2,792 matches
-
și-și întoarse scurt Alba în loc. Să ne vedem cu bine! Poticni din harapnic și intră în fuga calului în nourii deși de pulbere. Drumul apuca spre coada iazului; vitele umblau domol; tălăngi sunau înainte. Soarele răsărea în nourii de aramă, și deodată pulberile se umplură de o rumeneală ușoară; apoi o lumină lină se împânzi în dealuri și-n văi. Curtea și bordeiele rămăseseră departe în urmă. Balta liniștită rămânea și ea într-o parte, cu cârdurile de lișițe pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
tărhatul și cânii. A trecut domol, într-un nour de pulbere. A rămas un sunet de clopot, după ce priveliștea s-a prelins în cotitură. Alte tălănci tari nu se mai auzeau, măcinate de murmurul Frumoasei. Dar acel clopot mic de aramă rămânea distinct și singur și-l auzeau desigur și căprioarele, în țancul nevăzut unde se opriseră. Nu multe zile după întoarcerea lui Nicula Ursake din blândețea văii, au trecut pe deasupra Preluncilor stoluri de dumbrăvenci, fâlfâind și învârtejindu-se cătră asfințit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
se amestecaseră, cu sau fără văl, cu bărbații de toate condițiile. Copiii din oraș, printre care și maică-mea, ieșiseră îmbrăcați cu straie noi încă de la primele ceasuri ale dimineții, nu fără să fi luat cu ei câteva monede de aramă pentru a-și cumpăra smochine uscate de Málaga. Atrași de mulțimea care sporea, jongleri, iluzioniști, saltimbanci, dansatori pe sârmă, echilibriști, dresori de maimuțe, cerșetori, orbi falși sau adevărați se răspândiseră în tot cartierul de pe Sabika; și, cum era primăvară, țăranii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Ambasadorilor unde Boabdil trona la locul lui obișnuit, înconjurat de doi soldați înarmați și de câțiva sfetnici. Avea riduri extraordinar de adânci pentru un bărbat de treizeci de ani, barba cenușie și pleoapele veștede; în fața lui, un enorm brasero din aramă cizelată ascundea vederii celorlalți picioarele și pieptul sultanului. Era la sfârșit de moharram, care corespundea în anul acela cu începutul lunii creștine decembrie, o perioadă atât de rece încât ne aducea aminte de vorbele insolente ale poetului Ibn-Sara de Santarem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
noaptea, și aceeași mireasmă de parfum delicat. Aplecat deasupra frunții ei netede și senine, o înecam în promisiuni emoționate și tăcute. Dinspre fereastră îmi ajungeau iarăși la urechi gălăgia, târguielile negustoreselor, foșnetul paielor călcate în picioare, sunetele unor vase de aramă, strigătele animalelor, ca și mirosurile purtate de un vânt ușor, dar răcoros, care ridica timid perdeaua. Iubeam totul, binecuvântam totul, Cerul, deșertul, drumul, Tombuctu, pe seniorul din Uarzazat și până și durerea care, discret, îmi chinuia trupul, privilegiu al primei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mai devreme de șapte zile. Când m-am trezit, mireasa era în picioare în patio, rezemată de fântână, uitându-se apatică la mama, care stătea ghemuită la doi pași de ea, ocupată să frece până la strălucire o tavă mare de aramă înainte de începerea celui de al doilea ospăț de nuntă, care avea loc în seara aceea și la care, după datină, doar femeile erau poftite, doar slujnicele cântau și dănțuiau. Salma vorbea cu glas scăzut, încruntată. Când m-am apropiat, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
hoarda din fața lui. Trecu repede gladius-ul în mâna stângă și făcu un pas în spate, pentru a le da de înțeles barbarilor că îi aștepta, înainte să-și înceapă fuga prin pădure. Quazii înaintară. Antonius duse la gură fistula de aramă pe care o avea la gât, scoase câteva sunete, unele ascuțite, altele grave, apoi începu să alerge de-a lungul marginii pădurii. Quazii se opriră neliniștiți, se uitară spre pădure, apoi începură să discute. Se vedea că erau nehotărâți. Așteptau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]
-
pornesc înspre casă, Ș-acolo mă-nchid ca-n sicriu. Și mereu delirând, Pe vreme de toamnă, M-adoarme un gând Ce mă îndeamnă: - Dispari mai curînd! Pălind Sunt solitarul pustiilor piețe Cu tristele becuri cu pală lumină - Când sună arama în noaptea deplină Sunt solitarul pustiilor piețe. Tovarăș mi-i râsul hidos, și cu umbra Ce sperie câinii pribegi prin canale; Sub tristele becuri cu razele pale, Tovarăș mi-i râsul hidos, și cu umbra Sunt solitarul pustiilor piețe Cu
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
prind Priviri rătăcite, Și mintea, de zgomot, Nimic nu înțelege... Și-aș vrea ca să mor Ca Romulus rege, Uitat, legendar... Cuprins de-o furtună, Pierdut să dispar, În codrii Bacăului... * Amurg Pe seară, la geamuri, un nour violet și de aramă, Pe drum, la aceeași oră, se târâie un lanț de fier, Și coincidențe aranjate pe-o tristă gamă- Azi iar mi-i frică... și cred, și sper... O zi fără anotimp și ordine militară, Și prin vecini s-aud mici
Plumb. Cu voi. Scântei galbene. Stanțe burgheze by George Bacovia [Corola-publishinghouse/Imaginative/295560_a_296889]
-
o adiere de lemn ars, de umezeală și de flori moarte. Am scos cutia de chibrituri pe care o luasem Înainte să plec de la librărie și am Îngenuncheat să aprind prima din lumînările lăsate de Bea. Un bulbuc de culoarea aramei se aprinse În mîinile mele, dezvăluind contururile dansante ale unor ziduri brodate cu lacrimi de umezeală, acoperișuri prăbușite și uși hodorogite. Am Înaintat pînă la următoarea lumînare și am aprins-o. Încetul cu Încetul, parcă urmînd un ritual, am străbătut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
amîndurora viața. Un bărbat Încă tînăr, cu cîteva fire albe În păr, pășește pe străzile unei Barcelone prinse sub ceruri de cenușă și sub un soare de abur care se revarsă peste Rambla de Santa Mónica asemenea unei ghirlande de aramă lichidă. Duce de mînă un băiat de vreo zece ani, cu privirea Îmbătată de mister dinaintea promisiunii pe care tatăl său i-a făcut-o dis-de-dimineață, promisiunea că-l va duce În Cimitirul Cărților Uitate. — Julián, ce-ai să vezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
odată, Să despice viața toată. Am rămas o umbră-acum, Orice drum este de fum, Amintirile sînt scrum. Viața-i cîmp pe care pasc Caii morții ce renasc Din secunda ce-mi îmbracă Sufletul și carnea toată Strîns, cu cercuri de aramă, Haină ce nu se destramă. Dă cu barda cea cerească, Lovitura să greșească!
Bardă cerească. In: CÂNTAREA MEA by NICOLAE ANGHELESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/517_a_854]
-
-l sfătuiește pe unul care nu știe prea bine cum se Încarcă un cazan. Pare mai proaspăt și mai vesel decât era de cu seară, pune chiar el mâna să etanșeizeze cu lut părțile În care se Îmbucă țevile de aramă ale alambicului. Mai are timp până ce vine cu caii cel care i-a Împrumutat pentru o noapte căruța. Nimeni nu mai are chef să povestească, iar cei din sat, oamenii mai bătrâni care știu că Într-adevăr bătrânul Anton s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
Încarcă cu semnificații pe care până atunci nu le-au avut, pot provoca nostalgia sau repulsia? Vreau să zică abia astfel ne putem explica de ce o roată veche de căruță poate deveni un așa de apreciat lampadar, de ce sfeșnicul de aramă sau felinarul de căruță sunt obiecte decorative În locuri În care necesitatea lor e nulă, de ce apare uneori Încăpățânarea de a armoniza o cergă de Maramureș cu mobila lustruită și de ce pot sta În vitrina cu pahare de cristal rădăcini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
orologiul vestea un anumit ceas al zilei ,ușile , câte una de fiecare bătaie , se deschideau și pe ele ieșeau tot atâtea statuiete făcând grave înconjurul turnului . Mișcarea ceasornicului era pricinuită de apă , iar bătăile erau date de niște bile de aramă , egale cu numărul orelor , care cădeau pe un țambal de același matal , căderea lor fiind determinată de descărcarea apei. Carol Magnul a fost urmat la tron de către fiul său Ludovic , un prinț bine intenționat dar slab , sub a cărui domnie
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
coborât iar pe un drum anevoios, într-o vale adâncă. Din mijlocul acestei văi se ridica un munte singuratic, făcut din stâncă tare, cu povârnișuri repezi și lunecoase, în creștetul căruia se afla un castel înconjurat de un zid de aramă. Iată fortăreața în care vrăjitorul își ține prizonierii; ar trebui să ai aripi pentru ca să poți ajunge acolo; e lesne de înțeles pentru ce stăpânul acestui castel folosește un cal zburator. Bradamanta, pregătită de Melissa, și-a dat seama că sosise
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
de catagrafiile întocmite periodic timp de o jumătate de veac, dar și de alte categorii de izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
izvoare, dispunem de informații destul de clare privitoare la evoluția demografică a satelor Belcești, Ulmi și Poleni, precum și la apariția pe moșia Belcești a odăilor Arama, Coarnele Caprei, Dorna, Glodurile, Huc și Praguri, în incinta cărora s-au format ulterior satele Arama, Coarnele Caprei, Focuri și Munteni. Cea mai însemnată creștere numerică a populației a avut-o satul Belcești, datorată, nu atât sporului demografic, ci - așa cum am mai amintit - mai ales emigrației interne, prin stabilirea pe moșia Belcești, începând din ultimele decenii
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
întâlnim între lăcuitorii birnici din Belcești, 2 veniți din Lătăi: (ținutul Botoșani), câte unul din Codăești (ținutul Vaslui), Ceplenița, Roman și Sârca, precum și un altul „...din loc niștiut vinit și aice trăitor”<footnote Ibidem, p.34r-35r. footnote>, iar în odăile Arama și Huc se aflau 7 „gospodari” (birnici, n.ns.) și 7 căpătăieri, unii veniți din Borșa, Ceplenița, Crivești, Todirești sau Târgu Frumos<footnote Ibidem, p. 41v, 42r. footnote>. Mai numeroși erau căpătăierii; o parte din ei înscriși la bir în
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
Alecsa Hrihorov din Târgu Frumos, care avea o prisacă la Belcești, sau evreul orândar Mehăl Naileth, din Hârlău, supus cezaro-crăiesc (austriac, n.ns.), alături de alți patru evrei din Hârlău și un armean din Botoșani, care țineau în arendă crâșmele din Arama, Huc, Poșta Sociei și Spinoasa<footnote Ibidem, f. 38r-39r. footnote>. Desigur, fenomenul mobilității populației îi implică și pe lăcuitorii fugiți din Belcești, documentul menționând că numărul acestora ar fi fost de 16, dar, de fapt, sunt enumerate numele a 40
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
și 2 văduve în 1852<footnote Ibidem, Tr. 1768,op.2018,d. 976, f.75v-77v. footnote>. Menționăm că în Poleni nu se aflau preoți și dascăli, satul neavând biserică, iar numărul celor stabiliți temporar era neînsemnat; câte un căpătăier din Arama și Belcești și un morar din Gura Văii, ținutul Neamț<footnote Ibidem, Tr. 1768, op.II 2018/887,f.99v-100r. footnote>. Prin natura lor, catagrafiile întocmite de vistieria Moldovei în prima jumătate a secolului al XIX-lea cuprind doar numele
Evolu?ii demografice ?n zona ?n zona Belce?ti ?n prima jum?tate a secolului al XIX-lea by Gheorghe Enache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83574_a_84899]
-
-o toți elevii, să treci dimineața, mai ales primăvara și toamna, pe aleile înflorite ca prin farmec, peste noapte, cu alte flori în fiecare zi, sau cu frunze pale, de nuanțe variate la infinit, frunze din basmele cu păduri de aramă, de argint și de aur. Intri în clasă cu pieptul săgetat de bucurie, dar și străbătut de o justificată mâhnire că nu te poți bucura din plin de frumusețile dăruite acestui pământ din belșug și aruncate cu nemiluita în Cișmigiu
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
topi după-amiezele în mișcare. Te voi găsi în acel loc, unde iubirile se simt între ele supuse. Vom rămâne înlăuntrul trăirilor simple să pășim peste stavilele de întuneric, cu urme-n țărână și ochii-n stele, pe sub arborii înveliți cu aramă bătută în coastele pădurii. Vântul șuieră-n urechile căprioarelor cântecul tău, pe note înalte, și păsările ascultă. Rugă Doamne, limpezește-mi ochii, spală-mi privirea, așază-mă cu fața la chipul tău, picură-mi lacrima pe rugăciune! Ascultă-mi căința inimii, plânge
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
vorbesc în alte limbi? Toți tălmăcesc? 31. Umblați dar după darurile cele mai bune. Și vă voi arăta o cale nespus mai bună. $13 1. Chiar dacă aș vorbi în limbi omenești și îngerești, și n-aș avea dragoste, sunt o aramă sunătoare sau un chimval zăngănitor. 2. Și chiar dacă aș avea darul proorociei, și aș cunoaște toate tainele și toată știința; chiar dacă aș avea toată credința, așa încît să mut și munții, și n-aș avea dragoste, nu sunt nimic. 3
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85036_a_85823]
-
Dar ei nu cunosc gîndurile Domnului, nu-I înțeleg planurile, nu știu că i-a strîns ca pe niște snopi în arie. 13. Scoală-te, fiica Sionului, și treieră! Căci îți fac un corn de fier și o copită de aramă, ca să sfărîmi multe popoare, și să închini Domnului prada lor, să închini Domnului întregului pămînt averile lor. $5 1. Acum, strînge-ți rîndurile în cetate, ceata Sionului, căci suntem împresurați! Judecătorul lui Israel este lovit cu nuiaua pe obraz! 2. Și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85117_a_85904]