2,862 matches
-
dorurile toate, doina aspră și amară, liră, fă-mă, sau voiară, ca la margine de țară să doinesc ca și străbunii și să stau la capul mumii să-mi jelesc mamă și tată, c-au fost blestemați de soartă. tai apusu-n beregată, cade noaptea-n călindar, spală-mi ochiul de-ntuneric, dă-mi lumina, doamne, -n dar. dă-mi lumina să mă mântui, irișii să-i fericesc, c-am domnit în astă viață în palat împărătesc. nu mai pot să
RUGĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1317 din 09 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368287_a_369616]
-
succedat, Până la Mihai, ce-a abdicat De comuniști fiind exilat. Destinul și-a unit cu Ana, Prințesă de viță regească, Din suflet să-i vindece rana; Urmând cinci fiice să se nască. Dar drumul istoric se frânge Și regim comunist apune În revoluție de sânge, Pentru destin cu vremuri bune. Regele în țară revine, După o viață-n pribegie; Dar suflet îneacă-n suspine, Că țara nu e monarhie. Iar moartea pe rege-l desparte De credincioasa lui soție, Ce-i
MONARHIA-FILE DE ISTORIE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2052 din 13 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362565_a_363894]
-
Acasa > Poeme > Pitoresc > EREZIA MELANCOLIEI MORGANA Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Nici n-au apus bine stelele lumii interioare Și ce mă chitesc eu în sinea mea Ia să mai dau o raită prin cele vise Poate n-oi da bot în bot cu vreo nimfă două Că tot se lauda sin gurătatea că mi-
EREZIA MELANCOLIEI MORGANA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1856 din 30 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370131_a_371460]
-
sărbători purtând straie alese Cu toții spre biserică mergeam Cum înflorea tot câmpul pe bundițe, Bunicii mei ce tineri mai erau! Pe cumpăna fântânii plânge lemnul Noi am plecat dar nicicând n-am uitat Bătaia coasei, cum mugește cerbul Și cum apune soarele pe sat. Trecut-a timpu-așa cum este dat Dar port în mine o comoară-aleasă În inimă mândria că sunt dac, Bundița mea și ia strămoșească. Referință Bibliografică: DOR DE SATUL MEU / Maria Bălăcianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DOR DE SATUL MEU de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 2269 din 18 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370146_a_371475]
-
de secunde ce-au curs ca să doară, Vise sublime de coșmaruri ucise Și fraze rămase, de iubire nescrise. Petale de gânduri, pe file, uscate Frânturi de emoții ușor presărate, Zeci de-ntrebări fără răspuns Și-acel răsărit prin care-am apus. Citește mai mult Să-ți amintești de noi, așa cum am fostșiruri de rânduri scrise c-un rost,Cuvinte pe file, rănite de viațăPăstrate-n coperți cu titlul pe față.Două destine, o singură ranăși mii de secunde ce-au curs
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
o singură ranăși mii de secunde ce-au curs ca să doară,Vise sublime de coșmaruri uciseși fraze rămase, de iubire nescrise.Petale de gânduri, pe file, uscateFrânturi de emoții ușor presărate,Zeci de-ntrebări fără răspunsși-acel răsărit prin care-am apus.... XXV. MONOLOGUL IUBIRII, de Ana Soare , publicat în Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016. Ce e iubirea mea, fără de tine? Un monolog banal, cu sunetul stingher Un țipăt mut, ce strigă nebunește-n mine Cu sufletu-ngenunchi, și ochii plânși
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/370076_a_371405]
-
Cuvânt elogios, p. 340) Împăratul Constantin cel Mare a manifestat o deosebită cinstire și față de Apostolii și Martirii Mântuitorului nostru, astfel că Orașul sfânt a fost închinat și venerării lor. Dacă nu ar exista Răsăritul Ortodox, Apusul catolico-protestant ar fi apus de mult. După sucombarea sub huni în anul 476 d. Hr., Apusul și-a ridicat pleoapele abia în secolul al XVI-lea, dar tot grație cârjei bizantine. Dacă pentru Răsărit, Constantinopolul a fost cea mai strălucitoare Catedrală a culturii și
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
M-am întrebat și eu de unde vin, Am fost și sunt aici un strop divin Ca fiecare dintre cei de față, Precum plecații din această viață, O taină niciodată dezlegată Cu toată știința vremii adunată Sub steaua ce răsare și apune, Minunea de-a fi om e o Minune! De unde vin, din care zări anume, Venirii mele i-a fost dat un nume, Când mă strigă viața să-i răspund! În el eu niciodată nu m-ascund, Îl port cu mine
POEME DE ZIUA LIMBII ROMÂNE (2014) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370275_a_371604]
-
-ți sunt privirile de ploaie ca o madonă din trecute vremi contempli albul pur al cerii de tămâie și te închini cu sufletul pe nori de-atâtea zori îți sunt ivite poemele ca strofe de plăceri iar toamna viselor ți-apune când într-un gând ajungi să ceri O ultimă dorință ca un pocal de aur îți reclădește ființa ce trece-n asfințit toată durerea lumii rămâne ca tezaur iar teama de murire învie întru zenit Foto tehnica - Art Colaj Media
POEM HIERATIC XVIII-ZBOR VEŞNIC de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1766 din 01 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353289_a_354618]
-
sunt fior care-nvaluie ușor.. Sunt un fulg, sau poate-o rază alungând umbre, viteaza.. Sunt deșert, sau verde oază alintându-se-amiază.. Sunt cuvânt sau sunt tăcere picurând slove cu miere.. Sunt amar și sunt plăcere, zbor înalt, sau doar cădere. Sunt apus, sunt dimineață, trup de vânt sau trup de ceață. Sunt viscol, zefir ușor, crivaț adunat fuior. Flacără-s, sau sunt de gheață, doar culoare, sau nuanța.. Bucurie-s, suferința, credința sau neputință.. Lacrimi pe obraz pictate, zâmbet cu seninătate. Complicată
SUNT de CORINA NEGREA în ediţia nr. 2059 din 20 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353370_a_354699]
-
Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului adie-un vânt Adie-un vânt iernatic pe chipul meu și-al tău și-n plete ne tot curge ninsoarea nemiloasă, când la fereastra oarbă iubiri apun mereu și cad în înserarea tăcută și pâcloasă. Tu vezi? Pe unda nopții în liniștiri osoase doar stelele reci adastă în nemurirea lor. Le-am împărțit odată în seri de mai frumoase când luna ascunsese un dor lâng-un alt dor
ADIE-UN VÂNT de LEONID IACOB în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353467_a_354796]
-
în: Ediția nr. 1152 din 25 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Trupuri rătăcite de soartă înveninate pe dinăuntru, de când naivitatea a ușchit-o speriată, atunci când s-a împiedicat de adevăr, se plimbă prin lumea largă să revadă steluța care a apus într-o zi. Locuri umplute de văi ale plânsului cu sughițuri și agățate la uscat pe sfoara suferinței, ar vrea să strălucească în calea soarelui. Și se zbat în lumina celestă care strălucește, pentru că așa trebuie, chiar dacă e plin de
STELUŢA ŞI TABLA DE ŞAH de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353482_a_354811]
-
Am marii, inconfundabilii mei premianți în poezie, pe care-i citesc și-i recitesc la infinit. Și te asigur că fiecare dintre ei ar fi meritat orice dinstincție, în compeție cu oricine din lume, începând de la Homer încoace. [Soarele a apus deja. Trebuie să întrerupem discuția. În curând se va întuneca. O vom relua la Tel Aviv, zilele următoare.] AG - Dar de fapt am continuat spre Ierusalim la sfantul Mormant. Acolo Nicolae s-a rugat, a atins marmura, icoanele, Golgota. Am
DISCUŢII DESPRE POEZIE INTERVIU REALIZAT DE ADRIAN GRAUENFELS de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/352747_a_354076]
-
fragment din I.L.Caragiale, extras din schița "O zi solemnă". „Mizilul!... Așezată la poalele Tohanilor, celebre podgorii, aceasta urbe - o grădină - se răsfăța cu multă cochetărie pe o pajiște plana, asupra căreia bate soarele în plin de cum răsare și până apune, iarna și vară. Rar se găsește o panoramă așa de plăcută și atât de luminată: la miazănoapte, trâmba podgoriilor aci aproape, si mai sus, în depărtare, treptele din ce in ce mai azurii ale Carpaților; la miazăzi, câmpia vastă, care se-ntinde, ușor povârnita
FESTIVAL INTERNAŢIONAL DE POEZIE ŞI EPIGRAME, ED.A V-A de LAURENŢIU BĂDICIOIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352788_a_354117]
-
unde-ți este inima. Dar acasă ... Indiferent încotro te-drepți, indiferent unde-ai fost ... Priveliștile pe care le vezi, aerul pe care-l respiri, viața pe care o duci ... Acesta este Brașov ... unde inima-ți aparține. Pentru că uneori răsăritul nu apune, iar unele amintiri nu se șterg niciodată. Cand un loc de o așa splendoare va da frâu imaginației și oamenii îți vor spune povești atât de captivante încât vei auzii fiecare - și toate - cuvintele ... despre un loc a cărui istorie
THIS IS BRASOV de VIOREL MUHA în ediţia nr. 1638 din 26 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352843_a_354172]
-
Articolele Autorului Am învățat în viață că totu-i trecător... Surâsul și durerea își au al lor sfârșit Călătorim prin lume sperând mereu mai mult Dar anii trec în goană și timpu-i prea grăbit... Am învățat că dorul răsare și apune Iubirea poate fi și lacrimă și zbor... În inimă aduni comori nebănuite Dar strângi și amintiri ce uneori te dor... Am învățat că omul e umbră pe pământ Acum e sus pe stâncă iar mâine în abis O frunză ce
AM ÎNVĂŢAT ÎN VIAŢĂ... de MARIA LUCA în ediţia nr. 1619 din 07 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352868_a_354197]
-
Acasa > Poezie > Credinta > SUNT DOAR UN OM Autor: Lucica Boltasu Publicat în: Ediția nr. 1637 din 25 iunie 2015 Toate Articolele Autorului Sunt doar un om , ființă pieritoare, O flacără ce-i gata să apună, Bulgăr de lut ales spre frământare, Un peregrin ce-și caută loc sub soare, Un cântec zbuciumat, pe-a vieții strună. Sunt doar un om, dar ce valoare mare, Dumnezeire, ai sădit în mine! Sculptat de mâna-Ți sfântă, creatoare
SUNT DOAR UN OM de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 1637 din 25 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352948_a_354277]
-
cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Așadar, cei alungați din turnurile babilonice pot bate la porțile cetății noului Ierusalim - cel bisericesc și ceresc ce „nu are trebuință de soare, nici de lună, ca să o lumineze, căci slava lui Dumnezeu a luminat-o, făclia ei fiind Mielul
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
în: Ediția nr. 1639 din 27 iunie 2015 Toate Articolele Autorului DEZOLARE /DESOLATION A putrezit lumină în întunericul vieții. Gândurile se pierd în suferință. Păsările nu mai au aripi Și nici încotro a se duce. Soarele devine o enigmă Ce apune în fiecare clipă. Roi de păsări se ascund În cuiburi de cenușă. Livezile sunt fade, Au trunchiuri de mărăcini Și fructe necoapte. Zâmbetul e o himera Ce sforăie la fereastra. Lacurile au secat și rate sălbatice Se zbat veșnic în
DESOLATION de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1639 din 27 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352992_a_354321]
-
în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, sunt convins de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre Dumnezeu Tatal in viziunea Parintelui Staniloae. / Stelian Gomboș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 235, Anul I, 23 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Stelian Gomboș : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DESPRE DUMNEZEU TATAL IN VIZIUNEA PARINTELUI STANILOAE. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354191_a_355520]
-
Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 432 din 07 martie 2012 Toate Articolele Autorului Voi sunteți primăvara omenirii, sunteți flori, Căci fără voi am îngheța în ierni atemporale, Voi sunteți alpha și omega, vechii și noii zori Ai Lumilor ce-apun să nască alte lumi astrale. Voi sunteți primăvara noastră, sunteți muguri, Căci fără voi lăstarii n-ar răsări, nu s-ar deschide Și frunzele de crude ar arde pe ale morții ruguri, Și fără voi parfumul, roua, clorofila ne-ar
VOI SUNTEŢI PRIMĂVARA NOASTRĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 432 din 07 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354291_a_355620]
-
soarele să-i binecuvânteze gestul de a se întoarce îmtre semeni și a le-o duce în dar. Astfel, soarele soarele are bucuria de a-i privi pe cei ce-i luminează, și el, astrul luminii, are soarta de a apune pogorând spre alt tărâm. Zarathustra vrea să cunoască și el această fericire și această soartă.Și cu coborârea printre oameni a început și apusul acestui personaj îndrăgit de filozoful german, născut la 15 octombrie la Rocken. Inspirat de povestirea mitologică
CĂLĂTORIE PRIN VEGETAŢIA LUXURIANTĂ A EXEGEZELOR NIETZSCHEENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354394_a_355723]
-
cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe altii de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, măi spectaculoși, măi senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil rămâne iar ce este ieftin, apune!... Căci, „Noi locului ne ținem, cum am fost așa rămânem” iar „Biserică este cetatea pe care nici porțile iadului nu o vor birui”!... Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească! Veșnică să-i fie amintirea și pomenirea! Amin!... Dr.
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
o asemenea meserie străveche. Citeam undeva ca de mai mulți ani dragii noștri ciobănei au luat drumul pribegiei! Ce transhumanță? Exil curat-murdar nenicule! Bacii noștri pasc oile prin Alpi, prin Pirinei, prin Pind... Citește mai mult „(...) Ei se sfătuirăPe l-apus de soareCa să mi-l omoare............................... C-are oi mai multe,Mândre și cornute,Și cai învățați,Și câni mai bărbați”(Balada populară Miorița)Abia începură sărbătorile de iarnă și iată că politicienii de la București îi schimbară numele lui Moș
CAMELIA STOIAN [Corola-blog/BlogPost/354539_a_355868]
-
și îndrăgit. - Vai, săracul de tine. Și eu care nu știam nimic. Săndica îl luă de gât pe soț și-l sărută tandru, încercând prin aceasta să-i îndepărteze gândurile de la acele vremuri pe care dorea să fie de mult apuse în amintirea lor. În sufragerie cei trei tineri sporovoiau despre toate evenimentele noi întâmplate în cele două facultăți. Andrada uitându-se la ceas, se ridică repede de pe fotoliu și apropiindu-se de prietena sa, o anunță că dorește să se
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]