4,855 matches
-
să continuu liniștit ancheta, în aceleași condiții ca și până atunci. S-a procedat bine, s-a procedat rău? Veți trage singuri concluzia. Cu „Manole” m-am mai văzut de câteva ori, tot mai rar. Oricum, nu a fost nici arestat, nici trimis în judecată, iar eventualele alte măsuri de finalizare a cazului nu mai intrau în competența mea. Ne-am revăzut întâmplător, la scurt timp după Revoluție. Ma îmbrățișat pur și simplu, cu sinceritate, și mi-a destăinuit că s-
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
principalii lideri ai acestuia. Numărul unu era, mi-a dezvăluit inculpatul, nimeni altul decât domnul Ion Iliescu!! Am reușit atunci cu mare greutate sămi maschez șocanta uimire la auzirea acestui nume, în timp ce în minte mi-au năvălit două idei: fie arestatul minte și aruncă un asemenea nume greu, convins fiind că nici prin cap nu ne va trece să propunem anchetarea lui Ion Iliescu și nici nu aveam alte posibilități să-i verificăm afirmațiile, fie ne declară adevărul și atunci am
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
generalii Nuță sau Macri, care dețineau funcțiile de șef al Inspectoratului General al Miliției și, respectiv, șef al Direcției a II-a, de contrainformații economice, a Securității. După transferarea cercetărilor la București, inclusiv prin aducerea, cum am arătat, a persoanelor arestate și încarcerarea lor în locurile de detenție preventivă ale celor două direcții, am fost implicat și eu în caz, în special pe probleme de analiză-sinteză, întrucât se întocmeau zilnic tot felul de informări, rapoarte, note de analiză, tabele nominale etc.
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
22 decembrie 1989 a fost destul de mare, toate având ca obiect săvârșirea infracțiunii de „propagandă împotriva orânduirii socialiste”. Cu alte cuvinte, cum am mai arătat într-un capitol anterior, persoanele în cauză erau puse sub învinuire pentru respectiva infracțiune, reținute, arestate preventiv și cercetate în această stare timp de o lună sau două-trei, apoi lăsate în libertate și - în general - lăsate pur și simplu în pace, fără a fi trimise în judecată. Acest procedeu, devenit cumva o practică...judiciară pentru organele
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
staliniste, ale Securității. Victimelor li se inculca ideea că vor fi oricum lichidate prin împușcare și că maltratarea este doar o fază preliminară. Iar atmosfera verbală era intenționat vulgară și grobiană, tocmai pentru a-i intimida și umili pe protestatarii arestați. Multe decese au avut loc în urma acestor schingiuiri, iar cei care le-au comis au rămas anonimi și nepedepsiți. Cazurile răniților presupuși a fi în afara oricărui pericol, dar care totuși au decedat în condiții neelucidate nici până astăzi, pun pe
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
moțiunile prin care aceștia manifestau un sadism lingvistic legat de pedepsirea presupușilor vinovați. Iată o mostră incredibilă și terifiantă, înfierarea defulatorie cu pricina aparținând muncitorilor și tehnicienilor de la mina Teliuc, care, la 3 noiembrie 1948 clamau de la Tribunalul Militar ca arestații și judecații din lotul Marii Finanțe să fie schingiuiți până la moarte. Unul dintre semnatari (Nandra Andron) cere ca judecații să fie trași pe roată. Un altul, Vitez Samoilă, cere să li se scoată ochii și să li se smulgă unghiile
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
de notat? Că linșarea mediatică propagată de ziarele comuniste era pigmentată strategic cu astfel de telegrame ale unor presupuși oameni ai muncii (fie ei reali ori confecționați de Securitate) și că procedeul viza mai întâi uciderea în efigie a celor arestați, apoi umilirea și maltratarea lor de facto în timpul anchetei, dar și după, în detenție. Imaginarul celor care emiteau respectivele telegrame și moțiuni era, cât se poate de limpede, unul bolnav. Moartea pur și simplu a „dușmanilor poporului” nu era satisfăcătoare
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
având la îndemână un scenariu complex, deloc ușor de abordat. Teme actuale Spectacolul are teme foarte actuale, Benoât Vitse declarând, de altfel, că Spania anului 1936 seamănă pe alocuri cu România de azi. Un preot, venit să împărtășească un învățător arestat și condamnat la moarte, îi spune acestuia: „Ah, dar ne cunoaștem, domnul Gonzales, din satul Pulianas. Cel care explică elevilor săi că Dumnezeu nu există“. „Am spus numai că Dumnezeu n-are ce căuta la școală. La ce bun se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de ce ai venit aici? La muncă cinstită, așa-i? Să faci un ban, fiindcă acasă n-ai găsit de lucru și îți mor copiii de foame? Bărbatul cel ponosit tăcu. — Așa-i? Spune-mi! Așa-i?! — Așa-i, oftă bărbatul arestat. — Să-ți spun eu de ce ai venit! începu cu glas tunător comisarul, ridicându-se și începând să umble nervos prin spatele biroului. Ai venit ca să furi. Poate că ai și furat deja. Poate că ai și omorât pe cineva. De unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
fost oprite în trafic. Când polițiștii au constatat că ele chiar erau funcționare la un organ de control fiscal, ne-au contactat pe noi. Am mers și a fost găsită suma de bani asupra lor. Au fost reținute, iar ulterior arestate și condamnate. Acolo am avut cea mai rapidă condamnare: au trecut șase săptămâni de la momentul sesizării noastre până la momentul condamnării. — Deci s-a plecat de la confuzie, patronul respectiv a crezut că erau niște escroace. Aceasta era următoarea întrebare: din momentul
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
comportament) dintre fotbaliști și managerii cluburilor, dintre fotbaliști și corifeii fotbalului românesc. Un singur exemplu de "virtute" frecvent întâlnită: duplicitatea. Mitică Dragomir declara apăsat că avem "un campionat al dracului de curat". Am văzut cu toții cât este de curat: Becali arestat și cercetat, la fel arbitrii și managerii de cluburi. Evident, nu se poate generaliza. Eu sugerez doar un subiect de psihanaliză sportivă, dacă se poate vorbi de așa ceva. Cu o asemenea substanță îmbolnăvită a fotbalului romănesc nu vom face niciodată
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
nefericire țară în preajma colapsului economic. Abia acum, dându-și seama de consecințe, începe cu adevarat aplicarea unor noi politici economice, în paralel cu epurările din partid, armata și administrație. Un număr mare de „cominterniști” au fost excluși din partid și arestați, industriile strategice au fost deplasate către regiuni mai sigure, treptat țară fiind întoarsă către o primejdie externă, ce se anticipa a veni din partea U.R.S.S. Atmosferă tulbure din zona face fericit un Occident, din ce in ce mai hotărât să adâncească ruptura dintre Iugoslavia
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
deseori în noroi, sub ploaie, deoarece nu există nici macar bărăci”. Politică regimului „titoist” este „național-șovinistă, rasială de tip fascist, de asuprire bestiala a minorităților naționale, de răpire a oricărui drept de liberă afirmare”. Organizațiile minorităților naționale sunt dizolvate, liderii lor arestați, în timp ce presa este strict controlată. Pentru noi, românii, se naște firesc - dacă ar fi sa comentam puțin - si nedumerirea legată de interesul scăzut al lui Gheorghiu-Dej față de conaționalii noștri, destul de numeroși pe teritoriul Iugoslaviei. Primul secretar al Partidului Muncitoresc Român
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
de origine proletara”. În felul acesta încă înainte de rezoluția din 1948, aproape toate pozițiile de comandă mai importante erau controlate de „comandantul suprem”. Chiar în primul an după publicarea rezoluției Biroului Informativ de la București au fost scoși din armată și arestați aproape 10.000 ofițeri, multi dintre ei fiind exterminați. Printre aceștia s-a aflat și generalul-colonel Arso Iovanovici, fost șef al Marelui Stat Major al armatei de eliberare în tot cursul războiului. La început rezistență împotriva regimului a fost slabă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
aparatului de stat pe „adevărații reprezentanți ai clasei muncitoare și ai țărănimii muncitoare, punând în locul lor elemente naționaliste, șovine și fasciste, reprezentante ale burgheziei”. Pe de altă parte sunt desființate organizațiile „democratice” ale minorităților naționale, „conducătorii cinstiți ai acestora sunt arestați și nimiciți”. O adevărată dramă este considerată imposibilitatea cetățenilor iugoslavi de a citi literatura marxista și presa sovietică. Prin aplicarea unor „legi nescrise”, cei care se abat de la această direcție sunt pedepsiți cu închisoarea „că pe vremea Gestapoului”. Un argument
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
unghere întunecoase. VIP-urile sau șefii abuzează deseori de spațiile celorlalți colegi. Am întîlnit în pușcării deținuți celebri și bogați care-și luau în stăpînire locurile cele mai bune din celulă, impunînd chiar și eliberarea paturilor apropiate, pe cînd ceilalți arestați dormeau pe jos sau se înghesuiau mai mulți într-un pat, în pofida supraaglomerării deja existente. La fel cum deseori am întîlnit comandanți de secții care refuză să împartă biroul cu ceilalți subalterni, obligîndu-i să stea pe culoare. Lupta pentru privatizarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de orarul diurn și cel nocturn. Poate fi constituit prin precedență (cînd individul este arestat preventiv), concomitență și subsecvență. Acesta este timpul informării, cînd individul ia cunoștință de ceea ce-l așteaptă în închisoare. De regulă, acest timp genetic atît pentru arestați, cît și pentru angajați este încărcat cu zvonuri despre lumea în care urmează să intre, despre diversele combinații posibile. Este plin de incertitudine, iar durata lui este incalculabilă pentru cel în cauză. În acest timp genetic, fiecare încearcă să-și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
titlul "Să nu uităm că argoul este limbajul delincvenților!", în SLAST, nr. 34, 1982, p. 4). El este creația acelor grupuri sociale care au reprezentat pentru autoritățile statului un pericol în anumite perioade și care au fost marginalizate, persecutate și arestate. La lexicul argotic au contribuit, după 1948, mai ales intelectualii și orășenii. Pentru a intra în tainele vorbirii paralele, trebuie să ai rădăcinile bine înfipte în pavajul metropolei sau al orașelor și zonelor portuare... Argoul nu este nici "limbaj secret
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cădere psihică și morală. Arhitectura opresantă, încăperile standardizate reprezentînd antiteza confortului, gratiile de la geamuri, diferența enormă între clădirea cadrelor și cea a deținuților, gardul înalt, întărit cu sîrmă ghimpată și păzit de polițiști înarmați, răceala cadrelor, ținuta degradantă a celorlalți arestați, hainele lor uzate, rupte, murdare, mirosind puternic a transpirație, prea mari sau mult prea mici pentru statura lor, dîndu-le un aspect jalnic, încălțămintea scîlciată, tunsoarea de cele mai multe ori aproape zero, accentuînd parcă și mai mult ideea că ei sînt altfel
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
acei deținuți inteligenți, care pot prezenta coerent aspectele vieții de detenție. VIP-urile intens mediatizate (Miron Cozma, Fănel Păvălache sau diverși directori, avocați, patroni etc.) sînt ținute la distanță, vizitatorilor spunîndu-li-se că acestea refuză să vorbească cu ei, deși ceilalți arestați le transmit dorința lor de comunicare. Atunci cînd scopul vizitei îl reprezintă discuția cu un deținut anume, acesta este rapid făcut prezentabil (îmbrăcat într-o uniformă curată, parfumat, spălat și bărbierit), scos din celulă (ca vizitatorul să nu poată dicuta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
al criminalilor și răufăcătorilor, care trebuie definitiv izolați de societate. Ritualurile contestatare publice reîntăresc aceste concepții, șubrezite de rapoartele liberale ale ONG-urilor. Spectacolul luării unor ostatici din rîndul cadrelor impresionează opinia publică, aceștia fiind prezentați ca întruchiparea ordinii sociale arestate. Manipularea deținuților pentru a comite astfel de fapte are loc tot printr-un proces de transformare simbolică, sechestrarea cadrelor semnificînd arestarea guvernului care i-a aruncat pe deținuți în închisoare. Se adoptă simbolurile justiției de stat, însă cu sens inversat
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
astfel de fapte are loc tot printr-un proces de transformare simbolică, sechestrarea cadrelor semnificînd arestarea guvernului care i-a aruncat pe deținuți în închisoare. Se adoptă simbolurile justiției de stat, însă cu sens inversat. Ostaticul nu este răpit, ci arestat și judecat de "tribunalul poporului". Deși nu au speranța înlăturării definitive a abuzurilor, deținuții își doresc aducerea lor la cunoștința publicului, necunoscînd faptul că orice acțiune a lor este reinterpretată ca fapt terorist, huliganic sau criminal. Ritualurile contestatare ascund și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
dintre deținuți este redusă, așteptarea ca loialitatea față de colegii de celulă să se manifeste este mare, iar ea este vizibilă în adoptarea rapidă a viziunii conform căreia orice colaborare cu cadrele este o formă de "sifonare", de turnare a celorlalți arestați. Absența solidarității și ruptura radicală dintre cele două grupuri de cadre și deținuți sînt simptomele unui fenomen de anomie instituțională. Biografia fiecărui individ se construiește prin evidențierea apartenenței de grup și a specificității, fiind colorată de piedicile pe care i
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
altora, nu se pot abține să nu îl practice. Tendințele autoritare cresc pe măsura înaintării în vîrstă și sînt ceva mai reduse în rîndul femeilor. Independența se evidențiază ca a treia valoare la nivel instituțional, dar prima pentru cei proaspăt arestați sau angajați și pentru cei cu un nivel de instrucție școlară ridicat. Ponderea scăzută a acestor categorii socio-demografice face ca spiritul independent să nu cunoască multe oportunități de manifestare. A patra valoare, situată și ea cu scoruri ridicate în ierarhia
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de orice vizitator străin, care constată ineficiența reglementărilor internaționale, inapetența pentru democratizare a sistemului penitenciar românesc. O rememorare a codului de onoare existent în închisorile politice din anii 1948-1964 ne arată o viziune burgheză și creștină asupra închisorii, specifică intelectualității arestate, radical diferită de codul de onoare al condamnaților contemporani. Radu Ciuceanu fost deținut politic prezintă un "decalog al ocnașului"144: 1. În pușcărie să nu faci azi ce poți face mîine. 2. Tăcerea e cel mai mare rău al temniței
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]