3,682 matches
-
Dacă te uiți" cu gândul, cu mirosul, cu auzul "vei vedea o femeie". 3 "Poeme",E. S. P. L. A., 1957; "Pietre kilometrice", E. S. P. L. A., 1963; "Miracole", E. S. P. L. A., 1966; "Alte poeme", E. S. P. L. A., 1968; "Arheologie blândă", Editura Tineretului, 1968; "Melancolii inocente", E. S. P. L. A., 1969; "Orologiu", Editura Eminescu, 1970; "Casete cu șerpi", Editura Cartea Românească, 1970. "Bunica se așază în fotoliu", Editura Cartea Românească, 1972; "Sufletul obiectelor", Editura Cartea Românească, 1972. 4 "Cântecul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
începe lumea: tufele de zmeură - laitmotiv al romanului simbolizând copilăria pierdută, inocența agresată de haosul și violența anilor ’50, dezrădăcinarea și înstrăinarea oamenilor mutilați de război. În lungile discuții dintre cei doi, se reliefează teoriile fascinante ale lui Zare despre arheologia lingvistică, despre istorie și război, despre trecut și prezent, ca forme diferite ale tetradei oameni - obiecte - nume - povești. Relația dintre Zare și Radu va continua și după eliberarea din armată, când Grințu lucrează ca pedagog la Liceul de Mecanică Fină
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Ideologii ce sunt forjate din concepte precum modernismul și postmodernismul în fapt, simple expresii stilistice între gândirea sa, moderni și antimoderni. Referitor la gândirea sa, pot spune că este una a omului și a intelectualului contemporan asaltat de probleme, iar "arheologia sa" se dezvoltă pe direcția unor întrebări de genul: De ce așa-numita "politică modernă" creează, peste tot și în orice timp istoric, conflicte și probleme spre deosebire de ceea ce vechii greci înțelegeau prin acest concept (estompare a conflictelor și rezolvare a problemelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
epistemic!) pentru orice intelectual, indiferent de afinitatea sa ideologică. Folosirea conceptului "structură" în mai multe paragrafe din cărțile sale i-a adus reputația (falsă!) de filosof structuralist. Într-un e-mail, Hayden White argumenta că dacă Cuvintele și lucrurile (1966) și Arheologia cunoașterii (1969) nu sunt structuraliste în nucleul lor narativ, atunci care sunt structuraliste? Oricum, între Foucault, Barthes și Derrida nu prea există legături de sens. Ideea de "structură" are totuși o dublă semnificație în scriitura foucauldiană, aceea de "instituții", dar
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
din anii '70. Michel Foucault, preocupat de acest parteneriat antiuman (politică + psihiatrie), spunea că a încercat "să analizeze cum, în fazele inițiale ale societăților industriale, un aparat particular a fost stabilit împreună cu un sistem pentru separarea normalului de anormal"24. Arheologia științelor umane ar avea de stabilit studiul "mecanismelor puterii" care au în ele politici ale trupului, conțin acte și forme de comportament 25. Constituirea științelor sociale este legată de disciplină și normalizare. Psihanaliza apare ca o formă de control light
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de activități sociale. Iluzia puterii ca obiect de posedat provine din concepția kantiană. Puterea nu funcționează pe principiul bipolar Cei care o au/Cei care nu o au... Mai degrabă este un joc circular, difuz, tranzitoriu, ceea ce implică o întreagă "arheologie" a descifrării raporturilor sau a relațiilor de putere din cadrul societății; a raporturilor putere-rezistență. Pentru gânditorul din Königsberg, puterea este un obiect de posedat 92. Puterea se deține, spune Kant. În realitate, puterea nu se deține, ci se exercită prin legi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
asemenea, discursul este ansamblul de enunțuri din aceeași formațiune discursivă "pentru care este posibilă definirea unui ansamblu de condiții de existență"148. Discursurile se întemeiază pe ceea ce Foucault numea pozitivități. Conceptul de "pozitivitate" comportă accepțiuni diferite în terminologia foucauldiană. În Arheologia cunoașterii (1969), pozitivitatea înseamnă: 1) descrierea enunțurilor "nu prin referire la interioritatea unei intenții, a unei gândiri sau a unui subiect, ci conform dispersiei unei exteriorități"149; 2) descrierea enunțurilor printr-un "cumul de performanțe verbale"150; 3) "o condiție
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
occidentală vizează principiul prin care relațiile dintre oameni și lucruri devin vizibile, produc adevărul și dreptatea. Vizibilul poate fi exprimat printr-un lizibil, la fel cum lizibilul (arhivelor) ne conduce spre un soi de vizibilitate. În schimb, ceea ce Foucault numea "arheologia cunoașterii" face trimiteri la unele idei de-ale sale: 1) demonstrația științifică se manifestă ca un ritual; 2) existența unor indivizi istoric calificați "în funcție de un anumit număr de modalități"164; 3) adevărul nu se descoperă, ci se produce într-un
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
producție de adevăr (adică diverse modalități prin care se pot produce adevăruri în acord cu societatea, faptele și oamenii); 4) adevărul aparține indivizilor "istoric calificați" iar producerea lui este un ritual social-politic; 5) schițarea unui subiect universal al cunoașterii. Această arheologie a unei altfel de cunoașteri se pronunță pentru studierea, pentru analiza "structurilor formale"165, a funcționării ideologice a unei științe 166, a conceptelor metaforice și încărcate de imaginar ce au dobândit "statut și funcție"167 de concepte științifice. Într-adevăr
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de cunoașteri se pronunță pentru studierea, pentru analiza "structurilor formale"165, a funcționării ideologice a unei științe 166, a conceptelor metaforice și încărcate de imaginar ce au dobândit "statut și funcție"167 de concepte științifice. Într-adevăr, o altfel de arheologie a cunoașterii, care se instituie social-politic prin practici discursive. Iluzia eliminării exprimării metaforice și a "limbajului literar" din cunoașterea istorică este, într-un fel, anulată de "opera" metaforică a lui Foucault. Metafora și limbajul "literar" sunt, poate, cele mai prețioase
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
pe lângă faptele rezultate din acțiuni umane, mai sunt și fapte de discurs, evenimentele de limbaj, adică rarități ale spusului, ceea ce face "ca realul și ficțiunea să se echivaleze"195. Faptele de discurs și evenimentele de limbaj sunt semnele unei noi arheologii istorice pentru tratarea spusului istoric. Concepția lui Foucault despre istorie destramă iluzia ricoeriană, și anume că istoria se află printre științele umane și, în consecință, poate fi tratată cu metodele hermeneuticii, cu diverse tehnici de interpretare pentru un dat sau
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și aplicate pe conținuturi istorice, nu a fost nici avangarda filosofiilor și a curentelor intelectuale, ci un raport inclasabil între acestea și cunoașterile din trecut. Metodele lui Foucault în investigarea spusului din trecut, ceea ce gânditorul francez desemna prin "arhivă", prin "arheologie", prin "descriere arheologică" sau "tehnici enunțiative", provin dintr-o propensitate teoretică. Ele au însemnătate doar dacă sunt puse în valoare prin noi cercetări istorice și printr-o altfel de percepție a documentelor, a cărților de istorie. Nu decelarea ficțiunii din
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
București, 1996 Foucault, M., Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996. Foucault, M., A supraveghea și a pedepsi. Nașterea închisorii, Humanitas, București, 1997. Foucault, M., Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Foucault, M., Ordinea discursului, Eurosong & Books, București, 1998. Foucault, M., Arheologia cunoașterii, Univers, București, 1999. Foucault, M., Boala mentală și psihologia, Amarcord, Timișoara, 2000. Foucault, M., Trebuie să apărăm societatea. Cursuri rostite la Collège de France, Univers, București, 2000. Foucault, M., Theatrum philosophicum. Studii, eseuri, interviuri (1963-1984), Casa Cărții de Știință
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
1999, p. 164. 136 H. White, Metahistory, Johns Hopkins University Press, Baltimore & Londra, 1973, p. 314. 137 Ibidem, p. 315. 138 G. Soros, op. cit., p. 71. 139 R. Aron, Istoria și dialectica violenței, Babel, București, 1995, p. 68. 140 Idem, Arheologia cunoașterii, Univers, București, 1999, p. 78. 141 K.R. Popper, În căutarea unei lumi mai bune, Humanitas, București, 1998, p. 160. 142 Idem, Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996, p. 287. 143 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 275. 144 Ibidem, p.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Idem, Cuvintele și lucrurile, Univers, București, 1996, p. 287. 143 Idem, A supraveghea..., op. cit., p. 275. 144 Ibidem, p. 275. 145 Ibidem, p. 275. 146 Ibidem, p. 276. 147 Idem, Ordinea discursului, Eurosong & Books, București, 1998, p. 16. 148 Idem, Arheologia..., op. cit., p. 144. 149 Ibidem, p. 155. 150 Ibidem, p. 155. 151 Ibidem, p. 157. 152 Idem, Ordinea..., op. cit., p. 55. 153 Idem, Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998, p. 151. 154 Idem, Arheologia..., op. cit., p. 35. 155 Ibidem, p.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
București, 1998, p. 16. 148 Idem, Arheologia..., op. cit., p. 144. 149 Ibidem, p. 155. 150 Ibidem, p. 155. 151 Ibidem, p. 157. 152 Idem, Ordinea..., op. cit., p. 55. 153 Idem, Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998, p. 151. 154 Idem, Arheologia..., op. cit., p. 35. 155 Ibidem, p. 144. 156 Ibidem, p. 146. 157 Ibidem, p. 147. 158 Ibidem, p. 149. 159 Idem, Ordinea..., op. cit., p. 22. 160 Paul Veyne, Foucault..., p. 6. 161 Ibidem, p. 39. 162 Ibidem, p. 11. 163
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
35. 155 Ibidem, p. 144. 156 Ibidem, p. 146. 157 Ibidem, p. 147. 158 Ibidem, p. 149. 159 Idem, Ordinea..., op. cit., p. 22. 160 Paul Veyne, Foucault..., p. 6. 161 Ibidem, p. 39. 162 Ibidem, p. 11. 163 M. Foucault, Arheologia..., op. cit., p. 159. 164 Idem, Puterea psihiatrică, op. cit., p. 205. 165 Idem, Arheologia..., op. cit., p. 158. 166 Ibidem, p. 229. 167 Ibidem, p. 233. 168 Idem, Ordinea..., op. cit., p. 38. 169 Ibidem, p. 38. 170 E. Gellner, Plough, Sword and
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
158 Ibidem, p. 149. 159 Idem, Ordinea..., op. cit., p. 22. 160 Paul Veyne, Foucault..., p. 6. 161 Ibidem, p. 39. 162 Ibidem, p. 11. 163 M. Foucault, Arheologia..., op. cit., p. 159. 164 Idem, Puterea psihiatrică, op. cit., p. 205. 165 Idem, Arheologia..., op. cit., p. 158. 166 Ibidem, p. 229. 167 Ibidem, p. 233. 168 Idem, Ordinea..., op. cit., p. 38. 169 Ibidem, p. 38. 170 E. Gellner, Plough, Sword and Book: The Structure of the Human History, Paladin Grafton Books, Londra, Glasgow, Toronto
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
op. cit., p. 38. 169 Ibidem, p. 38. 170 E. Gellner, Plough, Sword and Book: The Structure of the Human History, Paladin Grafton Books, Londra, Glasgow, Toronto, 1991, p. 219. 171 Idem, Ce este un autor?, op. cit., p. 17. 172 Idem, Arheologia..., op. cit., pp. 109, 131. 173 K. Lorenz, Cele opt păcate capitale ale omenirii civilizate, Humanitas, București, 2006, p. 88. 174 M. Foucault, Cuvintele..., op. cit., p. 76. 175 P. Engel, R. Rorty, La ce bun adevărul?, Art, București, 2007. 176 M.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
222 P. Veyne, Foucault..., op. cit., p. 70. 223 Despre influența gândirii lui Heidegger asupra elaborărilor germane de filosofie a istoriei vezi și considerațiile lui G. Iggers, The German..., p. 247. 224 H. White, Metahistory, op. cit., p. 180. 225 M. Foucault, Arheologia..., op. cit., p. 30. 226 Ibidem, pp. 35-36. 227 Ibidem, p. 40. 228 P. Veyne, Cum se scrie istoria: eseuri de epistemologie, Meridiane, București, 1999, p. 371. 229 Idem, Foucault..., p. 46. 230 M. Foucault, Cuvintele..., pp. 262-263. 231 Ibidem, p.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
235 H. White, Structuralism and Popular Culture, Journal of Popular Culture, 7:4, 1974, p. 762. 236 H. White, Tropics..., p. 235. 237 Ibidem, p. 234. 238 Ibidem, p. 236. 239 H. White, The Content..., p. 104. 240 M. Foucault, Arheologia..., pp. 19-21. 241 H. White, Structuralism..., p. 762. 242 Ibidem, p. 760. 243 Ibidem, p. 762. 244 Ibidem, p. 762. 245 E. Domanska, Encounters: Philosophy of History after Postmodernism, University of Virginia Press, Charlottesville & Londra, 1998, p. 34. 246 H.
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
parte aportul culturii materiale a populației dacice, iar pe de alta, acela al culturii și civilizației romane, superioare celei dintîi, la ceea ce numim cultura materială și spirituală a populației dacoromane care stă la baza formării poporului român. În această privință arheologia oferă suficiente dovezi care implică direct orașele și așezările romane din Oltenia. Un loc de seamă Îl ocupă materialele arheologice de la Romula, Drobeta, Sucidava dacă ne referim la așezările urbane sau cvasiurbane și Locusteni, Galicea, Săcelu, Cătunele, Bumbești-Jiu, Porceni-
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
arheologic descoperit, ne permit să subliniem ideea de continuitate dacică, conviețuire și simbioză daco- romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
romană În nordul Olteniei. Cercetările arheologice din castrul de la Cătunele au fost executate În 1973 de Muzeul „Porțile de Fier ” - Drobeta Turnu Severin și İnstitutul de Arheologie București, continuate În 1981-1984 de Muzeul Județean Gorj În colaborare cu İnstitutul de Arheologie. Castrul de la Cătunele era un castru de pămînt. Acesta era așezat pe drumul roman ce pornea de la Drobeta Îndreptîndu-se spre nord-est, luînd calea muntelui, fiind cel mai greu, dar și cel mai scurt drum pe Valea Motrului. Castrul se află
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
militare și diplomatice. E un mod mult mai profund de a-i înțelege determinările, de a-i urmări mișcarea în timp. Aspectul justițiar nu poate fi ignorat. Intră aici "fapte" de care mai înainte dădeau seama numai etnografii, folcloriștii, antropogeografii, arheologii, iar dintre istorici doar cei în stare să se rupă de vechile clișee, pentru a căuta sensuri mai adânci. Fiindcă viața unei țări, scria N. Iorga, nu se alcătuiește din forme perfecte, din îngrijiri ierarhizate, ci din vitalități locale, care
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]