6,861 matches
-
plagiat, căci prelucrarea „Bobocele și inelele“ de Ion Vidu a reapărut într-o altă armonizare cu aceeași melodie dar cu textul schimbat „Spusu-mea frunza de vie“ de I. Mureșianu. Momentul comemorativ pentru concitadinul Dv. ne determină să cenzurăm textul compozitorului ardelean și să trecem cuvintele și sintagmele grave adresate lui Vidu pe nedrept formulate în scrisoarea trimisă din Blaj, la 08.04.1902 lui Timotei Popovici.5 În 1922, marele D.G. Kiriac îi scria lui Timotei Popovici: „Pe Vidu l-am
LA COMEMORAREA A 150 DE ANI DE LA NAŞTEREA COMPOZITORULUI ION VIDU [Corola-blog/BlogPost/92511_a_93803]
-
aleșii noștri, dacă ar fi să muriți mâine ați fi săraci sau în situația de a nu putea oferi o masă de parastas? câți dintre domniile voastre aveți curajul de a vă ridica pieptul în fața furtunii decapitării României și pentru aleșii ardeleni, de a pune pumnul în gură celor care cer pe față desprinderea Ardealului de România? Câți dintre domniile voastre aveți curajul de a fi creștini adevărați? „CINE DINTRE VOI ESTE FĂRĂ DE PĂCAT, SĂ ARUNCE CEL DINTÂI CU PIATRA” după spusele milenare
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
povestea unei iubiri și trăiri în România se citește fluid și fără sincope, deși acțiunea ei nu e palpitantă ca a unui film de aventuri, ci armonios-ritmică, precum ciclurile naturii și ale vieților protagoniștilor ei: țărani maramureșeni, țigani ungurești, sași ardeleni, români din Podișul Transilvaniei și ... un englez care vorbește dialectul din nord, își cumpără coasă și cal, renovează casele celor plecați spre alte zări, se-ndrăgostește de temperamentul vulcanic al țiganilor și prinde gustul bucatelor și obiceiurilor din străbuni. Setea
Drumul fermecător, cronică la cartea Along the Enchanted Way – A story of Love and Life in Romania, autor William Blacker [Corola-blog/BlogPost/92969_a_94261]
-
foarte bine. Lumea este interesată, mai ales personale care vin în week-end la masă, familiști, se uită pe meniu cu curiozitate. Când ajung la ‘strachina cu tradiții’, așa cum avem noi trecut în meniu, avem ceva pentru fiecare: un preparat de la ardeleni, unul de la bănățeni, un altul de la munteni, de la moldoveni, aromâni, etc. Sunt încântați să vadă, sunt chiar foarte interesați și le place multora ideea unor preparate istroromâne. Care sunt mâncărurile cele mai populare care le serviți? Dorada Șușnievița este unul
Aventuri culinare istro-române – un interviu de Bogdan Banu, Washington DC [Corola-blog/BlogPost/92995_a_94287]
-
Tâmpa, Brașov - n.a.] și 24 februarie 1914 [coletul-capcană expediat prin poștă de la Cernăuți la Debrețin - n.a.]. Îi recomandă călugărirea, urmată de o eventuală întoarcere în America ca agent de influentă dirijat în cadrul comunităților românești, formate atunci în principal din emigranții ardeleni. Indirect, evacuarea sa de odinioară pe mare, cu un vas comercial român, este confirmată și de deplina sa libertate de mișcare în cazul prezenței sale în 1952 la funeraliile tânărului poet Constant Tonegaru [fost deținut politic - n.a.], fiul comandorului de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
pământești ale Marelui Ierarh Nicolae Bălan, Mitropolitul Ardealului. Ilie Cătărău, ieromonah duhovnic” Cel care mărturisea odinioară lui Onisifor Ghibu și basarabenilor creduli că la viața lui omorâse destui, numai români și basarabeni nu, a mai beneficiat câțiva ani de protecția ardeleanului Dr. Petru Groza. De altfel, chiar Ghibu crede că aventurierul nu mai plecase în America, școlit sau nu de Securitate, murind în țară. La 7 ianuarie 1958, părăsea și dr. Petru Groza această lume, fiind incinerat de familie la crematoriul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92964_a_94256]
-
Brâncuși - 2015) VLAD ALECSANDRU COLAR - flaut CORNELIU DAN GEORGESCU Musik fur eine lichtwolle Umwandlung / Muzică pentru o trecere spre lumină(2000) Mediu electrocustic ULPIU VLAD Sonorități și clopoței albaștri (2014) (p.a.a.) LĂURĂ ROMÂN - vioară REMUS GEORGESCU Mă ascund CRISTIAN ARDELEAN - bariton CORNELIU CEZAR Ziua fără sfârșit (1974)- mediu electroacustic și instrumente VLAD FAUR - trombon SORIN PETRESCU - sintetizator Marți, 10 noiembrie 2015, ora 19 Universitatea de Vest- Holul Mare Fotosinteză. Fonosinteză. Morfosinteză. Spectacol de Muzică improvizată - Proiecții foto - Instalații. Ansamblul de
Festivalul de Muzică Nouă INTRADA, ediția a II-a [Corola-blog/BlogPost/93295_a_94587]
-
și prof. dr. Lucian Petrescu REMUS GEORGESCU Exorcism - (1975 - Arr. flaut și pian) VLAD ALECSANDRU COLAR - flaut SORIN PETRESCU - pian LĂURĂ MANOLACHE Lumină dintâi (2015), p.a.a. SORIN PETRESCU - pian AUREL STROE Leș filles du Soleil/Fiicele Soarelui (1979) CRISTIAN ARDELEAN - bariton PETER DABOCZI - chitară IRINA HASNAȘ Vestitorul luminii (2001) TRIO ATEM: CRISTINA CONSTANTIN - vioară, CRISTIAN MICLEA - clarinet,VICTOR PARAU- pian ROBERT DYCKE Îngerii (2015), pe versuri de R. M. Rilke, p.a.a. ALEXANDRA GUȚU - violoncel CARMEN CÂRNECI Lichtung/Luminiș (1998
Festivalul de Muzică Nouă INTRADA, ediția a II-a [Corola-blog/BlogPost/93295_a_94587]
-
ERIC WHITACRE Lux aurumque (2010) OCTAVIAN NEMESCU Lumină lină (1988) Corul Facultății de Muzică Dirijor:CEZAR VERLAN GEORGE BALINT Lumină de-alean (2015), p.a.a. ANDREEA OLARIU-pian DANA PROBST Am Orte des Lichtes/În loc luminat (2010) SORIN PETRESCU - pian CRISTIAN ARDELEAN - bariton DAN DEDIU Lux Aeterna (1996) CRISTIAN ARDELEAN - bariton SORIN PETRESCU - sintetizator Vineri , 13 noiembrie 2015, ora 19 Sală Capitol Orchestră Filarmonicii de Stat Arad Dirijor: ROMEO RÂMBU EUGEN WENDEL Genesis Extended (2015), p.a.a. DORON KAUFMAN And After the
Festivalul de Muzică Nouă INTRADA, ediția a II-a [Corola-blog/BlogPost/93295_a_94587]
-
lină (1988) Corul Facultății de Muzică Dirijor:CEZAR VERLAN GEORGE BALINT Lumină de-alean (2015), p.a.a. ANDREEA OLARIU-pian DANA PROBST Am Orte des Lichtes/În loc luminat (2010) SORIN PETRESCU - pian CRISTIAN ARDELEAN - bariton DAN DEDIU Lux Aeterna (1996) CRISTIAN ARDELEAN - bariton SORIN PETRESCU - sintetizator Vineri , 13 noiembrie 2015, ora 19 Sală Capitol Orchestră Filarmonicii de Stat Arad Dirijor: ROMEO RÂMBU EUGEN WENDEL Genesis Extended (2015), p.a.a. DORON KAUFMAN And After the Fire (2015), p.p.a. DAN DEDIU Luminișul urlătorului (1998
Festivalul de Muzică Nouă INTRADA, ediția a II-a [Corola-blog/BlogPost/93295_a_94587]
-
ale bisericii ”Sfânta Maria” au polarizat atenția multor credincioși ortodocși din New York și din zonele apropiate. În seara de vineri, 26 iulie a.c., a fost oficiată vecernia arhierească, urmată de un concert de muzică clasică. Cunoscuta solistă de operă Nicoleta Ardelean, împreună cu arhidiaconul Ioan Ardelean, profesor la Conservatorul din Constanța, și cu renumitul tenor Ioan pojar, au reînviat în sufletul credincioșilor arii celebre din piese clasice și melodii populare îndrăgite din folclorul românesc, prin interpretări deosebit de valoroase. Sâmbătă, 27 iulie, încă
Biserica ortodoxă română ”Sfânta Maria” din Queens a fost sfințită [Corola-blog/BlogPost/93377_a_94669]
-
au polarizat atenția multor credincioși ortodocși din New York și din zonele apropiate. În seara de vineri, 26 iulie a.c., a fost oficiată vecernia arhierească, urmată de un concert de muzică clasică. Cunoscuta solistă de operă Nicoleta Ardelean, împreună cu arhidiaconul Ioan Ardelean, profesor la Conservatorul din Constanța, și cu renumitul tenor Ioan pojar, au reînviat în sufletul credincioșilor arii celebre din piese clasice și melodii populare îndrăgite din folclorul românesc, prin interpretări deosebit de valoroase. Sâmbătă, 27 iulie, încă de la ora 8 dimineața
Biserica ortodoxă română ”Sfânta Maria” din Queens a fost sfințită [Corola-blog/BlogPost/93377_a_94669]
-
Márton, Vilmos Molnár, Attila Mózes, Zsolt Koppány Nagy, Sándor Zsigmond Papp, László Potozky, Zsuzsa Selyem, Róbert Csaba Szabó, István Szilágyi, Andrea Tompa, Gábor Vida, Ferenc Zsidó. „Mi se pare extraordinară inițiativa de a reuni, între copertele unei antologii, autori maghiari ardeleni exponențiali, însemnați, ce aparțin mai multor generații și mai multor orientări și tendințe literare - un mozaic de autori cu poetici diferite, al căror numitor comun este talentul dublat de dragostea pentru literatură. Este un pas extrem de important în direcția firească
Noi apariții editate de Institutul Cultural Român, lansate la Târgul Internațional GAUDEAMUS [Corola-blog/BlogPost/93385_a_94677]
-
în această Antologie un grupaj semnificativ de poeme de factură spirituală de o mare frumusețe și adâncime, poeme scrise „cu așchii de stele” și cu lacrimi, „picătură cu picătură”, în vers liber, dinamic, viu. Nicolae-Horia Nicoară - strălucit reprezentant al poeziei ardelene, cu numeroase volume și colaborări la reviste și publicații, declară simplu: „Și eu sunt sămânță aici pe pământ / fără jertfa ei nimic nu învie” (Bucuria semănătorului). Tot în acest spirit, poetul spune că fiecare poem e un bob de grâu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93340_a_94632]
-
negura stalinistă, confiscând libertatea de opinie și exprimare, drepturi câștigate cu sângele celor care s-au sacrificat în 1989. Fiind ambiguă, insidioasă, cu marginile fluide, ea face posibil derapajul în abuzuri, aberații, interpretări halucinante. Un exemplu este pângărirea memoriei poetului-erou ardelean Ion Șiugariu, ucis în Slovacia, pe podul de la Brezno, pe frontul luptei antifasciste, pe care funcționarii din Ambasada Romaniei de la Bratislava, care au interzis să i se dea podului de la Brezno numele său, l-au considerat ...fascist, adică asociat cu
Scrisoare deschisă adresată vicepreședintelui Comisiei de Cultură a Senatului [Corola-blog/BlogPost/93409_a_94701]
-
VORBA Muguraș Maria Petrescu (Colaborator permanent al săptămânalului Vorba, Jurnalist cultural, Membru UZPR) a scris: ZIARUL VORBA LA UN AN DE LA APARIȚIE Săptămânalul orăștian de cultură, informare și divertisment, ziarul Vorba este un fel de inimă vie a acestui oraș ardelean. Așa cum e și urbea, așa cum sunt și locuitorii ei, tot așa e și Vorba o publicație care te așteaptă cu drag în fiecare zi de miercuri. Este o publicație cu care te împrietenești imediat și pe care îți face plăcere
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93484_a_94776]
-
al acestei publicații. Nu este ușor să faci un astfel de ziar să apară în fiecare săptămână și nici să poți să descoperi și să acoperi prin articolele publicate o arie atât de mare din viața unui aparent mic orășel ardelean. Într-un timp foarte scurt de la apariție, ziarul s-a înscris și s-a adaptat perfect la viața acestei cetăți transilvane, reflectând, în permanență, trecutul, prezentul și, de ce nu, preconizând uneori chiar viitorul. Îți mulțumim Dan Orghici pentru o astfel
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93484_a_94776]
-
uneori chiar viitorul. Îți mulțumim Dan Orghici pentru o astfel de publicație angajată și plină de dinamism și te felicităm, acum, la un an de la apariția VORBEI pentru bucuria de a ne face să aparținem (chiar dacă nu suntem orăștieni sau ardeleni) acestei familii minunate pe care tu ai reușit să o aduni în jurul acestei publicații săptămânale. LA MULȚI ANI, VORBA! Am pornit la drum acum un an și vrem ca peste alți zece să putem rămâne cea ce cu toți năzuim
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93484_a_94776]
-
Louis. Rolul titular va fi interpretat de Peter Seiffert, tenor cu numeroase roluri cântate la Opera de Stat din Viena, Deutsche Oper Berlin, Metropolitan Opera New York, Teatro alla Scala din Milano. Rolul principal feminin, Desdemona, va prinde viață grație Nicoletei Ardelean, soprană cu o bogată carieră internațională desfășurată pe scenele operelor din Toronto, Lausanne, Tel Aviv, Milano, Viena. Din distribuție face parte, în rolul Iago, solistul Operei Naționale București, Ștefan Ignat. Premiera “Otello” a Operei Naționale București, printre primele spectacole în
Premiera “Otello” la Opera Naţională Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93512_a_94804]
-
Louis. Rolul titular va fi interpretat de Peter Seiffert, tenor cu numeroase roluri cântate la Opera de Stat din Viena, Deutsche Oper Berlin, Metropolitan Opera New York, Teatro alla Scala din Milano. Rolul principal feminin, Desdemona, va prinde viață grație Nicoletei Ardelean, soprană cu o bogată carieră internațională desfășurată pe scenele operelor din Toronto, Lausanne, Tel Aviv, Milano, Viena. Din distribuție face parte, în rolul Iago, solistul Operei Naționale București, Ștefan Ignat. , printre primele spectacole în Festivalul Enescu După succesul concertului în
Premiera “Otello” la Opera Naţională Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93512_a_94804]
-
Louis. Rolul titular va fi interpretat de Peter Seiffert, tenor cu numeroase roluri cântate la Opera de Stat din Viena, Deutsche Oper Berlin, Metropolitan Opera New York, Teatro alla Scala din Milano. Rolul principal feminin, Desdemona, va prinde viață grație Nicoletei Ardelean, soprană cu o bogată carieră internațională desfășurată pe scenele operelor din Toronto, Lausanne, Tel Aviv, Milano, Viena. Din distribuție face parte, în rolul Iago, solistul Operei Naționale București, Ștefan Ignat. Sursa : Ultima oră
Premiera “Otello” la Opera Naţională Bucureşti [Corola-blog/BlogPost/93512_a_94804]
-
era profesor de geografie, al doilea - profesor de biologie, fost director înaintea sa. Tereașcă era un tip scund, roșcovan, purtând ochelari cu multe dioptrii, foarte stilat în comportament și rostire, de aceea colegii îl alintau zicându-i lordul John. Era ardelean de obârșie și se stabilise la Umileni după ce se căsătorise cu o profesoară de limba rusă, fostă colegă de an cu Valentin la Filologia din Timișoara.Diniță era un munte de om, cu părul negru aspru ca peria de sârmă
DAN FLORIŢA SERACIN [Corola-blog/BlogPost/383146_a_384475]
-
Acasa > Poeme > Meditatie > HĂITUIȚI DE CUVINTE Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1883 din 26 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Când suntem hăituiți și de cuvinte, Tranșați în „adevăr” sau „ficțiune”, Lipsiți de-un firicel de rațiune, Ciocnim paharul plin cu jurăminte. Purtăm la gât doar talismanul vorbei
HĂITUIȚI DE CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383171_a_384500]
-
astru, Ci ne-atacăm pe noi, c-o escadrilă. Nu pierdem bătălia, ci războiul, Săpându-ne în lut, de-acum, morminte, Dar scufundați în mâl cu luare-aminte, Toți tragem după sine-n van noroiul... Referință Bibliografică: HĂITUIȚI DE CUVINTE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI, 26 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de
HĂITUIȚI DE CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383171_a_384500]
-
acum, morminte, Dar scufundați în mâl cu luare-aminte, Toți tragem după sine-n van noroiul... Referință Bibliografică: HĂITUIȚI DE CUVINTE / Camelia Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1883, Anul VI, 26 februarie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Camelia Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele scrise de Camelia Ardelean Comentează pagina și conținutul ei: Like-urile, distribuirile și comentariile tale pe Facebook, Google Plus, Linkedin, Pinterest și
HĂITUIȚI DE CUVINTE de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1883 din 26 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383171_a_384500]