7,092 matches
-
Modalitățile în care se manifestă stresul la lucru sunt diverse: în plan comportamental - reacții de evitare, retragere (absențe repetate), erori multiple, apelul la medicamente, alcool etc. în plan psihologic - insatisfacție, lipsa plăcerii de a mai veni la lucru, simptome de anxietate, depresie și epuizare pot conduce în timp la patologii severe. în plan fiziologic - simptomele sunt mai difuze și pot lua forma migrenelor cornice, insomniilor, problemelor digestive, dureri lombare, maladii cardiovasculare etc. 1.4. Strategii pentru a face față stresului Acțiunea
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
acestei nevoi poate avea efecte opuse asupra interacțiunilor sociale : este posibil ca persoanele să caute aprobarea celorlalți în timp ce prezintă o imagine distorsionată a lor. Persoanele caracterizate de un astfel de nivel crescut de aprobare pot simți frecvent insecuritate socială sau anxietate în legătură cu așteptările celorlalți . Angajații din sistemul bugetar își conștientizează propriile emoții și motivul acestora; pot face legătura între ceea ce simt, gândesc, zic și fac; știu care dintre sentimente le pot afecta performanțele; se ghidează după valorile și obiectivele personale. Au
Stresul şi inteligenţa emoţională în organizaţii by Caliniuc Alina Mădălina () [Corola-publishinghouse/Science/566_a_739]
-
factorilor emoționali, cognitivi, comunicativi și comportamentali. 4. Labilitatea emoțională este reprezentată prin trecerea de la stările de extaz, bucurie spre cele de supărare, suferință și printr-o serie de stări psihiatrice ce pot fi descrise în tabloul clinic al autistului: depresia, anxietatea, catatonia, starea psihotică. 5. La adolescenții autiști pot fi notate o serie de anormalități cognitive: deficit de atenție, concentrare organizațională. Uneori profilul cognitiv poate cuprinde o serie de aspecte cu caracter normal iar altele pot fi limitate sever. Privind atenția
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
limitări ce vizează contactul vizual, interacțiunea reciprocă, zâmbetul social, împărtășirea sau afișarea afectivității, impresiilor etc.; concentrarea pe sine, ignorarea celor din jur; comportament social nediscriminat (exemplu: mergând cu străinii, invadarea spațiului personal cu atingerea sau agasarea celor din jur), lipsa anxietății; abilități sociale diminuate. Caracteristici perseverente reprezentate de: comportamente și interese limitate sau neobișnuite, preocupări obsesive (exemplu: joc video, simbolic sunt interesați de litere, de diverse forme), atașări de unele obiecte particulare; joc cu caracter stereotipic și repetitiv (exemplu: titirez, bătăi
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și profundă schimbare, de la aspectele economice până la cele moral comportamentale, reprezintă schimbarea mentalităților ca pe un adevărat examen pentru intrarea În normalitate. În opinia noastră, această etapă existențială se particularizează și se definește sub forma unui concept denumit simbolic ADA - anxietate, depresie, agresivitate - componentele acestui concept se află cu viața și cu moartea Într-un raport primordial de semnificații existențiale, ființa umană fiind determinată și dependentă de personalitatea și propriile sale resurse În luptă cu anxietatea și depresia ca inductoare ale
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
unui concept denumit simbolic ADA - anxietate, depresie, agresivitate - componentele acestui concept se află cu viața și cu moartea Într-un raport primordial de semnificații existențiale, ființa umană fiind determinată și dependentă de personalitatea și propriile sale resurse În luptă cu anxietatea și depresia ca inductoare ale agresivității, În speranța unui viitor mai bun. Astfel, agresivitatea este modalitatea prin care se evită punerea În lumină a anxietății, iar, pe de altă parte, anxietatea este reprezentanta modului prin care persoana Își asumă agresivitatea
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
ființa umană fiind determinată și dependentă de personalitatea și propriile sale resurse În luptă cu anxietatea și depresia ca inductoare ale agresivității, În speranța unui viitor mai bun. Astfel, agresivitatea este modalitatea prin care se evită punerea În lumină a anxietății, iar, pe de altă parte, anxietatea este reprezentanta modului prin care persoana Își asumă agresivitatea, aceasta din urmă având un rol de feed-back: de tendință, de „nevoie”, cât și de violență sau „presiune”. Agresivitatea este un fenomen relațional conflictual și
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
de personalitatea și propriile sale resurse În luptă cu anxietatea și depresia ca inductoare ale agresivității, În speranța unui viitor mai bun. Astfel, agresivitatea este modalitatea prin care se evită punerea În lumină a anxietății, iar, pe de altă parte, anxietatea este reprezentanta modului prin care persoana Își asumă agresivitatea, aceasta din urmă având un rol de feed-back: de tendință, de „nevoie”, cât și de violență sau „presiune”. Agresivitatea este un fenomen relațional conflictual și desemnează un comportament distructiv și violent
EDITORIAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by PETRU BOIŞTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1458]
-
ultimele 30 de zile; 4. situația legală - procese pe rol, perioadă de probațiune, trafic sau deținere de droguri, condamnări, suspendarea permisului auto pentru conducere sub influența drogului; 5. istoric familial, relații familiale și sociale 6. status psihiatric - antecedente psihiatrice, depresie, anxietate, dificultăți cognitive, halucinații, comportament violent, probleme emoționale, tentative de suicid, probleme emoționale În ultimele 30 de zile. Fiecare din cele 6 dimensiuni ale EuropASI este subiectul unui interviu separat. Întrebările trebuie astfel formulate de către terapeut Încât să fie Închise, scurte
EuropASI – UN INSTRUMENT MODERN DE LUCRU ÎN TOXICODEPENDENŢE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Rodica Mihaela Enache, R. Andrei, P. Boişteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1468]
-
familiale negative comorbiditatea cu alte tulburări psihiatrice, iar ca factori de risc pentru rezistența terapeutică a pacienților: * Sexul feminin * Premorbidul nevrotic * Debutul tardiv al depresiei * Văduv, divorțat, singur * Nivel socioeconomic scăzut * Pierderea suportului social * Antecedente depresive prelungite * Coexistența tulburărilor de anxietate * Comorbiditatea cu alte afecțiuni
COMPORTAMENTUL AUTODESTRUCTIV ÎN DEPRESIILE REZISTENTE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Cărăuşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1473]
-
Primele referiri la anxietate și frică se găsesc În scrierile anticilor greci, fără a fi Însă recunoscute direct ca tulburări mentale În care anxietatea să reprezinte trăsătura dominantă. Astfel Hipocrate a descris simptome de natură anxioasă, dar În cadrul melancoliei și isteriei. Filosofii Platon și
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
Primele referiri la anxietate și frică se găsesc În scrierile anticilor greci, fără a fi Însă recunoscute direct ca tulburări mentale În care anxietatea să reprezinte trăsătura dominantă. Astfel Hipocrate a descris simptome de natură anxioasă, dar În cadrul melancoliei și isteriei. Filosofii Platon și Aristotel, cu toate că nu au fost preocupați de anxietatea existențială, au descris unele fenomene anxioase În termeni de frici incidentale și
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
greci, fără a fi Însă recunoscute direct ca tulburări mentale În care anxietatea să reprezinte trăsătura dominantă. Astfel Hipocrate a descris simptome de natură anxioasă, dar În cadrul melancoliei și isteriei. Filosofii Platon și Aristotel, cu toate că nu au fost preocupați de anxietatea existențială, au descris unele fenomene anxioase În termeni de frici incidentale și specifice, corelate cu anumiți stimuli. Observațiile asupra variațiilor În intensitate și durată a trăirilor subiective anxioase, aspecte care au o valoare discriminatorie În actuala conceptualizare a tulburărilor anxioase
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
stare mai puțin severă dar persistentă. Prima Încercare de a oferi o interpretare și clasificare comprehensibilă a tulburărilor anxioase a fost realizată de Sigmund Freud. De la primele lucrări de psihanaliză și până la sfârșitul vieții, Freud a fost preocupat preferențial de anxietate, pe care o considera un efect, construct psihologic central al modelului psihanalizei, al conflictului intrapsihic și simptom al numeroaselor sindroame. In 1895 Freud a separat din cadrul neurasteniei nevroza de angoasă, ca entitate clinică distinctă și a propus o nouă clasificare
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
de conversie, nevroza obsesivă, isteria de angoasă sau cum a definit-o mai târziu, nevroza fobică. În cadrul nevrozei de angoasă sau a nevrozei anxioase Freud a descris două forme: forma acută (cuprinzând tulburarea de panică actuală) și forma cronică sau anxietatea liber flotantă adică anxietatea generalizată. Termenul de “anxietate” derivă din latinescul “anxietas” și se definește ca stare de neliniște, mai mult sau mai puțin conștientă, ce produce o puternică tensiune interioară, neplăcută, manifestată prin nesigurantă, neliniște și un adevărat șir
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
isteria de angoasă sau cum a definit-o mai târziu, nevroza fobică. În cadrul nevrozei de angoasă sau a nevrozei anxioase Freud a descris două forme: forma acută (cuprinzând tulburarea de panică actuală) și forma cronică sau anxietatea liber flotantă adică anxietatea generalizată. Termenul de “anxietate” derivă din latinescul “anxietas” și se definește ca stare de neliniște, mai mult sau mai puțin conștientă, ce produce o puternică tensiune interioară, neplăcută, manifestată prin nesigurantă, neliniște și un adevărat șir de tulburări neurovegetative ca
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
cum a definit-o mai târziu, nevroza fobică. În cadrul nevrozei de angoasă sau a nevrozei anxioase Freud a descris două forme: forma acută (cuprinzând tulburarea de panică actuală) și forma cronică sau anxietatea liber flotantă adică anxietatea generalizată. Termenul de “anxietate” derivă din latinescul “anxietas” și se definește ca stare de neliniște, mai mult sau mai puțin conștientă, ce produce o puternică tensiune interioară, neplăcută, manifestată prin nesigurantă, neliniște și un adevărat șir de tulburări neurovegetative ca: dispnee, transpirație, paloare, tahicardie
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
și se definește ca stare de neliniște, mai mult sau mai puțin conștientă, ce produce o puternică tensiune interioară, neplăcută, manifestată prin nesigurantă, neliniște și un adevărat șir de tulburări neurovegetative ca: dispnee, transpirație, paloare, tahicardie, etc. Pentru majoritatea oamenilor anxietatea este o dimensiune a vieții cotidiene, cu rol adaptativ și cu influențe pozitive asupra activității. În ceea ce privește anxietea patologică, aceasta se deosebește net de teama sau neliniștea obișnuită pe care fiecare o resimte În fața unei situații noi sau cu un nivel
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
activității. În ceea ce privește anxietea patologică, aceasta se deosebește net de teama sau neliniștea obișnuită pe care fiecare o resimte În fața unei situații noi sau cu un nivel ridicat de dificultate, fiind o influență negativă cu caracter demobilizator pentru activitate. În general, anxietatea poate fi identificată după următoarele caracteristici: este nemotivată, se referă la un pericol iminent și nedeterminat, fată de care apare o atitudine de așteptare neliniștită; este Însoțită de convingerea neputinței și a dezorganizării În fața pericolului; se asociază cu o serie
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
așteptare neliniștită; este Însoțită de convingerea neputinței și a dezorganizării În fața pericolului; se asociază cu o serie de tulburări vegetative ce creează disconfort somatic generator, la rândul său, a unui efect de Întreținere a anxietătii. Sub aspect psihologic, starea de anxietate este percepută de către individ mai Întâi ca o stare de indispoziție asociată cu un discomfort fizic mai mult sau mai puțin marcat. Caracterul penibil al stării se explică prin faptul că nu are Întotdeauna o justificare, este ceea ce a fost
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
explică prin faptul că nu are Întotdeauna o justificare, este ceea ce a fost numit “ teamă fără reprezentare”. Anxiosul recunoaște că nu-și Înțelege starea iar declanșatorul acesteia este de cele mai multe ori ipotetic și general: eșec, despărțire, moarte, etc. Starea de anxietate reclamă nevoia de securitate; anxiosul are nevoie să fie contrazis și asigurat că pericolul iminent perceput subiectiv nu este real. Într-o altă etapă, anxiosul devine autoagresiv, deși nu conștientizează acest lucru, prin modalitățile de răspuns la stimuli exteriori se
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
și agresivității anxioase se prezintă sub aspectele inhibiției și excitației. Inhibiția este una dintre consecințele cele mai frecvente ale stării anxioase, deoarece Îl Împiedică pe anxios să acționeze și să adopte măsurile necesare soluționării situației. Inhibiția ca manifestare autoagresivă a anxietății dezorganizează funcționalitatea intelectuală și comportamentală. Inhibatul se simte inferior și suferă pentru acest lucru. Excitația, pe de o parte poate alterna cu stările de inhibiție sau poate fi trăsătura dominantă, caracterizându-se prin instabilitate, excitabilitate și chiar agresivitate. În general
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
limitată În timp. Acest concept va căpăta un rol din ce În ce mai important În semiologia psihiatrică contemporană, cu referire la inhibiția din psihoze și alte procese patologice, la inhibiția din stările depresive sau nevrotice, inclusive la inhibiția anxioasă. În contextual relației intrinseci anxietate - inhibiție se poate aprecia caracterul biunivoc al raportului dintre acestea: pe de o parte inhibiția generează anxietate - anxietatea ca imposibilitate subiectivă de a acționa și reacționa , iar pe de altă parte anxietatea anticipatorie În legătură cu un eveniment sau situație pe care
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
la inhibiția din psihoze și alte procese patologice, la inhibiția din stările depresive sau nevrotice, inclusive la inhibiția anxioasă. În contextual relației intrinseci anxietate - inhibiție se poate aprecia caracterul biunivoc al raportului dintre acestea: pe de o parte inhibiția generează anxietate - anxietatea ca imposibilitate subiectivă de a acționa și reacționa , iar pe de altă parte anxietatea anticipatorie În legătură cu un eveniment sau situație pe care subiectul nu o poate controla, va genera inhibiția. Ca stare emoțională neplăcută, anxietatea se manifestă pe trei
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
inhibiția din psihoze și alte procese patologice, la inhibiția din stările depresive sau nevrotice, inclusive la inhibiția anxioasă. În contextual relației intrinseci anxietate - inhibiție se poate aprecia caracterul biunivoc al raportului dintre acestea: pe de o parte inhibiția generează anxietate - anxietatea ca imposibilitate subiectivă de a acționa și reacționa , iar pe de altă parte anxietatea anticipatorie În legătură cu un eveniment sau situație pe care subiectul nu o poate controla, va genera inhibiția. Ca stare emoțională neplăcută, anxietatea se manifestă pe trei axe
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]