2,079 matches
-
echipajul său i-au pus în lanțuri, în Devenport, până când i-au reîmbarcat pe vasul Beagle, iertați și gata să ajute la marile descoperiri, alături de Charles Darwin. Pirații orientali ai lui Radu Tudoran locuiau izolați, în insulițe neînsemnate pe hărți (arhipelagul Sporadelor de nord, Marea Roșie) sau în porturi aglomerate (Alexandria), erau încălțați cu cizme, peste care atârnau caftane lungi, iar în cap aveau unii turbane, alții legături prăzulii ; așa cum se vedeau, i-ai fi luat drept niște oameni pașnici și cinstiți
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
1897), de pildă, bătrânul pilot grec Barba Spiro povestește că, în vechime, Sulina era cuib de pirați care jefuiau vasele ce se apropiau de Gurile Dunării, făcând, treptat, marile averi cu care, mai târziu, deveneau oameni cinstiți. Proza Întâlniri în Arhipelag (1908) are cele mai multe referințe la pirați și, uneori, ele sunt provocate prin reverii de lectură sau întâm plări stimulative. Citind Scrisorilelui Ion Ghica, la bordul lui Mircea, pe un traseu dinspre Egipt spre țărmul româ nesc, naratorul-personaj reproiectează peisajele fostului
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
de aventură. Bătrânul cu surâs amar, fața neagră, arsă de soare și tăbăcită de sărătura mărei, care fusese mus pe vasele corsare elene ce acționau împotriva turcilor, relatează că, în trecut, se câștiga bine din contrabanda cu hașiș, luat din Arhipelag și dus până la Alexandria. Controlul englez asupra litoralului egiptean a eradicat traficul, așa încât se poate presupune că brigantina zărită făcea, pe ascuns, încă, acest comerț ilicit, sub nasul autorităților. Conti nuând rememorarea, bătrânul lup de mare reconstruiește în fața tinerilor marinari
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
este menționată cu 400 000 de emigranți în ultimii ani, cu un salariu mediu lunar în țară de 140 de dolari (Albania cu 185 dolari, Croația cu 700, Ungaria cu 590, Republica Moldova cu 60). Dincolo de rapoarte, se întinde celălalt mic arhipelag: cel exotic. Luna septembrie și octombrie au fost un „regal” chiar și pentru presa locală. În Bloomington fiind, aceasta înseamnă postul local de radio și ziarul Hoosier Times. La postul local de radio s-a transmis că, după meciul nostru
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
ele, Maria Catargi, văduvă după uciderea soțului ei, a fost mama celor doi băieți ai lui Cuza-Vodă. 244 Skupcina, parlamentul iugoslav. 245 Mița Filipescu, mama lui Grigore despre care este vorba aici era născută Blaremberg, ca și mama autorului. 246 Arhipelag din Marea Egee, anexat de Italia o dată cu Tripolitania și Cirenaica care aveau să devină Libia în 1911. Fiind locuit de greci, Dodecanezul a fost atribuit Regatului Elen după 1918, dar "reținut" de Italia pînă în 1945. 247 Port din Abisinia unde
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
bate joc de Mondiale, trimițînd la Turneul Final arbitri din zone cu fotbal subdezvoltat. Totul în numele globalizării și al voturilor. Sînt opt ani de cînd Blatter a preluat sceptrul fotbalului Planetei cu voturile atolurilor din Pacific. De atunci, insulițele Polineziei, arhipelagurile pierdute în imensitatea oceanului, bantustanele Africii sau ostroavele Caraibelor își trimit arbitri să strice Mondialele și să asculte de ordinele comerciale și globalizante ale împăratului Sepp. FIFA a nominalizat 23 de arbitri. Vor merge în Germania 10 mari nume europene
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
coadă" sunt tot mai des văzuți pe aceste meleaguri. Epoca fanariotă a contribuit și ea la dezorienta lizare. Grecii aveau puternice legături cu Apusul, îndeosebi cu Italia, și de foarte multe ori autorii francezi și italieni ne-au sosit prin Arhipelag. Vreme de un secol pregătirea pentru intrarea în altă lume se face în limbă. Graiul bisericesc nu mai este îndestulător spre a exprima noțiuni mai tehnice și limba se neologizează. La Miron și Nicolae Costin, Niculce, Axinte Uricarul, D. Cantemir
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
literară” (susținută de Serafim Duicu, Iulian Boldea), „Agenda culturală”, „Semnal editorial”, „Caligrafii” (autor - Eugeniu Nistor), „Convorbirile noastre” (interviuri cu Al. Cistelecan, Laurențiu Ulici, Ion Vlasiu, Grigore Ploeșteanu, Teohar Mihadaș), „Eseuri antologice” (Emil Cioran, Omul fără destin), „Poesis”, „Antologie «Târnava»”, „Debut”, „Arhipelag de proză”, „Starea prozei”, „Historia - magistra vitae” (Vlad Georgescu, Originile neamului românesc, fragment din Istoria românilor). Contribuie cu proză Romeo Soare, Ion Roșioru, Petru Istrate, Vasile Bogdan, cu poezie Iulian Boldea, Zeno Ghițulescu, Răzvan Ducan, Aurel Hancu, Eugeniu Nistor, Ioan
TARNAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290089_a_291418]
-
Nu fără a comunica și impresii stârnite fie de mișcarea materiei (Plop în viscol), fie de realizări omenești extraordinare, pe pământ și în cosmos, iar intermitent nu fără a ceda conjuncturalului ideologic, mai cu seamă în anii ’50. În Tainicul arhipelag (1964) ori în Pașii licornului (1989) se produce o regresiune în timpul interior, iar ca reflex o concentrare aproape gnomică a expresiei, ca în ciclul Aventura limbajului. Neliniștea în fața neantului - manifestă în poza romantică din placheta Lebede negre - devine o stare
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
tânăr medic în anii petrecuți pentru specializare la Paris, înaintea și în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale. SCRIERI: Lebede negre, Iași, 1936; Eternul spirit, Iași, 1940; Satire, București, 1955; Răscoala, Iași, 1957; Un om pe promontoriu, București, 1961; Tainicul arhipelag, București, 1964; Pe limba lor, București, 1967; Carmen terrestre, București, 1968; Melos, Iași, 1970; Cartea mea de lut, București, 1971; Manuscrisul de la Marrakech, Iași, 1972; Poezii și poeme, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1974; Elipse orfice, București, 1976; Cosmograme, Iași, 1977
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
Călinescu], Un limbaj pur, JL, 1939, 50; Călinescu, Ist. lit. (1941), 853, Ist. lit. (1982), 938; Dimitrie Costea, „Satire”, IL, 1955, 6; Al. Săndulescu, „Satire”, VR, 1955, 12; Al. Dima, Linii pentru un portret, IL, 1964, 3; Haralambie Țugui, „Tainicul arhipelag”, O, 1965, 1; Aug. Z. N. Pop, Creație și actualitate, TR, 1967, 2; Constantin Ciopraga, „Carmen terrestre”, CRC, 1968, 20; Dumitru Micu, „Carmen terrestre”, GL, 1968, 21; Zaharia Sângeorzan, „Melos”, CRC, 1970, 23; Radu Cârneci, „Melos”, ATN, 1970, 7; Constantin
ŢAŢOMIR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290097_a_291426]
-
Raicu, Structuri, 126-131; Săndulescu, Citind, 197-201; Tomuș, Răsfrângeri, 175-180; Felea, Secțiuni, 24-29; Nițescu, Repere, 16-20; Piru, Reflexe, 251-255; Barbu, O ist., 209-211; Șerban Cioculescu, Amintiri, București, 1975, 145-148, 192-201; Crohmălniceanu, Literatura, III, 203-216; Negoițescu, Engrame, 14-17; Oprea, Incidențe, 34-40; Ungheanu, Arhipelag, 321-331; Cioculescu, Itinerar, II, 382-388, III, 249-253, IV, 391-402; Balotă, Arte, 291-295; Mihăilescu, Conceptul, I, 404-411; Regman, Colocvial, 42-50; Serafim Duicu, Vladimir Streinu, Craiova, 1977; Martin, Identificări, 189-191; Valea, Oameni, 137-145; Dimisianu, Opinii, 184-188; Raicu, Practica scrisului, 208-212; Grigurcu, Poeți
STREINU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289977_a_291306]
-
Eminescu și Fantasmele nihilismului la Eminescu. Precedată de un interviu cu Vintilă Horia, publicarea în serial a romanului Dumnezeu s-a născut în exil începe de la numărul 3/1990. De asemenea, în cuprinsul revistei se găsesc transpuneri din Alexandr Soljenițân (Arhipelagul Gulag), Giovanni Papini (Gog, și anume secvența întâlnirii cu Lenin), alături de texte alese din scrierile lui Vladimir Nabokov. Se inițiază și reluarea, în mai multe numere, a eseului Schimbarea la față a României de Emil Cioran, a unor texte de
TIMPUL-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290180_a_291509]
-
în românește, CRC, 1980, 1; Ion Andreiță, Convorbire cu dr. Traian Diaconescu, TBR, 1980, 173; Dan C. Mihăilescu, Eminescu și Antichitatea greco-latină, RITL, 1984, 1; Petru Zugun, „Eminescu și clasicismul greco-latin”, AUI, lingvistică, literatură, t. XXX, 1984; Gabriel Țepelea, Un arhipelag puțin explorat, RL, 1988, 33; Marius Alexianu, Profil de traducător: Traian Diaconescu, AUI, limbi străine, t. I, 1988; Ștefan Cucu, „Viața lui Despot Vodă”, AUC, t. XX, 1998, 1-2; Matei Bălan, N. Milescu, „Stella orientalis”, CRC, 1998, 6; Gheorghe Badea
DIACONESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286747_a_288076]
-
cu H. Rorlich); I. Voronov, Aducerea aminte sau uitarea?, București, 1988. Repere bibliografice: Mihai Ungheanu, Nicolae Dragoș, „Moartea calului troian”, LCF, 1968, 39; Dan Laurențiu, „Moartea calului troian”, R, 1968, 7; Piru, Poezia, II, 310-314; Barbu, O ist., 148-151; Ungheanu, Arhipelag, 258-260; Mincu, Poezie, 62-65; Nicolae Balotă, „Scrisoare în sat”, „Scânteia tineretului”, 1976, 8313; M. N. Rusu, „Scrisoare în sat”, AFT, 1976, 3; Cornel Moraru, „Cu inima curată”, FLC, 1977, 30; Voicu Bugariu, Expresivitate și elocință, RL, 1977, 47; Iorgulescu, Scriitori
DRAGOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286859_a_288188]
-
Repere bibliografice: Regman, Cronicari, 129-140; Constantin, Despre poeți, 88-94; Grigurcu, Teritoriu, 138-147; Caraion, Duelul, 42-44; Stănescu, Poeți și critici, 32-36; Poantă, Modalități, 214-220; Raicu, Structuri, 242-246; Petroveanu, Traiectorii, 207-215; Cândroveanu, Alfabet, 75-79; Iorgulescu, Rondul, 80-89; Piru, Poezia, II, 228-242; Ungheanu, Arhipelag, 245-248; Zalis, Tensiuni, 253-261; Barbu, O ist., 312-320; Laurențiu, Eseuri, 75-83; Raicu, Critica, 239-246; Ștefănescu, Preludiu, 40-46; Manu, Eseu, 150-156; Nițescu, Poeți, 179-209; Baltag, Polemos, 210-215; Alboiu, Un poet, 116-118; Grigurcu, Poeți, 440-447; Cristea, Faptul, 83-87; Iorgulescu, Critică, 58-61; Crohmălniceanu
DIMOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
Din 1966 lucrează ca redactor la Radiodifuziunea Română. Debutează în 1960, în „Scânteia tineretului”, cu poezii. Debutul în volum are loc în 1969, cu Iliada, din nou. Colaborează la „Viața studențească”, „Amfiteatru”, „România literară”, „Viața românească”, „Luceafărul”, „Terra” (rubrică permanentă: „Arhipelagul București”), „Ecart”. A fost distinsă cu Premiul pentru reportaj al revistei „Viața studențească” (1961) și al „Scânteii tineretului” (1963). Primele ei versuri aduceau în peisajul liric al momentului o personalitate formată, fără șovăielile și stridențele începutului de drum, care își
DRAGU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
bibliografice: Crohmălniceanu, Cronici, 342-352; Iosifescu, Drumuri, 269-276; Vlad, Convergențe, 131-138; Ciobanu, Panoramic, 290-293; Piru, Varia, I, 463-469; Stănescu, Poeți și critici, 223-226; Tomuș, Răsfrângeri, 189-196; Raicu, Structuri, 303-306; Dimisianu, Valori, 156-160; Ardeleanu, Opinii, 199-203; Ungureanu, La umbra cărților, 29-34; Ungheanu, Arhipelag, 393-401; Cristea, Domeniul, 368-373; Săndulescu, Continuități, 284-287; Pillat, Itinerarii, 359-366; Dimisianu, Opinii, 257-260; Grigurcu, Critici, 503-507; Eugen Simion, „Exaltarea autohtonă”, L, 1991, 13; Ioana Pârvulescu, Semnale de alarmă, RL, 1994, 33; Nițescu, Proletcultismul, 310-311; Gheorghe Grigurcu, O atitudine anticonservatoare, VR
DAMIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286666_a_287995]
-
66-69; Grigurcu, Teritoriu, 113-118; Ciobanu, Panoramic, 24-31; Doinaș, Poezie, 122-129; Caroian, Duelul, 23-27; Andriescu, Disocieri, 67-72; Raicu, Structuri, 236-241; Poantă, Modalități, 208-212; Oarcăsu, Destine, 109-113; Felea, Secțiuni, I, 137-139; Ciobanu, Critica, 58-64; Cristea, Un an, 89-97; Piru, Poezia, 335-346; Ungheanu, Arhipelag, 72-76; Barbu, O ist., 202-206; Negoițescu, Engrame, 55-71; Cristea, Domeniul, 96-97; Laurențiu, Eseuri, 61-69; Ștefănescu, Preludiu, 52-56; Daniel Dimitriu, Ares și Eros, Iași, 1978, 94-106; Manu, Eseu, 110-119; Raicu, Practica scrisului, 251-254; Grigurcu, Poeți, 335-343; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 63-74; Iorgulescu
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
Debutează cu proză (schița Băiatu), în revista „Scrisul bănățean” (1958). Editorial, debutează cu volumul de proză scurtă După-amiaza bătrânului domn (1970). Colaborează, îndeosebi cu proză, la „Steaua”, „Tribuna”, „Orizont”, „Vatra”, „Transilvania”, „Luceafărul”, „Viața românească”. Din 1999, este director al revistei „Arhipelag”. Proza scurtă (nuvele, povestiri, schițe) din cuprinsul volumului După-amiaza bătrânului domn are, ca tematică și procedee, caracterul unor exerciții pregătitoare pentru câteva dintre romanele ulterioare. Nuvela care dă titlul culegerii devine primul capitol al romanului Crepuscul (1971; Premiul Uniunii Scriitorilor
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
caută un decupaj de scene simbolice, evită ordonarea riguros cronologică a tramei epice, alternând perspectivele narative. Pentru modul său de a concepe romanul istoric sunt edificatoare Nemuritorul albastru și Vămile nopții, care pun în ecuație mai cu seamă tema puterii. Arhipelagul (1987), subintitulat „roman”, este în aceeași măsură un „jurnal de scriitor”. De fapt, romanul autobiografic este interferat de un jurnal, planul evocării fiind dublat de un plan al confesiunii și reflecției. SCRIERI: După-amiaza bătrânului domn, București, 1970; Crepuscul, București, 1971
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
de a începe, București, 1974; Povești pentru trei seri, Timișoara, 1975; Nemuritorul albastru, București, 1976; Ultima vacanță, București, 1977; Vămile nopții, București, 1980; Linia și sfera, București, 1982; Heralzii, București, 1983; Călărețul de fum, București, 1984; Casa fericiților, București, 1986; Arhipelagul, Timișoara, 1987; Roata lumii, București, 1988; Mic dicționar de cultură religioasă, Timișoara, 1994; Dicționarul rostirilor biblice, Timișoara, 1996; Jurnal. 1980-1984. Scara interioară, Timișoara, 1999. Repere bibliografice: Nicolae Balotă, Radu Ciobanu, „Crepuscul”, RL, 1971, 36; Dana Dumitriu, „Crepuscul”, ARG, 1972, 6
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
1977, 45; Vasile Chifor, Dezbatere și analiză, T, 1978, 2; Doina Uricariu, Radu Ciobanu, „Vămile nopții”, T, 1981, 2; Ion Lungu, „Călărețul de fum”, ST, 1984, 4; Vasile Chifor, Istoria în roman, VR, 1984, 7; Odangiu, Romanul, 34-37; Cornel Ungureanu, „Arhipelagul”, O, 1987, 2; Ecaterina Țarălungă, „Casa fericiților” T, 1987, 9; Corneliu Nistor, Radu Ciobanu, prozatorul, O, 1987, 35; George Pruteanu, Jurnale și retorica jurnalului, CL, 1988, 6; Ruja, Parte, I, 111-114; Corneliu Nistor, Geografii morale, O, 1995, 3; Dicț. scriit
CIOBANU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286239_a_287568]
-
Ion, 404-462; Viorel Alecu, Opera literară a lui G. Călinescu, București, 1974; Martin, Pro Patria, 71-73; I. Bălu, G. Călinescu. Biobibliografie, București, 1975; Micu, „Gândirea”, 959-965; Nicolescu, Starea, I, 22-50, II, 140; Oprea, Incidențe, 10-18, 141-144; Ciobanu, Incursiuni, 221-225; Ungheanu, Arhipelag, 293-320, 409-411; Steinhardt, Între viață, 261-264; Raicu, Critica, 10-12; Cristea, Arcadia, 155-173; Ciobanu, Însemne, I, 57-68, 262-268; Martin, Identificări, 76-102, 171-177; Simion, Scriitori, I, 664-689, II, 203-264; Stănescu, Jurnal, I, 217-225; Ungureanu, Contextul, 148-153; Vaida, Mitologii, 121-125; Ileana Vrancea, Între
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Oradea (1980-1987), susține cronica literară a revistei „Familia” și rubrica „Poșta redacției”. În 1987 se transferă ca redactor la revista „Vatra” din Târgu Mureș, iar în 1991 ajunge redactor-șef adjunct la aceeași revistă. În 1993 intră în redacția Editurii Arhipelag din același oraș, coordonând seria „Poetica”. Lector (din 1994) la Universitatea „Transilvania” din Brașov, predă cursuri de literatură română contemporană și la Cluj și Alba Iulia, iar din 2001 la Universitatea „Petru Maior” din Târgu Mureș. Obține titlul de doctor
CISTELECAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286280_a_287609]