2,797 matches
-
fără de răscumpărare din moartea Veșnică nu voi putea fi mîntuita: 390 Că Viața viețuiește peste moarte, și prin devoratoare pofta Toate cîte sînt există unele prin altele 211; în deznădejde de atunci Strălucitoarea vreme mi-o petrec; dar tu esti aprig și puternic Ca să rabzi astfel osîndirea Șinei; ia dar, din fruct Mănîncă Și tu, si dă-mi dovadă că viața Veșnică există sau eu mor". 395 Atuncea Los culese fructul și Mînca și jos șezu în Deznădejde, Și s-ar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
te am pe tine, miraculoasă mea Pereche, Aceste spectre n-au Perechi, de-aceea umblă după pradă Și nu au hrană vieții. Să le Creăm Perechi, 410 Căci fără trup Creat Năluca-i Moarte Veșnică". Los tremurînd răspunse: "Acum povară aprigei căințe-o simt. Nu tremura așa, Enitharmon, de teama groaznicelor porți Ale sărmanei tale Inimi frînte. Te văd ca pe o umbră veștejindu-te Parcă-n afară Existenței; dar iată! privește! primește mîngîiere! 415 Întoarce spre năuntru Ochii 213 și-
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
-i rădăcina Ea se-întinse prin toate ramurile-n a lui Orc putere. Acestfel Urizen, pe șine amăgindu-se, se pregătea pentru război; 85 Și-atunci cînd toate fost-au isprăvite, deodată printre stele făcu semn, Nimicitoarea-i mîna dădu aprigă comandă; asurzitoare goarne súnă, Și tot adîncul gol răzbubui în uimitoarea războire. Urizen însă marea să turbare o lasă sloboda în mijlocul adîncului. Scîntei de cruntă suferință ieșiră-n jurul mădularelor sale înghețate. 90 Oribile cîrlige și mreje-întocmi, răsucind corzile de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
minunat de Om. Cu Pizma îl văzu pe Los, cu Pizma pe Tharmas și pe Spectru, Cu Pizma și-n zadar în jurul chipului de stana înota. Acum nemaistînd Drept, Regele Luminii întins cu furie 435 Din coadă să plesnește prin aprigul adînc; pleoapele-i, ca Soarele Care răsare în mîndria-i, toate adîncurile Groaznice le luminează, Solzii săi străvezii răspîndesc lumină precum ferestre ale dimineții, Gîtul sau flăcări scoate cu mînie și cu măreție, el biciuiește Hăul, Lovind pustiele și stîncile; pustiele
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
bătute de zapezi și-ascunse-n peșterile nopții, Fără de măduvă, și fără sînge, căzînd în colb, de vînturi duse. O cum grozăvniciile Veșnicei Morți pe Om pun stăpînire! 515 Slabele-i gemete zdruncina peșterile și ies prin stîncile puștii, Si Acvila cea aprigă, acum cu penele-amorțite-n frig, Cîndva aidoma splendorii soarelui, acum lăsate-n jos pe noapte friguroasa, Plutește în înalt cu áripi frînte, privind cu Lacom Ochi Pînă ce Omul părăsi-va-un trup ce stricăciunii e supus; ea, flămînda, cum geme
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
loc pentru scăpare. Năluca lui Enitharmon, lăsată sloboda pe afunzimea tulburata, 25 Se tîngui asurzitor în vălmășag, iară Năluca lui Urthona O primi în miazăziua ce se-ntuneca; trupurile lor fiind pierdute, statura Tremurînd și slabe, o fíravă îmbrățișare, o aprigă dorința, precum atunci cînd Două umbre se-mpreunează pe un zid; se tînguiesc și-ntunecate lacrimi Căzut-au jos, și-ntunecate chipuri ale bucuriei amestecate cu durere și cu disperare 30 Trupurile lor în ale Universului ruine-s îngropate Se-amestecară-n
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
îngropate Se-amestecară-n vălmășag. Cine-i chema-va oare din Mormînt? Rahab și Tirța tare se jelesc în vîlvătăile sălbatice; se-abandonează Mistuirii. Cărțile lui Urizen cu zgomot groaznic se desfac; încolăcitul Șarpe Al lui Orc începu să (se) Mistuie în aprig foc vîlvîitor; aprigele-i flăcări 35 Pe toate părțile ieșit-au, si in volume ce prind viața adunînd putere, În depărtare hoinărind pe toate vînturile, mugind tare, împurpurîndu-se-n Irezistibile coloane de văpaie rostogolindu-se mereu în jur, putere Adunînd din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Cine-i chema-va oare din Mormînt? Rahab și Tirța tare se jelesc în vîlvătăile sălbatice; se-abandonează Mistuirii. Cărțile lui Urizen cu zgomot groaznic se desfac; încolăcitul Șarpe Al lui Orc începu să (se) Mistuie în aprig foc vîlvîitor; aprigele-i flăcări 35 Pe toate părțile ieșit-au, si in volume ce prind viața adunînd putere, În depărtare hoinărind pe toate vînturile, mugind tare, împurpurîndu-se-n Irezistibile coloane de văpaie rostogolindu-se mereu în jur, putere Adunînd din mistuitele Pămînturi și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
chipului cel de balaur al lui Urizen, și-n jurul chipului sau împietrit, Văpăile rostogolindu-se năvalnic prin largul Univers [Se-apropiară de Pămînt] Au început intra-n Cetatea Sfîntă. Intrînd, groaznicii nori 85 În fulgere brăzdate calea își croiesc, aprigele flăcări cuprinzînd Potopul Sîngeros: vîlvătăi vii cu intelect înaripate Și cu Rațiune, în ordine-n jurul Pămîntului mărșăluiesc, văpaie de văpaie. Din sîngele-nchegat și din golita hruba Pornesc nainte tremurînd ființe milioane în vîlvătăi de foc al minții, 90 Scăldîndu-și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
prăpădesc sub ramurile mele. Căzut-au corturile-mi, trîmbițele și sonul dulce-al harfelor mele Tăcut-au pe dealurile-mi înnorate ce furtuni și foc revarsă. Laptele vitelor mele și mierea albinelor și rodul recoltei de aur 105 Sînt strînse-n aprigul zăduf și-n ploaia tumultuoasa. Vesmîntul meu s-a prefăcut în caos și-n piatră luminosu-mi aur. Acolo unde eu cîndva șezut-am, umblu-n durere și restriște ostenit, Căci dinăuntrul sînului meu vestejit, de chinurile-mi strîmtorat, Se prefăcură
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
sumbrele străfunduri, chiar pîn' la Mistuire, Căci dacă nu-i hrănești mînia, se potoli-va-n pace. Dar daca încăpățînat cutezi aspra-mi porunca s-o refuzi, 145 Îți lua-voi sceptrul și coroană, și-mi rîndui-voi toate mădularele Cu aprigă asprime, si in nedeslușire te-arunca-voi, Unde nimic nu viețuiește 312, să rătăcești acolo; și dacă ostenit te-ntorci, Plîngînd la pragul Existenței, îmi oțeli-voi inima-mpotriva-ți În veci de veci, si nu te-oi mai primi nicicînd. 150
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
strălucitoare Față, Enion. Cum sînteți voi acestfel re-nnoiți și-aduși acuma în Grădinile lui Vala?" Scăldată-n lacrimi îi îmbrățișa, pînă ce soarele a coborît colinele de la apus, Și-atuncea ea intrắ în luminoasa-i casă, călăuzindu-și pruncii aprigi. Și cînd se lasă noaptea, turmele-n jurul casei se culcară sub copaci. 515 Ea pruncii îi culcắ pe paturi pe care le văzu în casa pregătite, Apoi la urmă se culcắ și ea și Pleoapele-și închise în somn
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
chiotind, si de parfumuri îmbătați, multi osteniți peste măsură cad: 745 Sînt înecați în vin mulți tineri și fecioare; cei ce se află-n preajma Pe piei de tigri îi așază sau ale Pardosului cel împestrițat ori a' Măgarului cel aprig Pînă ce iar la viață se trezesc, sau îi îngroapă în reci Grote căinîndu-se. Însă în Linurile Vinului nu cîntă Omeneștii Struguri, nu dansează, Ci urlă și se zbat într-un noian de suferință, în fioroase flăcări mistuindu-se, 750
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
că vară, dar părțile iubirii 15 De parte bărbăteasca, si fruntea-i radioasa precum ziua, săgeta un minunat dispreț. Tharmas privi de pe stînca-i și ¶2 Oceanu-i liniștit, norii se-adună-n jur, si vîlvătăile iubirii Mădularele nemuritoare le-nfășoară, luptînd în bucurie aprigă. Nu îndelung; tunete, iuți fulgere, vînturi năprasnice și frîngeri Se năpustesc asupra-mperecherii ce se zbate, în crunte suferințe zvîrcolindu-se 5 Ei zac, în agonii se zbuciuma sub cerurile ce le sînt acoperămînt. ¶3 Cu pîntecu-i acuma fecundat 347, Enion
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
a II-a (p. 70): "Satan nici nu statu să-i mai răspundă/ Ci, bucuros oceanul sau că-și află/ Limanul, cu ardoare rennoită,/ Cu forțe noi, țîșnește-n sus, precum/ O piramidă toată numai foc,/ Brăzdînd sălbatică nemărginire,/ Împresurat de aprigul război/ Și de ciocnirea dintre elemente [...] El [Satan] drumul și-l urma, prin mari strădanii,/ Prin truda grea -". Asemănarea dintre Satan al lui Milton și Urizen al lui Blake este evidentă. Formă de piramida conținînd formă de triunghi, însă, poate
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
o dimensiune religioasă-spirituală a acestei construcții. 147 (V, 204) patu-mi de argint: Argintul fiind metalul exemplar al lui Luvah, Blake sugerează că este vorba de un pat al iubirii, al emoțiilor, al pasiunii. 148 (V, 208) ai lui Urizen Căi Aprigi: Caii sînt animalele exemplare ale lui Urizen. Avînd în vedere că în multe dintre ilustrațiile sale caii sînt reprezentați cu cap de om, Blake a ales calul că animal exemplar al lui Urizen probabil datorită asocierii acestuia cu ființele din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
subatomica ipotetica mai rapidă decît lumină), Blake pare să îi identifice cu undele cerebrale, ale gîndului, în stare edenica, singurele capabile de o "viteza" mai mare decît a luminii, fiind în domeniul Imaginației romantice. Vezi și notă despre ai Luminii Aprigi Căi (V, 235), care sînt probabil caii lui Urizen. 149 (V, 215) Aurul și-argintul: Acestea sînt metalele exemplare ale lui Urizen și, respectiv, Luvah, simbolizînd forță intelectuală (a rațiunii) și, respectiv, forța emoțională (a iubirii). 150 (V, 217) din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Blake sînt razele de lumină emanate de stele, prin care este luminată beznă ce controla toată sfera fizică. Razele de lumină sînt astfel armă exemplara, arhetipala, a sferei spirituale care începe războiul cu domeniul întunericului. 154 (V, 235) ai Luminii Aprigi Căi: Se știe că în mitologia greacă zeul Soarelui, Helios, străbătea în fiecare zi cerul în carul sau de foc tras de patru căi nărăvași, si anume Pyroeis, Eous, Ethon și Phlegon; noaptea Helios își găsea odihnă în răcoarea din
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ani: Altfel spus, Mielul lui Dumnezeu este sacrificat încă de la întemeierea lumii, 6000 de ani fiind durată lumii terestre conform doctrinei creaționiste. 234 (VII [b], 201) caii de aur ai lui Urizen: Vezi supra notă despre ai lui Urizen Căi Aprigi (V, 208) și cea despre ai Luminii Aprigi Căi (V, 235). Faptul că acești căi sînt "legați la al Iubirii car" semnifică faptul că au fost înrobiți în domeniul lui Luvah (emoția, iubirea, pasiunea), si nu își mai îndeplinesc plenar
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
încă de la întemeierea lumii, 6000 de ani fiind durată lumii terestre conform doctrinei creaționiste. 234 (VII [b], 201) caii de aur ai lui Urizen: Vezi supra notă despre ai lui Urizen Căi Aprigi (V, 208) și cea despre ai Luminii Aprigi Căi (V, 235). Faptul că acești căi sînt "legați la al Iubirii car" semnifică faptul că au fost înrobiți în domeniul lui Luvah (emoția, iubirea, pasiunea), si nu își mai îndeplinesc plenar funcția naturală de lumină a rațiunii-intelectului și lumina
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
corul Va, pensiero. Opera Nabucco avea să eclipseze la momentul respectiv operele lui Donizetti și Giovanni Pacini. În timp ce marele public a arătat un entuziasm de nestăvilit, criticii au manifestat rezerve în ceeace privește aprecierea operei la superlativ. Unul din criticii aprigi ai operei a fost Otto Nicolai, compozitorul căruia îi fusese oferită înaintea lui Verdi libretul noii opere. Un prusac getbeget, Nicolai nu s-a simțit deloc bine în perioada petrecută la Milano confruntat cu patosul emoțional al operei italiene. După ce
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
an al răscoalelor în multe din țările Europei. Italia era împărțită în duzini de stătulețe, iar partea de Nord a ei era de decade sub ocupație austriacă. În timpul anului 1848, mișcarea politică naționalistă denumită “Risorgimento“ s-a amplificat. Verdi, un aprig patriot, simpatiza cu această cauză, exprimându-și sentimentele prin mijloacele care le cunoștea cel mai bine: inserând în lucrările sale pagini mobilizatoare (corurile din operele Nabucco, Ernani, Lombarzii). Oricine care le asculta înțelegea ce reprezinta ele în fond: o chemare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
comportarea Violettei și copleșit de rele presimțiri, Alfredo primește o scrisoare în care Violetta îi scrie că îl părăsește pentru totdeauna și se întoarce la Paris. Încercând să-l consoleze (Di Provenza îl măr, îl ), Germont se lovește de dorință aprigă de răzbunare a lui Alfredo. Scenă 2. Saloanele Florei de la Paris. Violetta da curs invitației de a participa la serbarea organizată de Floră și apare însoțită de protectorul ei, Baronul Douphol. Petrecerea este în toi și este pigmentata cu corul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
armata. El fusese pe timpul dinastiei Hohenstaufen guvernatorul unei insulițe din vecinătatea Siciliei. Mai mult decât atât, el a fost medicul care l-a îngrijit pe Manfred în cursul scurtei boli, care însă i-a fost fatală. Guvernatorul a fost un aprig luptător împotriva Bisericii Române și a lui Carol d‘Anjou și și-a pierdut în cursul bătăliei soția și fiii. După căderea dinastiei Hohenstaufen, Procida a plecat în exil. Îl regăsim la curtea de Aragon, alături de Constanzza, fiica lui Manfred
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Țelină și Savarină au ajuns fix la momentul prevăzut! nu în seiful de la BCA, ci în cel de la BDCR! Nu se știe cine a fost de vină pentru această confuzie, cei trei dând vina unul pe celălalt și certându-se aprig încă și în boxa acuzaților. Un jurnalist ghiduș a scris că eșecul spargerii nu s-a datorat numărului mare de filiale de bănci comerciale de pe Strada Profesor Doctor Doctor honoris Causa Ravindrinah Solomon Zoom, unde și un doctor în lingvistică
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]