30,538 matches
-
europeni. Cum s-a ajuns aici? Nu discutăm despre impotență diplomației românești care, și-a făcut o tradiție din a fi una din cele mai, nu slabe, ci fricoase, lipsite de reacție diplomații europene, care nu face mai nimic să apere poziția românilor în lume (în Elveția ciorile de români sunt striviți în presă de o săptămână și nu există încă nici o reacție oficială a MAE, că doar de aia plătim taxe și impozite!), ci discutăm despre faptul că, în România
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
Sunt surprins să văd că oficialii din politica voastră externă se fac că nu văd și că nu aud, și nu se declară, oficial, măcar îngrijorați de escaladarea acestor lucruri la adresa romanilor în presă elvețiană. Păi dacă voi nu vă apărați, cine să vă apere? Știi de exemplu faptul că, au existat luări de poziție din partea presei germane, adică au ajuns ziariștii nemți să-i apere pe români, în vreme ce ziariștii voștri nu spun nimic? Pentru un elvețian este o chestiune ciudată
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
că oficialii din politica voastră externă se fac că nu văd și că nu aud, și nu se declară, oficial, măcar îngrijorați de escaladarea acestor lucruri la adresa romanilor în presă elvețiană. Păi dacă voi nu vă apărați, cine să vă apere? Știi de exemplu faptul că, au existat luări de poziție din partea presei germane, adică au ajuns ziariștii nemți să-i apere pe români, în vreme ce ziariștii voștri nu spun nimic? Pentru un elvețian este o chestiune ciudată, pe care o poate
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
îngrijorați de escaladarea acestor lucruri la adresa romanilor în presă elvețiană. Păi dacă voi nu vă apărați, cine să vă apere? Știi de exemplu faptul că, au existat luări de poziție din partea presei germane, adică au ajuns ziariștii nemți să-i apere pe români, în vreme ce ziariștii voștri nu spun nimic? Pentru un elvețian este o chestiune ciudată, pe care o poate elucida doar trăind în țara voastră. Pentru că, să mă ierți însă, programele voastre TV abundă de producții centrate pe imaginea țiganilor
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
îmi spunea: „Am învățat la Oxford, predau de peste 20 de ani, însă nu am crezut că o să apuc ziua în care, la curs, studenții să mă întrebe dacă nu cumva și eu am rude țigani în familie! Nimeni nu ne apără, nici presa româna, nici autoritățile române, nimeni, astfel încât nu ne mai rămâne decât să ne punem cenușa în cap, sau să renunțăm pur și simplu să mai declarăm că suntem români! Înainte de ’89 eram priviți cu simpatie aici, noi românii
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
să mă las manelizat, însă asta se pare că este echivalent cu a renunța să mă mai consider român. Țara mea se cheamă România, nu RRomania!” Dați mai departe. Așa poate ajunge și la un ilustru oficial, care să ne apere CĂ DOAR DE ACEEA ÎI PLĂTIM, NU? *** CONCLUZIE: Viorel Roman: „Atât moldo-valahii cât și occidentalii se folosesc de țigani romi ca să abată atenția de la incompatibilitatea est-vest ca și de la o serie de probleme. Așa au devenit țiganii, cărora statul le-
ŢIGANIZAREA ROMÂNILOR de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1963 din 16 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381561_a_382890]
-
pornit la vale, tăvălugul schimbării; A ajuns cuțitul la os, s-a revărsat paharul răbdării. Ați tot tras din carnea poporului român, oropsit De-atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viața Distrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța! S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân, Satul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român. Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în
VERSURI (5) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381612_a_382941]
-
întotdeauna, ci accentuată forță spirituală a sistemului creștin occidental. Noua democrație iluminista franceză de dupa 1789 a fost o acțiune anticatolica, nu mai mult. Ortodocșii se folosesc de ea, ca și de marxism-leninismul laic inspirat din Vechiului Testament pentru a se apăra de romano-catolicism, de occidentalizarea, universalitatea Noului Testament. 1.000 de ani de cultură europeană, de forță a Romei, care a sacralizat dreptul român, persoana umană, statul de drept, rațiunea și școala și le-a pus pe toate în slujba și
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
drept, sacralizarea rațiunii și școlii, sacralizarea drepturilor pe care Dumnezeu le dă omului, și statul nu are voie să se atingă de ele, dreptul de mișcare, de a vorbi liber. Avem drepturi noi, oamenii, de la Dumnezeu, pe care papii le apărau tenace încă din sec. XI de discreția feudalilor. Cand însă s-a pus problema să le pună în aplicare au constatat și ei că nu mai erau în stare să înțeleagă Dreptul Român și au înființat Universitatea de la Bologna, ca să
DIALOGURI TIMIŞORENE: CU VASILE BOGDAN ŞI TITUS SUCIU (1) de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381568_a_382897]
-
la un nivel acceptabil de ingăduință și înțelegere față de știință sau spirite pierdute ca al meu, neobligând pe nimeni să creadă în mod orbește în doctrinele judeo-creștine (cu excepția unor părți mari ale SUA). Acest „scut creștin" ar putea să ne apere de expansiunea și de totalitarismul musulman, care se extinde cu repeziciune în lume și mai ales în Europa. Nu pot să-mi dau seama care din cele două ramuri ale creștinismului, ortodoxismul sau catolicismul, va rezista mai bine și mai
DIALOGURI PRINCIPIALE DESPRE CONDIŢIA RELIGIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381560_a_382889]
-
atunci când îi așterni culcuș Din ierburi vii, nemuritoare, din rouă și din borangic Și să îi torni, unde îl doare, din însăși viața ta un pic. Femeie, inimă tăciune, îl rogi pe bunul Dumnezeu Să-nfăptuiască vreo minune, să-l apere mereu de greu. Că nu-i durere pământească și nici necaz să te dărâme Precum copilul să se nască cu sufletul făcut fărâme. Femeie, ochii tăi frumoși, îi văd ades zâmbind cu dor Și par și triști, par și duioși
FEMEIE, ÎNGER PĂZITOR de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381661_a_382990]
-
Autorului PE STEAUA TA Of, mamă, ce departe ești Și câte ierni au nins pe tine De când te-ai dus să ne păzești Din zările adamantine. Pe steaua ta lucind în cer Te-ai stabilit și-ți pleci privirea, Îmi aperi sufletul de ger Cu palma ta. Și cu-amintirea. Din lacrimi calde ce le plângi Revarsă peste mine ploaie Iar mâinile când ți le frângi Iubirea-ți tandră mă îndoaie. Măicuță bună, te aduc În gândul meu din nopți cu
PE STEAUA TA de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381664_a_382993]
-
fir de ghiocei Și fă-Ne viața lină și fă-ne tot ce vrei, Să nu petrecem zile cu-amaruri și cu chin, Colindă, Împărate, cu florile de spin! Colindă-Ne, o, Doamne, cu fir de măr în mâini Și apără de rele sorgintea de români Că prea a fost ținută în lanțuri și în frâu, Colindă-Ne, o, Doamne, cu spic mănos de grâu! Colindă-Ne, Hristoase, cu firul alb de crin Să îndulcim cu miere pocalul de venin, Să
COLINDĂ-NE! de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381668_a_382997]
-
mult ca cei născuți în țările unde am emigrat, pentru a demonstra că românul nu este hoț, ori țigan, cum ne consideră peste tot, iar românca nu este prostituată. Luptăm de unii singuri, abandonați pe coclauri străine, spre a ne apăra demnitatea, a ne câștiga colțul de pâine și a pune deoparte pentru cei din țară. A bătut vânt de înstrăinare în interiorul în jurul Carpaților, până la Dunăre și la Marea cea Mare. Românul a fost scos de sărăcie să-și lase glia
ROMÂNCĂ ÎN SPANIA de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1648 din 06 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381633_a_382962]
-
ziduri, zidurile mele de sprijin. calm instalat, semne bifurcate mă alungă-n sărut. rămas bun orizont de ape. SEPTEMBRIE totul se va repeta la o altă scară sacrul cuvântului se revarsă ia totul la vale zidul meu de sprijin îmi apără spatele va fi un alt septembrie umbrit de apele mării și suferința pământului îndestulat de cadavre neașteptatul secol DEDICAȚIE ai rămas același un fulg pe buzele mele în miez de vară o scânteie de viață aducatoare de sentimente întețite și
DIN POVESTIRILE LEVANEI (POEME) de BIANCA MARCOVICI în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381698_a_383027]
-
prin rana ca o lacrimă ce sapăîn ochiul plin cu picături de apă.... XV. SFÂNTUL AUGUSTIN, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017. Doamne, dă-ne cât ne ceri cere-ne ceea ce ne dai, și apără conștiința vastă de acest orgoliu din inima noastră. Eu nu cred că timpul acoperă prin argument anotimpul, și nu cred că lumea este reprezentarea mea doar atâta timp cât îmi trece vremea. Eu cred că lumea este doar iubire restul e pură
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
singura cale de a intra în cetate. Și cred Doamne că acest Eu este cum a lăsat marele Dumnezeu, bun, rău; rău, bun... un Om pe drum. Citește mai mult Doamne, dă-ne cât ne cericere-ne ceea ce ne dai,și apără conștiința vastăde acest orgoliu din inima noastră.Eu nu cred că timpulacoperă prin argument anotimpul,și nu cred că lumea este reprezentarea meadoar atâta timp cât îmi trece vremea.Eu cred că lumea este doar iubirerestul e pură, dar murdară amintire,și
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
EST, de Petru Jipa, publicat în Ediția nr. 2261 din 10 martie 2017. ,,Hic est aut nusquam quod quaerimus” De ce aș putea cuprinde în acest braț firav, tulpina florilor, tulpina lor pe acest braț curbat. Doar trandafirul a învățat, se apără cu spinii dar restul parcă ne răsfață cu un pitoresc sublim. Îmbrățișând îmbrățișat, solie, aduc omagiul unui condamnat, la picioare de tulpine florilor simbol curat. De ce acest: Hic est? Pentru că: Aici este, sau nicăieri, ceea ce căutăm. Citește mai mult ,,Hic
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
curat. De ce acest: Hic est? Pentru că: Aici este, sau nicăieri, ceea ce căutăm. Citește mai mult ,,Hic est aut nusquam quod quaerimus”De ce aș putea cuprindeîn acest braț firav,tulpina florilor,tulpina lorpe acest braț curbat.Doar trandafirul a învățat,se apără cu spiniidar restul parcă ne răsfațăcu un pitoresc sublim.Îmbrățișând îmbrățișat, solie,aduc omagiul unui condamnat,la picioare de tulpineflorilor simbol curat.De ce acest: Hic est? Pentru că:Aici este, sau nicăieri,ceea ce căutăm.... XIX. ÎN DEȘTEPTĂRI DE ROUĂ, de Petru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381599_a_382928]
-
pornit la vale, tăvălugul schimbării; A ajuns cuțitul la os, s-a revărsat paharul răbdării. Ați tot tras din carnea poporului român, oropsit De-atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viața Distrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța! S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân, Satul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român. Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
TĂVĂLUGS-a pornit la vale, tăvălugul schimbării;A ajuns cuțitul la os, s-a revărsat paharul răbdării.Ați tot tras din carnea poporului român, oropsitDe-atâtea milenii de juguri și bocanci de granit. S-a ridicat românul ieri noapte să-și apere viațaDistrusă de voi, lipitpri și paiațe ce ne furară-ți speanța!S-a ridicat cu mic, cu mare, firav, puternic, tânăr, băttrân,Sătul de rușinea ce-o aruncarăți pe numele lui de român.Acasă cu voi, pleoșnițe cuibărite în casele
DANIELA POPESCU [Corola-blog/BlogPost/381680_a_383009]
-
betegi, N-ai avut nevoe de jurământ Să faci bine lumii-ntregi... Strâns-ai ciraci ce te-au urmat, Martori ți-au fost la binele făcut, Oamenii înfiorați au lăcrimat Și-n ochii lor tu ai crescut... Pe Maria-Magdalena ai apărat De furia mulțimii dezlănțuite, Cu recunoștință ți s-a alăturat Lăsând în urmă cele nelegiuite... Minuni mari tu ai făcut, Din șapte pâini și câțiva pești În mii de pâini le-ai prefăcut Hrănind cu puterile tale cerești... Din apă
FIUL DOMNULUI de MARILENA DUMITRESCU în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381761_a_383090]
-
prost trebuie să fii, să nu știi că jefuitorii României trebuie urmăriți până în pânzele albe, fiind atentatatori la siguranța națională? Unele declară, senin, că nu se implică în urmărirea cetățenilor români! Pe scurt. Fură și du în străinătate, că te apără serviciile secrete!? Între timp, americanii comunică că din România au plecat peste 500 de miliarde de dolari sau euro! Pe sub nasul serviciilor noastre „vigilente”! Sau mână în mână cu ele? Nu m-ar mira deloc! Cred că m-am îmbolnăvit
TABLETA DE WEEKEND (152): SACRIFICAREA BERBECILOR de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1950 din 03 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/381759_a_383088]
-
întâlnește niciun băiat, se crede că tot anul nu va fi iubită și viceversa. Dragobetele mai poartă și denumirea de Cap de Primăvară, iar în ziua în care se ține sărbătoarea, se aprinde în casă rădăcină de iarbă-mare pentru a apăra de rele și durere. Alte denumiri ale acestei sărbători mai sunt "Ioan Dragobete", "Drăgostițele", "Sântion de primăvară", dar si "Dragomiru-Florea" sau "Granguru"”, explică Raluca Andrei, muzeograf în cadrul CNM Astra. În plus, de ani buni muzeul sibian oferă îndrăgostiților dornici de
de la Valentine's Day la Dragobete [Corola-blog/BlogPost/98827_a_100119]
-
a unui turc, toți negustori care-și împart clientela. Spectacolul îl are în centrul atenției pe Ianke, un tip al înțeleptului popular, a cărui voie bună este contagioasă pentru public, în același timp constituind și un mod de a se apăra de nenorociri. Întâmplarea face că fata evreului și băiatul românului ajung să se iubească, povestea lor de dragoste fiind considerată cu totul și cu totul imposibilă de tații lor. Tabloul este completat de bătrânul Cadîr, care este veșnic îndrăgostit și
Ioan Gyuri Pascu pe scena de la sindicate [Corola-blog/BlogPost/98856_a_100148]