidem. Ibidem, II, p. 150. George Bariț XE "Bariț" , Părți alese din istoria Transilvaniei. Pre două sute de ani
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Exercices de survie, traducere francezà de W. Lambersy și P. Bentz-Fauci, Paris, 2000. REFERINȚE CRITICE: Al. Cistelecan, în Dicționarul scriitorilor români, I, București, 1995; L. Petrescu, în "Steaua", nr. 1/1996; I. Boț, Tràdarea cuvintelor, București, 1997; I. Boț, în "Anuarul Accademiei di România din Romă", serie nouà, nr. 1/2001; I. Boț, în "Studii literare", nr. 3-4/2000-2001; M. Dorsel, în "Le mensuel littéraire et poétique" nr. 288/2001; J. Chatard, în "Lieux de l'être", nr. 15/nov. 2002
[Corola-publishinghouse/Science/85096_a_85883]
-
ale cuvântului moale. 6.Comentează valoarea expresivă a diminutivului corăbioare. 7.Interpretează două procedee artistice din structura: șiragurile sumbre de chiparoși șușuiau un cântec moale. 8. Alege forma corectă: a) Tânărul avocat a fost admis în barou/ birou. b) Festivalul anuar/ anual se organizează în octombrie. 9. Numește eroarea lingvistică din enunțul: L-a prins avalanșa de zăpadă în munți. Barem de notare: se acordă câte 1 punct pentru fiecare cerință corect rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL TEXTUL LIRIC
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
opri, fiind locuri folosite exclusiv de proprietar, servind în general pentru creșterea vitelor, însă, uneori cuprinzând adevărate complexe economice cu locuri de pășune, fânaț, iazuri, prisăci și livezi <footnote Pavel Blaj, Ioan Iosep, Contribuții la cunoașterea braniștilor din Bucovina, Suceava, Anuarul Muzeului Bucovinei, XVII-XVIII, 1990-1991-1992, p. 90. footnote>. În cuprinsul lor era interzis pescuitul, vânatul, culegerea fructelor de pădure, tăiatul lemnelor <footnote Ibidem. footnote>. (vezi: supra) Aceste braniști au fost locuite cu mult timp înainte de întemeierea statului Țara Românească a Moldovei
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
două monede romane <footnote Descoperiri întâmplătoare în grădina locuitorilor Doru Cozmațchi și Felicia Schindelar. Una din aceste monede se găsește la Muzeul Județean Suceava; Mircea Ignat, Contribuții numismatice la istoria dacilor din nordul Moldovei în secolele II-III e.n., în Suceava, Anuarul Muzeului Județean, an IV (1977), p.84 „probabil o monedă romană de argint”. footnote> ne duce cu gândul la schimburile comerciale făcute de populația locală, aparținând dacilor liberi - carpi și costoboci <footnote Ion Ioniță, Din istoria și civilizația dacilor liberi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a continuat pornind dinspre văi în sus, ajungându-se în secolul al XVII-lea la 11-12 % teren despădurit <footnote Emil Ioan Emandi, Aspecte demo-economice privind zona de nord a Moldovei, în lumina cercetărilor istorice, arheologice, paleobotanice și antropografice, în Suceava, Anuarul Muzeului Județen, VIII, 1981, p. 199-228. footnote>. Odată cu defrișarea, satul „este reprezentat nu numai de vatra așezării, ci și de întregul teritoriu aparținând de acesta și aflat cu destinațiile cele mai diverse, în utilizarea permanentă a obștii sătești” <footnote Ibidem
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
vin” <footnote T.Bălan, op. cit., vol. V (1745-1760), p. 116-117. footnote>. Dreptul la moară, de a deține unele poieni și braniști era „cumpărat cu tocmeală de oamenii din Vama” <footnote N.Grămadă, Sătenii și stăpânii în Bucovina între 1775-1848, în Anuarul Muzeului Bucovinei, Cernăuți, anul I-II, 1943-1944, p. 18. footnote>, adică arendat. Tot secolul al XVIII-lea, până la desființarea mănăstirii în 1785 de către autoritățile habsburgice, este presărat de nenumărate abuzuri, plângeri, procese și judecăți. Domnii au luat apărarea mănăstirii și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
locuitorii satului Vama a zecea parte din vitele care pasc pe pășunile ei, asemenea și din grâne, fânațe, cârciumi, rachiu și din toate celelalte” <footnote Mihai Lazăr, Contribuții la cunoașterea fiscalității în Moldova în secolul al XVIII-lea, în Suceava, Anuarul Muzeului Județean, VI-VII, 1979-1980, p.156 footnote>. Documentul de întărire nu a avut efectul dorit; călugării s-au plâns din nou stăpânirii, care trimite o comisie formată din boieri, care să judece faptele la fața locului. Cercetarea realizată la
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
sladnițe, care produceau pentru nevoile locale, la care se adaugă practicarea diverselor meserii, pe asociații numite bresle: breasla cojocarilor, a olarilor, a bodnarilor etc <footnote Ion Negură, Industria, meseriile și sistemul financiar-bancar în Bucovina sub stăpânirea habsburgică (1775-1918), în “Suceava”, Anuarul Muzeului Județean, X-1983, p. 535- 554. footnote>. În sate, aceste meserii erau în mâna localnicilor sau, așa cum se întâmpla de cele mai multe ori, trebuințele de îmbrăcăminte și încălțăminte erau satisfăcute în casă. Mori de apă, pive de bătut sumane și mori
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
din care făcea parte și comuna Vama deținea 1,01 % teren arabil, 17,5 % fânețe și 65,2 % păduri <footnote Emil I. Emandi, Mihai Ceaușu, Câteva aspecte de geografie istorică privind repartiția resurselor agrosilvice în Bucovina (sec. XVIII-XIX), în “Suceava”, Anuarul Muzeului Județean, XIII-XIV, 1986-1987, p. 185-186. footnote>. Pe micile parcele arabile se făcea grădinărit, se cultiva porumb și, începând cu anii 1812-1815, locuitorii au fost obligați să cultive cartoful, cultură care s-a extins după 1830 <footnote V. Diaconu, Vechi
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
obiectivele urmărite, iar în căsuțele rezultate nivelul de realizare a obiectivelor de către fiecare elev); 1.De-a lungul timpului, rezultatele experimentelor au fost prezentate pe larg în zeci de studii publicate de membrii colectivului de cercetare în Revista de pedagogie, Anuarul Centrului de științe socioumane din Iași, seria dedicată filosofiei din Analele Universității „Al.I.Cuza” Iași. Vezi o prezentare extinsă a rezultatelor cercetărilor în Roman, 1995. -verificarea rezultatelor clasei conform principiului 50/50 (cel puțin 50% dintre elevii clasei trebuie
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
credibile care să ne dezvăluie în detaliu amploarea fenomenului naționalizării. Confuzia generată de vehicularea a tot felul de date a fost însă utilă unora în contextul manierei deplorabile în care s-a derulat, după 1989, procesul privatizării locuințelor naționalizate. Conform Anuarului statistic din anul 2001, în perioada 1989 2000, procentul caselor deținute în proprietate privată crescuse de la 67% la 95%. Această creștere s-a datorat trecerii multor locuințe din proprietatea statului în proprietate privată. Procesul a fost numit „privatizare”. Erau două
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
urban-rural și rural-rural să îl depășească pe cel rural-urban. Fenomenul cel mai interesant este reprezentat de reîntoarcerea în sate a celor care migraseră în urban în perioada comunistă. Etapa următoare a marcat o revenire la valorile maxime ale anilor ’70. Anuarul statistic 2008 ne indică, pentru perioada 2000-2008, o valoare medie anuală de 340.000, care se situează puțin peste media anuală înregistrată după 1991. Maniera forțată în care s-a realizat în perioada comunistă migrația rural-urban a provocat după 1989
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
care alcătuiesc consorțiul sau În alte organizații acceptate ca furnizoare de servicii pentru interpreți. Pe baza acestui registru completat anual pot fi contactați interpeții care lucrează cu normă Întreagă și pot fi evitate contactele inutile. Pentru a fi inclus În anuar, vârsta maximă este de 70 de ani. Informațiile din anuar sunt publice dar dacă unii interpreți o doresc, informația referitoare la ei poate fi privată și nu este inclusă În anuar. Acesta cuprinde informații sub patru capitole, și anume 1
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
de servicii pentru interpreți. Pe baza acestui registru completat anual pot fi contactați interpeții care lucrează cu normă Întreagă și pot fi evitate contactele inutile. Pentru a fi inclus În anuar, vârsta maximă este de 70 de ani. Informațiile din anuar sunt publice dar dacă unii interpreți o doresc, informația referitoare la ei poate fi privată și nu este inclusă În anuar. Acesta cuprinde informații sub patru capitole, și anume 1.) interpreți În limbajul gestual pentru orice solicitări, 2.) interpreți pentru
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
fi evitate contactele inutile. Pentru a fi inclus În anuar, vârsta maximă este de 70 de ani. Informațiile din anuar sunt publice dar dacă unii interpreți o doresc, informația referitoare la ei poate fi privată și nu este inclusă În anuar. Acesta cuprinde informații sub patru capitole, și anume 1.) interpreți În limbajul gestual pentru orice solicitări, 2.) interpreți pentru asurziți, 3.) interpreți pentru persoane cu surdocecitate și 4.) interpreți surzi pentru persoane cu surdocecitate. Membrii din grupul de colaborare decid
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
patru capitole, și anume 1.) interpreți În limbajul gestual pentru orice solicitări, 2.) interpreți pentru asurziți, 3.) interpreți pentru persoane cu surdocecitate și 4.) interpreți surzi pentru persoane cu surdocecitate. Membrii din grupul de colaborare decid cu privire la includerea interpretului În anuar după ce acesta completează un fornmular. Pot fi luați În evidență și trecuți În anuar și studenții de la cursurile de formare ca interpreți cu specificarea student dar numai după ce au absolvit trei ani din cei patru de studiu. Clasificarea este modificată
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pentru asurziți, 3.) interpreți pentru persoane cu surdocecitate și 4.) interpreți surzi pentru persoane cu surdocecitate. Membrii din grupul de colaborare decid cu privire la includerea interpretului În anuar după ce acesta completează un fornmular. Pot fi luați În evidență și trecuți În anuar și studenții de la cursurile de formare ca interpreți cu specificarea student dar numai după ce au absolvit trei ani din cei patru de studiu. Clasificarea este modificată după absolvire. În 1975 RID a elaborat certificate de specialitate În domeniile artei, juridicului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
lucrările referitoare la înaintarea personalului militar (activ și în rezervă) și civil din armata de uscat. Totodată, obligațiile sale vizau: centralizarea, controlul și evidența acordării decorațiilor, pregătirea lucrărilor de personal necesare Consiliului Suprem al Armatei și executarea hotărârilor Consiliului; redactarea anuarelor armatei și administrarea fondurilor aferente. În prezentarea succintă a evoluției armatei române, diferite structuri de la nivel central sau local îndeplineau unele atribuții care se regăsesc acum în activitatea centrelor militare. Și atunci, erau sub directa coordonare a Direcției personal cu
Arc peste timp : 1968 - 2013. In: Arc peste timp : 1968-2013 by Cezar COBUZ, Cătălin ŢÂRU () [Corola-publishinghouse/Science/302_a_593]
-
veche, care ajungea probabil în sat. Casa aceasta era a lui Gheorghe Ciupitu și se afla situată lângă casa numitei “Potopoaia“ familia Potop (spre nord). Acum cea mai veche clădire este biserica, construită în 1834 sau mai sigur în 1856. Anuarul administrației bisericeș ti pomeneș te o biserică făcută de lemn în 1813,la Jigoreni,iar în Marele Dicționar Geografic al României de la 1902, se arată că catapeteasma bisericii datează din 1695, fiind zugrăvită de Mihail zugravul (scris cu litere greceș
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
la niveluri ce sunt din punct de vedere ierarhic superioare acesteia; dezvoltare fondului de carte electronică prin casete video, DVD-uri, CDuri. În încheierea acestui capitol vom prezenta citatul ales de doamna bibliotecar Camelia Simon la finalul materialului conceput pentru ANUARUL Colegiului Național de Artă „Octav Băncilă” la aniversare de 60 de ani de existență: „Biblioteca este complementul indispensabil al școlii și al Universității. Aș spune cu plăcere că învățământul nu este decât o cheie care deschide porțile bibliotecilor”. (André Maurois
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
1998), p.249 MARINESCU, Nicoleta. Internetul și bibliotecile. În: Biblioteca, nr. 9 (1998), p.286-287 MARINESCU, Nicoleta. Retroconversia: preocupare europeană. În: Buletin ABIR, nr. (1997), p.22 25 MARINESCU, Nicoleta. Retroconversia: un punct de vedere al unui catalogator ieșean. În: „Anuarul ABIR", 1996, p. 89-96 MĂTUȘOIU, Constantin. Istoria bibliotecilor din România în legi și documente. Vol.1-2. Constanța: Ex Ponto, 2001. MORIZIO, Claude. La recherche d'information. Paris: ADBS-Armand Colin, 2004 PORS, Niels Ole. Biblioteca publică în era electronică., În „Biblioteconomie
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
bibliotecă din lume. „Biblioteca ieșeană ... este o bibliotecă științifică și enciclopedică. Fondurile sale de documente cuprind o mare varietate de tipuri și de publicații: manuale și cursuri universitare, enciclopedii, dicționare lingvistice și de specialitate, bibliografii, teze de doctorat, ziare, reviste, anuare, standarde, publicații de grup, microfilme, etc., documente din cele mai variate domenii ale științei și culturii. Biblioteca este păstrătoarea unui fond valoros de publicații aparținând patrimoniului cultural național.”(<footnote POPESCU, Nicoleta; PAPUC, Liviu; TĂTĂRUCĂ, Radu: Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
ordonat după titlul publicației) • sistematic (ordonat după conținutul publicației: CZU) • cronologic (ordonat după an) • geografic (ordonat după țară, localitate) pentru ziare: • alfabetic(ordonat după titlul publicației) • sistematic(ordonat după conținutul publicației: CZU) • cronologic (ordonat după an) • geografic (ordonat după localitate) anuare: • alfabetic (ordonat după numele publicației) • pe localități (ordonat după localitate) Cataloage speciale manuscrise • alfabetic (ordonat după nume) • sistematic (ordonat după conținut) carte rară • alfabetic (ordonat după nume) • sistematic (ordonat după conținut) • cronologic (ordonat după an) albume • alfabetic (ordonat după titlul
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]
-
Iași, IX, 1: 97-103 28. Mititelu D., Chifu Th., Scarlat A., Aniței L., 1995 - Flora și vegetația județului Iași, Bul. Grăd. Bot. Iași, 5: 99-124 29. Mititelu D., Moțiu T., Chiper-Câmpeanu M., 1987 Flora și vegetația rezervației „Valea Ilenei” - Iași, Anuarul Muz. Suceava: 47-50 30. Mititelu D., Moțiu T., Dăscălescu D., Teșu C., Vițalariu C., 1969 - Flora și vegetația rezervației „Valea lui David” Iași, Muz. Șt. Nat. Bacău. Studii și Comunic.: 81-100 31. Mititelu D., Vițalariu Gh., 1967 - Caracterul florei și vegetației
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]