2,292 matches
-
personaj simbolic din toate timpurile, transformându-se în mitul care a fondat cultura europeană și nu numai. De fapt, oamenii depind de mituri pentru că doar prin ele pot păstra legătura vitală cu natura lor arhetipală. Fiind un produs al inconștientului, arhetipul rămâne izolat în formele ascunse ale gândirii umane, el putând fi cunoscut prin intermediul miturilor și a simbolurilor. Practic, pentru a rămâne conectat cu dimensiunea primordială a arhetipurilor, omul recurge la mituri, prin care se conturează o adevărată cosmologie, se explică
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pot păstra legătura vitală cu natura lor arhetipală. Fiind un produs al inconștientului, arhetipul rămâne izolat în formele ascunse ale gândirii umane, el putând fi cunoscut prin intermediul miturilor și a simbolurilor. Practic, pentru a rămâne conectat cu dimensiunea primordială a arhetipurilor, omul recurge la mituri, prin care se conturează o adevărată cosmologie, se explică existența pe pământ, sunt validate regulile care guvernează societatea și se asigură coeziunea socială și culturală. Toate acestea sunt posibile întrucât "mitul conține în structura sa arhetipul
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
arhetipurilor, omul recurge la mituri, prin care se conturează o adevărată cosmologie, se explică existența pe pământ, sunt validate regulile care guvernează societatea și se asigură coeziunea socială și culturală. Toate acestea sunt posibile întrucât "mitul conține în structura sa arhetipul și trezește în individ sentimentul participării la un anumit mysterium tremendum, care face legătura dintre Cosmos și Sine"227. Însă, participarea la procesul imagologic nu transformă arhetipul într-o imagine, indiferent că este numită primordială sau nu. Arhetipul rămâne natură
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
socială și culturală. Toate acestea sunt posibile întrucât "mitul conține în structura sa arhetipul și trezește în individ sentimentul participării la un anumit mysterium tremendum, care face legătura dintre Cosmos și Sine"227. Însă, participarea la procesul imagologic nu transformă arhetipul într-o imagine, indiferent că este numită primordială sau nu. Arhetipul rămâne natură, substanță pură, desemnând ceva despre un subiect, însă neconținând atributele și caracteristicile subiectului. II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei La finalul secoului al XIX
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
structura sa arhetipul și trezește în individ sentimentul participării la un anumit mysterium tremendum, care face legătura dintre Cosmos și Sine"227. Însă, participarea la procesul imagologic nu transformă arhetipul într-o imagine, indiferent că este numită primordială sau nu. Arhetipul rămâne natură, substanță pură, desemnând ceva despre un subiect, însă neconținând atributele și caracteristicile subiectului. II. 2. Structuri ale imaginii în afara și în interiorul istoriei La finalul secoului al XIX-lea, când totul era trecut prin filtrul cunoașterii științifice, și la
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de a trăi miturile care exprimă o experiență religioasă prin care el reactualizează evenimente fabuloase care au avut loc într-un timp primordial. În acest sens, un obiect sau un act nu devine real decât în măsura în care imită sau repetă un arhetip. Realitatea este practic repetarea unor momente, motive primordiale, prin acestea fiind creat sensul lucrurilor. Oamenii ar avea în mod inconștient tendința de a deveni arhetipali și paradigmatici. Nevoia omului de a avea o poveste care să explice geneza lucrurilor este
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
mitul dă explicații despre origini și întâmplări, el rezolvă o problemă: întoarcerea inconștientă a omului spre un model exemplar. Astfel, mitul este un reper de gândire, un răspuns pe care colectivitățile l-au dat unor teme fundamentale. Mitul cosmogonic este arhetipul unui întreg ansamblu de mituri și de sisteme rituale 239, pentru că el explică originea lumii și locul omului în univers și-i dă speranța unei continuități dincolo de limitele sale. Prin mit se povestește istoria creației lumii și a apariției omului
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
apariției omului pe pământ. Neputința omului arhaic în fața provocărilor naturii, imposibilitatea lui de a trăi timpul profan ajung să fie rezolvate prin apel la mituri și simboluri care, în termenii lui Jung240, nu sunt nimic altceva decât veșminte sub care arhetipul, structură a inconștientului, devine perceptibil fie conștiinței individuale, fie colectivității. Universalitatea miturilor le transformă în adevărate modele psihice, așa cum evidenția William Doty241. Pentru a defini mitul, Doty propune analiza legăturii dintre sunetul ma, pe care îl scoate copilul nou-născut, rădăcina
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
acest motiv, deși sunt diferite între ele, miturile sunt considerate adevăruri care nici nu se exclud reciproc și nici nu sunt contradictorii. În concepția lui Gilbert Durand 247, mitul este o construcție a imaginarului, cuvintele fiind simboluri, iar ideile transmițând arhetipuri. Mitul ar fi o "poveste care legitimează cutare sau cutare credință religioasă sau magică, legenda și somațiile ei explicative, basmul popular sau povestirea românescă"248. În acest sens, mitul este o călătorie în paradisul pierdut care explică și justifică viața
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
majoritatea legendelor legate de Zeus referindu-se la aceleași momente. Or, din perspectiva lucrării de față, legendele pot fi definite ca fiind acele creații care răspund unor probleme locale, delimitate atât geografic cât și cultural, în timp ce mitul este împlinirea unui arhetip, povestea unei întâmplări care implică o hierofanie sau manifestarea unor forțe supranaturale și care trece dincolo de o anumită epocă, de un anumit spațiu, de o anumită civilizație, indiferent dacă această supraviețuire implică anumite transformări. Întrucât mitul este o poveste, el
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
care își reprezintă lumea și obiectele sociale cu care interacționează. Dacă mitul este o poveste despre un anumit trecut, sau eveniment, simbolul este o relație dintre un obiect și lumea imaginară a semnificațiilor. În procesul reprezentațional, care are la bază arhetipul, simbolul ocupă al treilea nivel, dominând existența individului și ajutându-l pe acesta să depășească planul lumii fizice pentru a-și crea un univers simbolic prin intermediul limbajului, mitului, artei și religiei, redefinindu-și în acest sens condiția ca animal symbolicum, așa cum
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
asigură supraviețuirea spiritului în lumea fizică, sunt înțelesurile pe care epocile le dau realității pentru a o domina și sunt formele prin care se exprimă credințele. Teoria psihanalitică a lui Jung295 susține că simbolul este veșmântul sub care se ascunde arhetipul. Prin simbol, arhetipul devine perceptibil, fie conștiinței individuale, fie conștiinței colective, aceasta din urmă articulând simbolurile în cadrul miturilor. Conform lui Jung, simbolul asigură medierea între conștient și inconștient și stabilește o relație între ceea ce este ascuns și ceea ce este manifest
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în lumea fizică, sunt înțelesurile pe care epocile le dau realității pentru a o domina și sunt formele prin care se exprimă credințele. Teoria psihanalitică a lui Jung295 susține că simbolul este veșmântul sub care se ascunde arhetipul. Prin simbol, arhetipul devine perceptibil, fie conștiinței individuale, fie conștiinței colective, aceasta din urmă articulând simbolurile în cadrul miturilor. Conform lui Jung, simbolul asigură medierea între conștient și inconștient și stabilește o relație între ceea ce este ascuns și ceea ce este manifest. În timp ce psihologia vede
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
conducând la o modalitate prin care omul domină realul, dar în același timp, evadează din el o sursă de spiritualitate și de depășire a limitelor fizice și o formă de interpretare a necunoscutului și de accesibilizare a lui. II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet Având în vedere cele prezentate anterior, se poate afirma că arhetipul este universal pentru că simbolurile și miturile prin care se exprimă sunt polivalente, generând sensuri și semnificații multiple în fiecare spațiu cultural. Fiind un produs al inconștientului
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
din el o sursă de spiritualitate și de depășire a limitelor fizice și o formă de interpretare a necunoscutului și de accesibilizare a lui. II. 4. Arhetipul, un silogism incomplet Având în vedere cele prezentate anterior, se poate afirma că arhetipul este universal pentru că simbolurile și miturile prin care se exprimă sunt polivalente, generând sensuri și semnificații multiple în fiecare spațiu cultural. Fiind un produs al inconștientului colectiv, arhetipul este materia primă care, pentru a dobândi sens, mai are nevoie și
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
silogism incomplet Având în vedere cele prezentate anterior, se poate afirma că arhetipul este universal pentru că simbolurile și miturile prin care se exprimă sunt polivalente, generând sensuri și semnificații multiple în fiecare spațiu cultural. Fiind un produs al inconștientului colectiv, arhetipul este materia primă care, pentru a dobândi sens, mai are nevoie și de o transpunere în limbajul epocii 312. Însă, din analiza formelor simbolice ale arhetipului nu reiese în mod clar faptul că acesta conține o imagine, așa cum susțin Jung313
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
sensuri și semnificații multiple în fiecare spațiu cultural. Fiind un produs al inconștientului colectiv, arhetipul este materia primă care, pentru a dobândi sens, mai are nevoie și de o transpunere în limbajul epocii 312. Însă, din analiza formelor simbolice ale arhetipului nu reiese în mod clar faptul că acesta conține o imagine, așa cum susțin Jung313 și majoritatea studiilor despre arhetip. De fapt, cercetările nu elucidează două probleme esențiale legate de arhetip: dacă și în ce măsură acesta poate fi considerat un model reprezentațional
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
pentru a dobândi sens, mai are nevoie și de o transpunere în limbajul epocii 312. Însă, din analiza formelor simbolice ale arhetipului nu reiese în mod clar faptul că acesta conține o imagine, așa cum susțin Jung313 și majoritatea studiilor despre arhetip. De fapt, cercetările nu elucidează două probleme esențiale legate de arhetip: dacă și în ce măsură acesta poate fi considerat un model reprezentațional și dacă arhetipul este moștenit de individ prin apartenența la specie. În timp ce a doua problemă poate fi rezolvată prin
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în limbajul epocii 312. Însă, din analiza formelor simbolice ale arhetipului nu reiese în mod clar faptul că acesta conține o imagine, așa cum susțin Jung313 și majoritatea studiilor despre arhetip. De fapt, cercetările nu elucidează două probleme esențiale legate de arhetip: dacă și în ce măsură acesta poate fi considerat un model reprezentațional și dacă arhetipul este moștenit de individ prin apartenența la specie. În timp ce a doua problemă poate fi rezolvată prin studiile clinice ale lui Jung314, în care el identifică modele reprezentaționale
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
în mod clar faptul că acesta conține o imagine, așa cum susțin Jung313 și majoritatea studiilor despre arhetip. De fapt, cercetările nu elucidează două probleme esențiale legate de arhetip: dacă și în ce măsură acesta poate fi considerat un model reprezentațional și dacă arhetipul este moștenit de individ prin apartenența la specie. În timp ce a doua problemă poate fi rezolvată prin studiile clinice ale lui Jung314, în care el identifică modele reprezentaționale la persoane din culturi și civilizații diferite, prima pare să rămână tributară unei
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
rezolvată prin studiile clinice ale lui Jung314, în care el identifică modele reprezentaționale la persoane din culturi și civilizații diferite, prima pare să rămână tributară unei explicații derivată din interpretarea gândirii mitice conform căreia analiza miturilor și simbolurilor înseamnă analiza arhetipurilor. Așa cum am văzut, studiile lui Eliade susțin că societățile tradiționale refuză autonomia față de arhetip și își manifestă ostilitatea față de orice încercare de istorie autonomă, adică de istorie fără regulă arhetipală 315. Pentru istoricul religiilor, arhetipul este o imagine a originilor
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
persoane din culturi și civilizații diferite, prima pare să rămână tributară unei explicații derivată din interpretarea gândirii mitice conform căreia analiza miturilor și simbolurilor înseamnă analiza arhetipurilor. Așa cum am văzut, studiile lui Eliade susțin că societățile tradiționale refuză autonomia față de arhetip și își manifestă ostilitatea față de orice încercare de istorie autonomă, adică de istorie fără regulă arhetipală 315. Pentru istoricul religiilor, arhetipul este o imagine a originilor, întrucât adevărată este doar imaginea ca "fascicul de semnificații, nu doar una dintre semnificațiile
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
miturilor și simbolurilor înseamnă analiza arhetipurilor. Așa cum am văzut, studiile lui Eliade susțin că societățile tradiționale refuză autonomia față de arhetip și își manifestă ostilitatea față de orice încercare de istorie autonomă, adică de istorie fără regulă arhetipală 315. Pentru istoricul religiilor, arhetipul este o imagine a originilor, întrucât adevărată este doar imaginea ca "fascicul de semnificații, nu doar una dintre semnificațiile ei sau unul dintre numeroasele ei planuri de referință"316. Eliade însă nu clarifică suficient problema arhetipului ca fascicul de semnificații
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
315. Pentru istoricul religiilor, arhetipul este o imagine a originilor, întrucât adevărată este doar imaginea ca "fascicul de semnificații, nu doar una dintre semnificațiile ei sau unul dintre numeroasele ei planuri de referință"316. Eliade însă nu clarifică suficient problema arhetipului ca fascicul de semnificații, întrucât punctează doar semnificația spirituală a imaginii, prin extensiile arhetipului, dar nu și conținutul semnificației de bază. Practic, se ajunge în punctul în care arhetipul este considerat o imagine doar pentru că multiplele lui valorizări simbolice generează
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
imaginea ca "fascicul de semnificații, nu doar una dintre semnificațiile ei sau unul dintre numeroasele ei planuri de referință"316. Eliade însă nu clarifică suficient problema arhetipului ca fascicul de semnificații, întrucât punctează doar semnificația spirituală a imaginii, prin extensiile arhetipului, dar nu și conținutul semnificației de bază. Practic, se ajunge în punctul în care arhetipul este considerat o imagine doar pentru că multiplele lui valorizări simbolice generează imagini. Astfel, elementul primordial (arhetipul) este considerat a fi ceea ce au devenit straturile lui
by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]