4,609 matches
-
e dificil să „inventezi” strămoșii unui popor. Dacă figura lor nu este bine ancorată în tradiția poporului nu are șanse reale de a fi acceptată și încă mai puțin să devină parte a patrimoniului literar al acestui popor. Conform acestei argumentări, patriarhii biblici erau figuri populare, cunoscute cel puțin în unele părți ale Israelului. Este posibil chiar ca fiecare dintre patriarhi să fi avut o „patrie” diferită. Figurile lui Abraham și Sara, de exemplu, sunt legate în special de Hebron (sau
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
Prefață În materie de Scriptură și teologie, discrepanța dintre mediul academic, pe de o parte, și biserică, pe de alta, este mare - din păcate - deseori, foarte mare. Se consideră în genere că școala are de-a face numai cu gândirea, argumentarea și reflecția, proverbialul turn de fildeș. Biserica, din contra, e considerată locul specific al practicii sau al exercitării credinței creștine, așa cum se poate vedea din cult, predicare, formarea credinței și rugăciune. Deși reală, întrucât este accentuată de unele grupuri care
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
s-a întâmplat de Paști, tratezi istoriografia Iluminismului ca și cum ai fi Dumnezeu, forțând toate ca să se potrivească în ea. Nu asta fac aici. În fața unor chestiuni ce țin de viziunea asupra lumii, cum aflăm aici, nu există teren neutru. Singură argumentarea istorică nu poate forța pe nimeni să creadă că Isus a înviat din morți, însă aceasta este foarte utilă pentru a îndepărta mărăcinișul după care se ascund diferite feluri de scepticism. Propunerea că Isus a înviat din morți cu trupul
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
și de dreptul ei de a continua să existe. La prima vedere ar putea părea că justificarea sa nu ar fi astăzi tocmai o problemă, fiindcă termenul «filosofie» este folosit foarte des. Filosofia a ajuns să indice vreun context de argumentări menite să clarifice sensul unui document, al unei reforme, sau pur și simplu anumite sectoare ale experienței precum un tip de arendare sau o inițiativă de dezvoltare turistică. Există o adevărată inflație a termenului filosofie și, ca orice inflație, ea
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
atitudine revelatoare a unei structuri esențial deschise spre o transcendență, constitutivă condiției existențiale a omului. Punerea noastră în discuție Dacă ținem seamă de multiplele elemente ce au reieșit din cele afirmate până acum, putem avea impresia că diferitele linii de argumentare converg și că conținutul lor ar putea fi interpretat și sintetizat în expresia: «punerea noastră în discuție». Este o expresie făcută celebră de Heidegger și pe care o regăsim, ca motiv dominant în filosofia existențialistă, mai ales de limbă germană
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
a ne repune întrebarea filosofică. Primele două considerații se află sub semnul creșterii intensității: întrebarea inițială, radicală, cea care este cauzată de mirarea originară, nu numai că reapare și după răspunsul științific, dar este implicită, ca fundal, chiar și în argumentările științei și în procedeele tehnicii. Această prezență a întrebărilor la diferite niveluri, face posibilă coexistența unor metodologii și criterii interpretative diferite. Privind global situația ce reiese dintr-un astfel de context putem identifica în ea o linie de dezvoltare pe
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
exterioare este extensia acestei sesizări. Și pentru Rosmini cunoașterea lumii naturale devine concretă într-o serie de modificări și extensii ale sentimentului fundamental corporal. Omul de astăzi, omul conștient de condiția sa umană, chiar și fără o cunoaștere tehnică a argumentărilor filosofice și a distincțiilor lexicale pe care le-am amintit, simte nevoia să se elibereze de o serie de judecăți, și deci de evaluări tradiționale, sau, în orice caz, consolidate și înțelege «propria corporalitate» ca expresie vitală, ca «rezervă de
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
trecerea peste ceea ce este diferit, programarea politică a procreației sau a sterilizării, constituie un cumul de probleme tulburătoare și complexe pentru filosofia morală dedusă din această reînnoită perspectivă semantică. În același timp, este ceva paradoxal, se deschid noi căi de argumentare cu privire la spiritualitatea umană, la perfecțiunea în raport cu sensul castității și deci al motivațiilor ei. Plecând chiar de la exercitarea fizică a sexualității, sensul ei fundamental, eidos-ul ei, se poate realiza în forma sacrificiului, ca dar de disponibilitate, ca renunțare ce lărgește granițele
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
ideologiei, dar nu rareori se realizează în numele puterii. Dată această situație de fapt, filosoful se află într-o condiție ambiguă. El poate să facă apel la puritatea programului politic sau poate să-și pună la dispoziție abilitatea tehnică (pe planul argumentării și al convingerii) grupului de putere și să participe astfel la beneficiile ce decurg din ea. Aproape întotdeauna sunt prezente în lăuntrul său aceste două poziții, motiv pentru care el se află mereu într-o permanentă stare de ambiguitate. Cu
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
filosofului într-un astfel de demers nu este o acțiune fanatică, ci mărturie. Uneori poate fi chiar și un act de umilință. Filosofia exercită asupra noastră un control riguros; ei trebuie să-i prezentăm documentele noastre, rațiunile ce fac credibile argumentarea și acțiunea noastră. În fața controalelor filosofiei trebuie să verificăm neștiința și pretențiile noastre profetice. Nu se poate separa autoconștiința de gândire. Gândirea duce la determinarea conținuturilor gândului și la exercitarea acestuia în realitatea concretă. Imposibilitatea unei determinări complete a gândirii
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
cu o filosofie religioasă, deoarece nu se referă la o religie oarecare, sau la religie în general, ci la religia creștină. Mai trebuie observat apoi că, așa cum vom vedea atunci când vom vorbi despre exemplificările istorice, imixtiunea elementelor crezului creștin în argumentările filosofice poate să conducă și la rezultate opuse față de cele ale unei filosofii religioase, adică pot sfârși chiar într-o formă de imanentism. Exemplificarea istorică ne ajută să vedem care sunt articulațiile complexe și problemele ample pe care le suscită
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
fază pe care am putea-o califica drept hermeneutică. În cadrul arcului posibilităților pe care le-am subliniat sunt articulate propuneri de sens, elaborarea unor edificii semnificative în lumina cărora este interpretată viața și realitatea. În această fază a propunerilor, tehnicile argumentării sunt cele ale hermeneuticii și discursului persuasiv. Fondul ontologic al discursului este un univers populat de semne și simboluri ce se oferă interpretării. Viziunea creștină este una dintre aceste interpretări; este reflecția asupra propunerii mesajului creștin cu privire la sensul vieții, la
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
și-l focalizează pe un plan diferit de cele două faze ale metodei indicate, adică pe terenul conștientizării existențiale a întregului proces. Așadar, nu întreprindem doar o simplă identificare a condițiilor de posibilitate, și nici doar o elaborare a unor argumentări cu privire la credibilitatea unei viziuni asupra vieții în baza exercițiului hermeneuticii, ci conștientizăm, printr-o cunoaștere reflexivă, situația globală a unei existențe inserate în experiența creștină. Pentru a clarifica și mai bine argumentările pe care intenționăm să le prezentăm, vom face
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
posibilitate, și nici doar o elaborare a unor argumentări cu privire la credibilitatea unei viziuni asupra vieții în baza exercițiului hermeneuticii, ci conștientizăm, printr-o cunoaștere reflexivă, situația globală a unei existențe inserate în experiența creștină. Pentru a clarifica și mai bine argumentările pe care intenționăm să le prezentăm, vom face referință la câteva pagini ale lui Karl Jaspers, și în special, la ultima parte a dialogului cu Heinz Zahrnt, despre lucrarea Credința filosofică în fața Revelației. În ultima parte a acestui colocviu Jaspers
De ce filosofia by Armando Rigobello () [Corola-publishinghouse/Science/100977_a_102269]
-
în decursul zilei de astăzi, ca chestiunea să fie rezolvată pe cale pașnică, dacă și guvernul român dorește același lucru. Am răspuns președintelui Consiliului că nu m-am referit la Tratatul de la Paris nu că n-ar avea valoare internațională. În argumentarea mea m-am mărginit a expune drepturile imprescriptibile și mai tari decît orice acord internațional ale României asupra Basarabiei, drepturi care, dacă pot fi confirmate de un tratat, nu pot suferi nici o știrbire prin faptul că unul dintre semnatari n-
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
din puterea exemplelor de mai sus, atuul central în negocierea unei slujbe, a unui salariu sau a unei poziții într-o firmă este puterea de convingere a argumentului, de unde veți de-duce că solicitarea trebuie să se bazeze pe o argumentare solidă. Ocazia tipică și, probabil, cea mai frecvent întîlnită la noi în privința aplicării acestei strategii se referă la obținerea unui salariu bun sau, evolutiv, la mărirea salariului. Iată cîteva sfaturi ale specialiștilor: 1. fiți atenți la standardele de apreciere ale
by Suzana Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1100_a_2608]
-
clipa aceea. Așa mi am argumentat că nu din lașitate fugea, pentru că doar o clipă dacă ar fi raționat, nu ar mai fi luat-o la fugă ! Și nu este el omul care să nu raționeze în tot ce face ! Argumentarea mea nu a schimbat însă lucrurile, că mă lăsase singură, neștiind decât cum să se salveze mai repede. Am pornit-o și eu încet, spre cișmeaua din fundul grădinii, și, în timp ce mergeam, m-a izbit iar duhoarea de la maidanul învecinat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
interes... militar, de astă dată. Mi-a trecut chiar prin cap că ar putea fi Jorj Ioaniu, dar nu-mi vine a crede că un personaj atât de lipsit de imaginație ar trezi interesul Sophiei. Am făcut însă o strânsă argumentare, spunându-le că, după opinia unui bărbat, nu chiar demodat, ca mine, spectacolul ce-l oferă răniții este mai dizgrațios și mai indecent decât se cuvine a fi contemplat de ochiul nevinovat al unor doamne ; cât despre acti vitatea lor
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
atrăgătoare însă (așa bine arată de când a ieșit din convalescență), fut celle qui me répondit, et pas un moment n’entra en colère, comme elle avait l’habitude. Diferența era însă numai în tonul drăgălaș. Altfel, a eludat cu totul argumentarea mea. Dacă ai vedea teribilul spectacol, chiar tu m-ai trimite ! a exclamat. Apoi, râzând spre Marie-Liliane, a mărturisit că asemenea acuze de absentare de la datoriile unei femme de foyer a mai primit de multe ori, atâta doar că acum-
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în instituția amintită nu obligă studentul să urmeze și acest modul. Dar, așa cum e adevărat că nici o practică de specialitate nu se poate desfășura în absență asumării unor teorii bine fundamentate, la fel de adevărat e că teoriile pot deveni caduce fără argumentarea și aplicarea lor directă în practică. În consecință este evident recomandabila participarea în paralel la ambele forme de pregătire în acest domeniu, studentul putând beneficia astfel atât de explicațiile teoretice ale cadrelor didactice cât și de experiență și pregătirea practicienilor
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
atât premise ale concepției "democratice" (pretinzând autenticitate, autorealizare, respect pentru alegerile, preferințele și valorile individului), cât și premise "aristocratice" (implicând competența vocațională, autocritică și apărarea opțiunilor, preferințelor și valorilor unei elite care are capacitatea de autorealizare). Demersul lui Cullen pentru argumentarea inconsistenței teoriei se întemeiază pe cercetările asupra primatelor (cimpanzei) realizate de Maslow la începutul carierei. Autorul își propune să demonstreze modul în care rezultatul studiului privind fenomenul de dominare la maimuțe a reprezentat fundamentul teoriei lui Maslow despre motivația umană
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
există diferențe asupra efectelor motivatoare ale obiectivelor stabilite participativ (mutual agreate) și ale obiectivelor impuse de o persoană care are această autoritate, cu condiția ca obiectivele să fie percepute ca raționale (atunci când sunt impuse de o instanță externă este necesară argumentarea necesității stabilirii respectivului obiectiv). 4.6.2. Limite, critici, dezvoltări teoria stabilirii obiectivelor Evaluarea dezavantajelor unei teorii întemeiate pe mecanismul alegerii (unui obiectiv) sunt ilustrate de Latham (2007, p. 63). Primul dezavantaj este dat de faptul că orientarea în direcția
Motivația. Teorii și practici by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
ori chiar jurnaliști. Iar calea cea mai bună pentru o deontologie reală este aceea a socializării inițiatice, a învățării unor noi moduri de "a fi împreună", întemeiate pe densitatea și intensitatea (de sorginte ancestrală) a relației cu altul. Din nou, argumentarea sa pentru relativismul moral, intelectual, existențial este îndreptată spre înlăturarea fantomei lui Unul. Postmodernitatea și în ordine morală este opusul modernității și reînvierea umanului ancestral ca întruchipare originară a dualității intrinseci a Binelui și Răului (nimic rousseauist, deci, în gândirea
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
publicului, instituie un rol de arbitraj între colecții și public prin promovarea muzeului participativ, în care obiectivele acestuia corespund cu obiectivele operaționale educaționale 25. Oare în epoca actuală, marcată de curente și tendințe ce se succed într-un ritm alert, argumentări și contestări, în care asistăm la desființarea granițelor dintre "low culture" și "high culture", a demersurilor conceptuale orientate spre o perspectivă a "muzeului fără ziduri"26, mai poate fi considerat muzeul un spațiu de afirmare a unor simboluri și de
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Drăguț semnala în prefața lucrării O istorie socială a muzeelor faptul că în raport cu fluxul informațional specific societății contemporane, muzeul "din perspectiva funcției sale sociale [...] poate deveni un element de reechilibrare spirituală, un loc al recuperării pe planul sensibilității"27. În argumentarea acestor afirmații, putem oferi ca exemplu inițiativa Poloniei, care după anul 1980 și în prezent a promovat și promovează ideea de muzeu în aer liber ca spațiu protector al ființei umane, propunînd: reîntoarcea la "scara umană" a arhitecturii; păstrarea elementelor
Muzeul contemporan: programe educaționale by IULIAN-DALIN IONEL TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]