2,802 matches
-
bădișorul / Tăvala și plugușorul, / Cei doisprezece bourei / Și doisprezece plugărei, / Și-apoi mi-a plecat. / S-a dus la arat / La câmpul durat, / La măru-nrotat, / Pe-un deluț ascuțit / Ca o dungă de cuțit, / Ajungând / Și-ncepând, / A brăzdat, / Și-a arat / În lungiș / Și-n curmeziș, / Brazdă neagră-a răsturnat, / Grâu de vară-a revărsat, / Grâu de vară / Cu secară, / Până-n sară / Să răsară; / S-alunge foamea din țară, / Pe păgâni de pe hotară, / Grâu mărunt, / Arnăut / ... Și, mări, îl secerară / Zi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
imaginar în care pământul este desțelenit de trecut pentru a fi primenit în fața Anului Nou: S-a pornit într-o joi, / Cu plug cu doisprezece boi, / Boi-bourei, / În frunte țintăței, / În coadă codălbei... / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / Și-au arat lunile, / Luncile, / Marțile / Coastele, / Miercurile / Piscurile / Joile / Văile, / Vinerile / Colinele, / Sâmbetele / Dâmburile. Și-ndată s-au apucat / De semănat: / Grâu de vară, / Să răsară / Până-n sară, / Până mâine, / Să fie pâine! / Mai mânați măi, / Hăi, hăi! / La luna, / La săptămâna
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
A fătat doi tăurași, / Tăurași cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un bolovan de argint! / Și ce-o să facem cu acesta? / Îl ducem la aurar, / Îi cerem să
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cu cornițe de aur. / Și ce nume le dăm? Unuia Corn de aur, / Celuilalt Corn de argint. / Peste coarne juguri de aramă, / Peste juguri, hățuri de alamă. / Și poruncim să faci juguri, / Să mergem să arăm ogorul; / Au plecat, au arat, / Prima brazdă au răsturnat, / Au scos un bolovan de aur! / Au mai răsturnat o brazdă / Și-au scos un bolovan de argint! / Și ce-o să facem cu acesta? / Îl ducem la aurar, / Îi cerem să facă o cupă de aur
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și Mărioară Ia un par de mă omoară Parul să fie de plop Să nu mă omori de tot...” i-au fost schimbate aproape în totalitate versurile sub forma: ”Foaie verde sălcioară, Hei Marie Mărioară Până ieri torceai fuiorul Azi ari holda cu tractorul” Din nefericire o boală grea și nemiloasă i-a luat frumusețea, i-a frânt cântecul iar în final chiar viața. Cu câteva luni înainte de moarte a mai văzut-o fratele meu din Tecuci schimbată de boală, în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
poate fi decât seducător și ireal, tulbură realitatea ce suferă de lipsa ei de conținut, o realitate a formelor în acțiune pe care arta, nu mai puțin suferindă, o transportă spre derizoriu. Am auzit pe cineva comentând, ce chestie să arați câteva haine murdare de sânge, ce aia poate fi accident, da, așa este nu poate fi un accident ci o mimare dupa cum mimare a vieții adevărate, de interior,este tot ce însemnă realitate în filmul propus de regizorul Alexa
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
pielea de pe față. Cînd vrei să sameni bob, linte ori mazăre, să nu le pui pe loc nesăpat, căci fierb anevoie. Primăvara, cînd se pune bob și mazăre în cîmp, nu se pune traista cu semințe pe hat, ci pe ară tură moale, crezîndu-se că apoi aceste bucate se vor fierbe foarte curînd și se vor face moi. Boboc Să nu dai afară bobocii de rață sau de gîscă decît peste trei zile și să-i stropești cu chinovar*, că ți
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana ce li se dă, se duc lături din spălături
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
secetă, flăcăii fură toaca de la biserică și o zvîrl în fîntînă, nespuind nimănui și lăsînd pe alții să o scoată. Trei ani de secetă aduc trei ani de boli și trei în urmă de războaie. Semănat Cînd un loc se ară pentru pus porumb, se iau doi pumni de porumb de cel pentru sămînță și se îngroapă la capul locului, zicîndu-se: „Nu îngrop boabele, ci ciorile, să nu mănînce porumbul.“ Bunavestire se zice că este ziua paserilor, în care se poate
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
pentru pus porumb, se iau doi pumni de porumb de cel pentru sămînță și se îngroapă la capul locului, zicîndu-se: „Nu îngrop boabele, ci ciorile, să nu mănînce porumbul.“ Bunavestire se zice că este ziua paserilor, în care se poate ara, nu însă și sămăna, căci la din contra, paserile ar mînca pînea de pe spic. Se crede că dacă în acea zi va răsări soarele dis-dimineață primăvara va fi timpurie. Nu sămăna cînd e lună nouă, că atunci numai crește, dar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ursul și să-l vîre și în casă; și dacă o întrebi pentru ce, ea-ți răspunde: „Așa-i ghine, să hie numai giocuri și veselii în ograda me, iar din casă ursul ni-o scos faptu’, și de-acu ari să ni meargă ghine.“ Cînd visezi urs înseamnă noroc. Ursită Fetele de măritat cînd se ridică de pe scaun îl clătesc, ca să-și clătească „data*“. Cu busuioc de la popă se culcă fetele sub perină, ca să viseze pe ursit. Numai lumînarea de la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
scurtă, fiindcă ei n-ar fi buni de prăsilă. în ziua de Paști să nu mănînci nici un fel de bucate afară de pește, ca să nu ai nevoie la vite. Oamenii se întovărășesc cu vitele lor la plug. înainte de a începe a ara, este uz ca să se arunce un ou cît se poate de sus în aer; dacă se sparge cînd cade jos e semn că și sîmbria* cu vitele se va sparge curînd. Vinerea după Sf. Toader și în cea din urmă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
slujba pe plac. Pe dreptate și-ndesat Cu foc i-a pîrlit studenții De-au rămas numai pereții Pe ei să crească bureții Și să pueze brăbeții. Dracu să-i ia de ciocoi De hapsîni și de strigoi Să-și are pogoanele Înjugînd cucoanele. ” Auzită și culeasă de la İ . Bălă, din RÎpa de Zegujani. Pe cît se poate observa, nu toate sunt cîntece care să se cînte. Unele dintre ele fac referiri asupra unor stări sufletești de bucurie, ironie sau adîncă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
de la paradisul adamic, din Facerea biblică până la epoca tehnicismului modern, ucigător al miturilor, până la "paradisul în destrămare": Din spada arhanghelului Mihail a rămas doar "un cotor... fără flăcări", serafimii au "părul nins" de-atâta "însetare după adevăr". Arhanghelii lui Blaga ară "cu pluguri de lemn", striviți de greutatea aripilor, iar "porumbelul Sfântului Duh" stinge cu pliscul luminile sacralității ultime. "Goi, zgribuliți", îngerii se culcă în fân, păianjenii umplu apa vie, amenințați cu "putrezirea", odată cu "secarea poveștilor" la apariția civilizației mașinilor. Paradis
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
aerului. A îngrășa pământul (cu soluție de vară: Operațiune ce constă în împrăștierea de var pe un teren cu scopul de a reduce gradul de aciditate (vezi „Îngrășarea pământului cu soluție de var”Ă. Afâna: A lucra pământul, a-l ara pentru a-l aera și a-l face mai permeabil pentru aer și apă. Anuală: Este o plantă care nu are decât un singur ciclu de viață (germinare, înflorire, formarea semințelor și moarteă, care se consumă în general între primăvară
ABC-ul grădinăritului. Peste 600 de sfaturi şi sugestii pentru grădinarii amatori by Etienne Blouin () [Corola-publishinghouse/Science/1853_a_3178]
-
roluri într-un cuplu adult. Asemenea copiilor, nu pot lăsa în mâi nile altuia „jucăria“ lor, chiar dacă nu sunt atrași în mod deosebit de ea. Despărțirea pare să declanșeze apetitul sexual, dar el nu vine din iubire, ci din posesivitate, așa cum ară tam mai sus. Regretele Pentru mulți tineri, despărțirea după o iubire vulcanică se produce fără să fi avut loc o relație sexuală. El se desparte de ea pentru că este egoistă și nu s-a culcat cu el. Ea se des
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
ea se poate îndrăgosti, în sfârșit, de tatăl regăsit în el. Ce ne facem cu satirul? Un satir are nevoie mai degrabă de îngrijire. Deși viața lui pare o continuă petrecere, în sinea lui nu de petrecere îi arde. După cum ară tam mai sus, nu-i place să fie refuzat și de aceea ar trebui tratat cu respect, dată fiind setea lui de recunoștință. Dacă ești fată și simți că te-ai îndrăgostit fără să vrei de un astfel de om
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
a pier dut fecio ria înainte de nopatea nunții: „dacă fiica lor s-a făcut de oca ră din pricina unei împreunări ne în gă dui te, mi re le își adună a doua zi prie te nii apro piați, cărora le ara tă că și-a găsit mireasa spur ca tă (cu aceste cuvinte nu mesc ei femeile necinstite). Aceș tia aduc pentru eacea mai proastă că ru ță și, Mamele se îngrijesc foarte mult de pudoarea fetelor și s-ar socoti
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
în jurul pu rită ții. Dacă bărbatul poate fi bon doc, foar ță sau var var, feme ia nu primește decât apela ti vul de „cur vă“, ca atri but principal re găsit în mai toate jalbe le, in sul ta ară tând nu numai su biec tul la care o femeie este sensibilă, ci și că ex perien ța socială pe care o îm păr tă șeș te este mult mai redusă în comparație cu cea a bărbatului. Pe de altă parte, de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mama și personificarea Pământului; în aproape toate mitologiile se vorbește despre mama-Pământ. Pe pamant are loc reproducerea vieții în formele sale cele mai primitive, iar simbologia arhaica leagă mereu rodnicia pământului de fecunditatea femelei, așa cum leagă aratul de bărbat, care ara femelă și o deschide pentru maternitate: a ara pământul este simbolul copulației în vise și mituri. Iubirea pentru Sábato este o formă de absolut, iar unele personaje din ficțiunile sale se salvează prin iubire. Spune Marină Gálvez Acero că E.
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
se vorbește despre mama-Pământ. Pe pamant are loc reproducerea vieții în formele sale cele mai primitive, iar simbologia arhaica leagă mereu rodnicia pământului de fecunditatea femelei, așa cum leagă aratul de bărbat, care ara femelă și o deschide pentru maternitate: a ara pământul este simbolul copulației în vise și mituri. Iubirea pentru Sábato este o formă de absolut, iar unele personaje din ficțiunile sale se salvează prin iubire. Spune Marină Gálvez Acero că E. Sábato este un poet al iadului care are
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
că tinerii nu mai vor să aibă copii, "nu există scepticism mai mare, dar, ceea ce este admirabil, este că omul continuă să lupte, în ciuda a toate, si ca, decepționat sau trist, obosit sau bolnav, continuă să aibă proiecte, să-și are pământul, să lupte și să creeze chiar frumusețe, într-o lume sălbateca și ostilă. Ar trebui ca asta să fie suficient ca să ne demonstreze că lumea are un sens misterios al ei și ca să ne convingă că, deși muritori și
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cu ochiul liber. După toate astea, să nu mai spună nimeni (adică niciun filosof) că animalele nu au un limbaj. Desigur, nu poate fi descoperit în cabinetele lingvistice. Însă, pentru atâta lucru, nu trebuie să ne ne fie teamă să arăm pământul, să afânăm bălegarul, să îi simțim mirosul, să ne mângâiem vacile. Nu trebuie să ne plângem că pierdem vremea făcând toate acestea. Punem pe un piedestal limbajul articulat apanajul oamenilor, la care animalul nu are acces. Suntem, oare, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
op.citată p.86-83. 32 H.Wald,op.citata, p.90-91. 24 anumit gen de lucruri. Pentru a se desfășura în mod concret, definirea vizează numai cinci categorii: genul, specia, diferența,propriul și accidentul. Aceste categorii sau predicamente de care ara nevoie definiția se mai numesc predicabile sau categoreme. Genul conține însușirile care aparțin tuturor lucrurilor de același gen, specia conține însușirile genului și însușirile ei specifice, diferența conține numai însușirile care deosebesc o specie de celelalte specii ale aceluiași gen
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
op.citată p.86-83. 32 H.Wald,op.citata, p.90-91. 24 anumit gen de lucruri. Pentru a se desfășura în mod concret, definirea vizează numai cinci categorii: genul, specia, diferența,propriul și accidentul. Aceste categorii sau predicamente de care ara nevoie definiția se mai numesc predicabile sau categoreme. Genul conține însușirile care aparțin tuturor lucrurilor de același gen, specia conține însușirile genului și însușirile ei specifice, diferența conține numai însușirile care deosebesc o specie de celelalte specii ale aceluiași gen
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]