6,475 matches
-
al copacului de Taină. Și cum sămînță cu Nerăbdare și veghind așteaptă floarea să și fructul, Si sufletu-i neliniștit privește-afară-n limpedea întindere 555 Să vadă dacă hămesite vînturi sînt pretutindeni cu nevăzuta lor oștire, La fel privește-afară Omul în arbore și iarbă, pește și pasăre și lighioana, Strîngînd ce-i risipit din trupul său nemuritor În chipurile-Elementare a' tuturor fapturilor ce cresc. El cearcă îmbufnatul vînt din moazănoapte, plutind pe miniate brazdele-i, 560 Năbușitoarea miazăzi cînd soarele răsare și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
ca porumbeii de pe stîlpi de Fum, tremurătoarele familii De femei și de copii din toate semințiile care trăiesc sub cer Se strîng în jurul bărbaților în pilcuri de douăzeci și de cincizeci, palizi Că neaua care-n verdeața cade în jurul unui arbore ce-i desfrunzit. 50 Asupritorii lor căzut-au, ei i-au răpus, la viață se trezesc. Și deși palid, omul cel drept în picioare stă și-n sus la cer privește. Tremurînd și loviți de lovitură cea Universală, copacii-s
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
din depărtare Sinagoga; în jurul lor stăteau Fiicele Canaanului și Moab-ului, înlănțuind de Stînci Victimele lor, si cu junghére chinuindu-le, cîntînd scăldate-n lacrimi Deasupra victimelor lor359. Acestfel fost-a Mielul Domnului la moarte osîndit 360. L-au răstignit pe arborele Tainei, plîngîndu-l 15 Și batjocorindu-l și ápoi adorîndu-l, numindu-l Domn și Rege. Uneori că douăsprezece fiice-ncîntătoare, alteori cinci, Stătură-n radioasa frumusețe, si alteori doar Una, însăși Rahab Care e Taină, Babilonul cel Mare, Mama Desfrînatelor. Și Rahab
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
al 11-lea fiu al lui Los și Enitharmon, paralel cu a 11-a fiica a lor, Ada (una dintre cele două soții ale lui Lameh), cu care nu pare să aibă nici o legătură. 266 (VIII, 356) ADAM: Reamintim aici arborele genealogic din Geneză: Adam (Adam), Seth (Set), Kenan (Cainan), Mahalalel (Mahalaleel), Jared (Iared), Enoch (Enoh), Methuselah (Matusalem), Lamech (Lameh), Noah (Noe), Shem (Sem), Arpachshad (Arpacșad), Shelah (Șelah), Eber (Eber), Peleg (Peleg), Reu (Reu), Serug (Serug), Nahor (Nahor), Terah (Terah), Abraham
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
pare ca aude un zgomot din exterior și se întoarce pe străduța. În timp ce bufonul cercetează împrejurimile, Ducele se strecoară în curte, îi aruncă Giovannei o pungă cu bani pentru a-i cumpăra tăcerea și bunăvoință și se strecoară în spatele unui arbore. Rigoletto revine pentru a le întreba pe Gilda și pe însoțitoarea ei, daca nu cumva au fost urmărite de către cineva în drumul de înapoiere de la biserică. Ele îl asigura că nu. Înainte de a pleca el mai cere o dată în plus
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
al familiei sale; Întrucât a înmânat autorităților contemporane copii legalizate notarial ale unor înscrisuri străvechi, atestând acostarea familie Nachmitagos pe coasta de est încă în anul 1378 A.D.; Întrucât numitul Constantinos Nachmitagos a înmânat autorităților contemporane copii legalizate notarial ale arborelui său genealogic prin care se dovedea fără putință de tăgadă că numitul Constantinos Nachmitagos era urmașul de a șaisprezecea spiță a lui Carlos Nachmitagos, cel ce a acostat pe coasta de est în după-amiaza zilei de 23 octombrie 1378 (vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Laval din provincia Quebec - Canada (16 octombrie 2007) iar înfrățirea se datorează dl-ui biolog Vanea Atudorei, președintele Asociației Românilor din Laval? În orașul Botoșani există arbori seculari ocrotiți, declarați monumente ale naturii; aceștia aparțin speciilor: Querqus robur (stejar); Paulownia tomentosa (arborele prințesei); Tilia cordata (tei); Fagus sylvatica var. atropupurea (fagul roșu); Pinus strobus (pin); Magnolia liliiflora (magnolie); Populus alba (plop)? 2.3. „Zonele umede - caracteristici și importanță” Ziua Mondială a Zonelor Umede Argument. În anul 1971, sub egida UNESCO, a fost
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
sărbătoare își are începuturile încă din anul 1872, când a debutat organizarea sărbătorii sădirii arborilor în SUA, ca o consecință firească a accentuării despăduririlor. În România, această sărbătoare a fost organizată prima dată în anul 1902 (sub denumirea „Sărbătoarea sădirii arborelui”), de către Spiru Haret, care atunci era Ministrul Cultelor și Instrucției Publice (http://www.infomediu.eu/2011-anul-interna%C8%9Bional-al-padurilor/). Pădurea este cel mai complex ecosistem terestru. Ea are o influență covârșitoare asupra echilibrului ecologic al planetei, o importanță deosebită în protecția
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
și remedii naturale? Pădurea are un mare impact estetic, peisajele în care apar păduri fiind de preferat terenurilor ocupate de culturi agricole sau alte amenajări antropice? Este un loc apreciat de recreere și cu efecte terapeutice recunoscute? Cel mai străvechi arbore din lume e considerat un baobab, care crește în Africa răsăriteană și are vârsta de 5000 de ani? Cele mai mari frunze le are palmierul rafie de pe malurile Amazonului? Frunzele acestui palmier ajung până la 22 m. lungime și circa 12
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
de 5000 de ani? Cele mai mari frunze le are palmierul rafie de pe malurile Amazonului? Frunzele acestui palmier ajung până la 22 m. lungime și circa 12 m. lățime. 10 oameni se pot adăposti sub o asemenea frunză. Cel mai înalt arbore de pe planeta noastră crește în California? Are o înălțime de 112,3 m, un diametru de 13,5 m și vârsta de peste 1000 de ani. Baobabul poate trăi până la 5000 de ani? Urmează măslinul - 2000 de ani, stejarul - 1600 de
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
din pădure drept combustibil și material pentru diferite obiecte? Defrișarea pădurilor determină creșterea frecvenței și intensificarea vânturilor datorită absorbției căldurii de către terenurile defrișate, care generează diferențe de temperatură? Din 1950 Pământul a pierdut peste 50% din pătura de arbori? Un arbore elimină în jur de 378,53 litri de apă zilnic? Un acru (4047 mp) de arbori absoarbe monoxidul de carbon produs de 50 de mașini timp de 12 ore? Motivul distrugerii pădurilor tropicale este creșterea mai ieftină a bovinelor pentru
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
oxigenul mondial provine din pădurile tropicale din Amazonia ? Costa Rica a despădurit mai mult decât oricare altă țară central-americană, dar acum are mai multe Păduri Naționale și zone protejate decât orice altă țară din aceeași zonă ? Bananierul este denumit în Orient Arborele Paradisului, fructele sale având un conținut bogat în potasiu, vitamina A, vitamina C și mari cantități de fosfor și magneziu ? Peste 30 % din populațiile de carnivore mari din Europa (urs, lup, râsă trăiesc în România ? În România suprafața ocupată cu
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
, revistă pentru copii, cu un pronunțat caracter literar, care apare la București, mai întâi bilunar și apoi lunar, între 1 aprilie 1891 și 1 martie 1895. Proprietari, directori și redactori au fost scriitorii Zamfir C. Arbore și Șt. Bassarabeanu (Victor Crăsescu), cunoscuți și pentru convingerile lor socialiste. Ecaterina Arbore (fiica lui Z. C. Arbore) și Sergiu Cujbă (fiul lui Victor Crăsescu) au colaborat cu regularitate, din aprilie 1893 devenind și redactori. Din cel de al doilea
AMICUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
care apare la București, mai întâi bilunar și apoi lunar, între 1 aprilie 1891 și 1 martie 1895. Proprietari, directori și redactori au fost scriitorii Zamfir C. Arbore și Șt. Bassarabeanu (Victor Crăsescu), cunoscuți și pentru convingerile lor socialiste. Ecaterina Arbore (fiica lui Z. C. Arbore) și Sergiu Cujbă (fiul lui Victor Crăsescu) au colaborat cu regularitate, din aprilie 1893 devenind și redactori. Din cel de al doilea an, revista apărea sub „președinția” lui B. P. Hasdeu. În realitate, nu era
AMICUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
întâi bilunar și apoi lunar, între 1 aprilie 1891 și 1 martie 1895. Proprietari, directori și redactori au fost scriitorii Zamfir C. Arbore și Șt. Bassarabeanu (Victor Crăsescu), cunoscuți și pentru convingerile lor socialiste. Ecaterina Arbore (fiica lui Z. C. Arbore) și Sergiu Cujbă (fiul lui Victor Crăsescu) au colaborat cu regularitate, din aprilie 1893 devenind și redactori. Din cel de al doilea an, revista apărea sub „președinția” lui B. P. Hasdeu. În realitate, nu era vorba decât de un omagiu
AMICUL COPIILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285320_a_286649]
-
de evocare (Spectacol cu ursitoare). „Post-restant”, rubrica de poșta redacției inițiată de Gh. Tomozei, Fănuș Neagu și Ștefan Bănulescu, continuă să apară, alături de rubrici noi: „Forumul cărților”, „Comentarii la...”, „Arte”, „Reflex” (scrisă de studenți), adăpostind noi condeieri: Marian Popa, Grigore Arbore, Marcel Pop-Corniș. La „Convorbiri colegiale”, Tudor Octavian se ocupă de proză; la rubrica „Portrete din viitor” scrie Laurențiu Ulici. Constanța Buzea continuă să se ocupe de debutanți. „Cronica literară” începe să fie semnată de M. N. Rusu, alți tineri critici
AMFITEATRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285318_a_286647]
-
sociologie spontană, Iași, 1995; Paideia. Fundamentele culturale ale educației, Iași, 1996; O prostie a lui Platon. Intelectualii și politica, Iași, 1997; Nautilus. Structuri, momente și modele în cultura interbelică, Iași, 1998; Apariția Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din arborele Gnozei, Botoșani, 1999; Despre dragoste. Anatomia unui sentiment, Iași, 2000; Check Point Charlie. 7 povestiri fără a mai socoti și prefața, Iași, 2002. Traduceri: Lev Șestov, Noaptea din grădina Ghetsimani, Iași, 1995 (în colaborare cu Gabriela Gavril-Antonesei). Repere bibliografice: Gh.
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
în secolul al XVIII-lea), o serie de studii interdisciplinare fiind dedicate folclorului (Aurel Turcuș, Numărătoarea mare și Clasificarea creației aforistice și enigmatice în folcloristica românească, Doina Comloșan, Pentru o tipologie a faptelor folclorice, Ioan P. Bogdan, Originea «trunchiului de arbore fermecat», Philipp Detlef Strunk, Accepțiunea timpului în folclorul bănățean). În buna tradiție a studiilor academice, cercetările sunt însoțite de rezumate în limbi de circulație, cuprinsul fiecărui tom fiind de asemenea tradus în rusă, franceză, engleză și germană. I.I.
ANUAR DE ETNOLOGIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285396_a_286725]
-
H. Sienkiewicz, articolele Sfârșitul lumii de C. Flammarion și Cine pleacă? de I. Slavici. Gazeta publică discursul lui N. S. Dumitrescu rostit la Societatea „Tinerimea Română”, cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la înființarea societății. Alți colaboratori: Zamfir C. Arbore, C. Nutzescu, N. Pandelea, Th. Cornel, V. D. Păun. I.H.
APARAREA NAŢIONALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285402_a_286731]
-
ARBORE, Zamfir C. (14.XI.1848, Cernăuți - 2.IV.1933, București), publicist și memorialist. Descendent al unor vechi familii de boieri, fiu al secretarului gubernial Constantin Ralli, A. urmează liceul la Chișinău, Nikolaev și Moscova, se înscrie în 1867 la Universitatea
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
1896; În temniță, Craiova, 1897; Basarabia în secolul XIX, București, 1898; În temnițele rusești, București, [1923]; În pușcăria Petro-Pavlovsk, București, 1924; Opere alese, îngr. și pref. A. Kidel, Chișinău, 1957. Repere bibliografice: Iorga, Oameni, III, 361, 372-373; Paul Zarifopol, Zamfir Arbore, ALA, 1933, 644; Haneș, Scriitorii, 268-285; Dicț. lit. 1900, 46-47. G.D.
ARBORE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285415_a_286744]
-
Piața Italiei, București, 1981; A. Chastel, Artă și umanism la Florența pe vremea lui Lorenzo Magnificul, I-II, pref. edit., București, 1981 (în colaborare cu Smaranda Roșu); E. Garin, Umanismul italian, pref. edit., București, 1982. Repere bibliografice: Marin Mincu, Grigore Arbore, „Exodul”, AFT, 1967, 21; Ion Negoițescu, Triptic poetic, F, 1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
București, 1982. Repere bibliografice: Marin Mincu, Grigore Arbore, „Exodul”, AFT, 1967, 21; Ion Negoițescu, Triptic poetic, F, 1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian Popescu, Grigore Arbore, „Auguralia”, ST, 1973, 1; Dinu Flămând, „Auguralia”, ARG, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Grigore Arbore, LCF, 1974, 27; Mihai Ungheanu, Grigore Arbore, „Poeme”, LCF, 1974, 37; Piru, Poezia, II, 409-413
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
21; Ion Negoițescu, Triptic poetic, F, 1967, 11; Laurențiu Ciobanu, „Exodul”, CRC, 1967, 49; Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian Popescu, Grigore Arbore, „Auguralia”, ST, 1973, 1; Dinu Flămând, „Auguralia”, ARG, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Grigore Arbore, LCF, 1974, 27; Mihai Ungheanu, Grigore Arbore, „Poeme”, LCF, 1974, 37; Piru, Poezia, II, 409-413; Mincu, Poezie, 192-193; Barbu, O ist., 140-142; Iorgulescu, Scriitori, 24-25; Laurențiu
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]
-
Florin Mugur, „Exodul”, VR, 1968, 1; Valeriu Cristea, „Exodul”, AFT, 1968, 2; Florin Manolescu, Grigore Arbore, „Cenușa”, RL, 1969, 48; Doinaș, Diogene, 143-144; Adrian Popescu, Grigore Arbore, „Auguralia”, ST, 1973, 1; Dinu Flămând, „Auguralia”, ARG, 1973, 2; Mircea Iorgulescu, Grigore Arbore, LCF, 1974, 27; Mihai Ungheanu, Grigore Arbore, „Poeme”, LCF, 1974, 37; Piru, Poezia, II, 409-413; Mincu, Poezie, 192-193; Barbu, O ist., 140-142; Iorgulescu, Scriitori, 24-25; Laurențiu Ulici, Conștiință și opțiune, CNT, 1979, 8; Dan Alexandru Condeescu, Sensibilitate și cultură, LCF
ARBORE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285416_a_286745]